Știri
Știri din categoria Politică

Declarațiile lui Serghei Lavrov despre alegerile din România sunt folosite ca argument politic înaintea scrutinului parlamentar din Rusia, într-un discurs în care ministrul rus de Externe acuză Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care ar urma să monitorizeze „în secret” alegerile pentru Duma de Stat, potrivit HotNews.
Într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menshova”, Lavrov a susținut, citat de agenția rusă TASS, că Moscova ar primi informații despre pregătirea unor observatori ai UE pentru scrutinul legislativ din Rusia. În aceeași intervenție, el a invocat precedente din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, pentru a argumenta că Occidentul ar interveni în procese electorale.
Lavrov a făcut apoi o trimitere la alegerile prezidențiale din România și la Călin Georgescu, descriind un scenariu în care, după un prim tur pe care îl prezintă ca fiind fără nereguli, „câștigătorul” ar fi fost „scos din cursă”, deși „nu exista nimic de care să se poată agăța”.
„În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigătorul a fost un om care s-a pronunţat nu în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci a promovării intereselor naţionale ale României. Dar, deși nu exista nimic de care să se poată agăța, el pur și simplu a fost «scos din cursă» și asta a fost tot”, a afirmat Lavrov.
Declarațiile vin înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în perioada 18–20 septembrie 2026, când vor fi aleși deputații celei de-a IX-a legislaturi a Dumei de Stat. În acest cadru, referirea la România apare ca parte a argumentației prin care Lavrov contestă rolul și intențiile UE în raport cu procesele electorale.
Recomandate

AUR cere implicarea Parlamentului European în monitorizarea justiției din România , printr-un apel adresat eurodeputaților să urmărească „acțiunile justiției” în cazul lui Călin Georgescu , într-un demers care mută disputa politică în zona de supraveghere și legitimitate instituțională la nivel european, potrivit news.ro . Conferința, intitulată „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, a fost organizată miercuri de AUR în Parlamentul European. În intervenția sa, președintele AUR, George Simion , a susținut că o parte a românilor „nu mai recunosc” România ca „o democrație funcțională” și a invocat situații precum „alegeri anulate”, „candidați populari” interziși sau trimiși „în închisoare sub acuzații contestate”, precum și contestarea legitimității alegerilor. Apel către eurodeputați: „monitorizare” și criterii invocate Simion a cerut membrilor Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și „cazurile aferente”, invocând criterii precum „proporționalitate, echitate și independență”. Totodată, a cerut ca eurodeputații să reafirme că „voința populară” exprimată în alegeri libere nu poate fi răsturnată „prin procese nejustificate” și a susținut că excluderea unor forțe politice din competiția electorală ar slăbi „valorile europene”. Mesajul politic: contestarea cadrului democratic În același discurs, liderul AUR a afirmat că a auzit „de la Nicușor Dan” despre un „cordon sanitar”, precum și despre „creditori internaționali care nu vor alegeri” și declarații potrivit cărora alegerile „nu sunt bune pentru cetățeni”. În acest context, Simion a spus: „Nu suntem democraţie, suntem republică bananieră sau huntă, cum exista pe vremuri în America de Sud sau în anumite ţări africane, doar în unele.” El a mai transmis un mesaj în care a cerut eliberarea „deținuților politici” și „restaurarea democrației” și a „competiției democratice autentice”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre cazurile la care se referă. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă apelul către eurodeputați va fi urmat de o solicitare formală sau de un demers instituțional în Parlamentul European; declarațiile sunt prezentate ca poziționare politică în cadrul conferinței organizate de AUR. [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat ambasadorilor UE măsurile de echilibrare bugetară, mizând pe creșterea încrederii mediului de afaceri , potrivit Agerpres . Discuția a avut loc la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene acreditat în România. Bolojan le-a mulțumit partenerilor europeni pentru colaborarea și sprijinul acordat Guvernului și a felicitat Președinția irlandeză a Consiliului UE pentru mandatul exercitat până acum, în contextul „provocărilor” cu care se confruntă Uniunea și statele membre. În intervenția sa, premierul a reafirmat importanța apartenenței României la UE: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Mesajul economic: buget, reforme structurale și energie Potrivit comunicatului Executivului citat de Agerpres, Bolojan a prezentat „succint” măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea situației bugetare și corectarea deficiențelor structurale, cu obiectivul declarat de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri. El a subliniat și importanța continuării acestor măsuri în context internațional complicat, precum și necesitatea asigurării securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Securitatea la Marea Neagră și riscurile hibride Un alt subiect discutat a vizat deteriorarea situației de securitate la Marea Neagră. Conform comunicatului, premierul a indicat deschiderea României pentru cooperare strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru securitatea navigației, inclusiv pe fondul „ ultimelor atacuri asupra navelor comerciale ” în zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. Pe agenda discuțiilor au fost incluse și acțiunile hibride și campaniile de dezinformare. La final, Bolojan a mulțumit aliaților pentru prezența militară în România, pe care a legat-o de consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. [...]

Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]

Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]

PSD intră la guvernare cu un pachet de termene și condiții care vizează deficitul, rectificarea și predictibilitatea fiscală , iar partidul își rezervă explicit dreptul de a evalua Guvernul Luca Niculescu după șase luni, potrivit G4Media . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va avea 11 miniștri, inclusiv un vicepremier, după decizia luată în Consiliul Politic Național. În declarația de presă susținută la ora 19.00, Grindeanu a justificat intrarea la guvernare prin riscuri economice și bugetare, invocând urgențe de plată (în sănătate și pentru salarii) și avertizând că prelungirea crizei ar putea împinge economia spre costuri mai mari de finanțare, presiune pe curs și un risc de lichiditate. Liderul PSD a menționat și un „impact suplimentar de circa 3% din PIB” în scenariul menținerii blocajului, respectiv o estimare de „aprox. 50.000 de șomeri în plus”, „din calculele” partidului. Ce condiții pune PSD pentru primele săptămâni de guvernare Lista de priorități prezentată de Grindeanu include termene-limită care, dacă sunt respectate, ar urma să dea direcția politicilor fiscale și bugetare până la finalul anului: prezentarea în Parlament a situației deficitului bugetar și a datoriilor amânate înainte de prezentarea publică a bugetului pe 2027 (până la 1 noiembrie 2026); semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele pentru predictibilitate fiscală în 2027, cu angajamentul că „NU vor crește taxele anul viitor”; rectificare bugetară pentru finanțarea spitalelor, a serviciilor critice și funcționarea statului (până la 1 noiembrie 2026); inventarierea proiectelor finanțate din fonduri europene, PNRR sau buget care ar urma să treacă pe fonduri naționale; accelerarea măsurilor din „Planul de relansare economică” (până la 15 noiembrie); elaborarea bugetului de stat pe 2027, cu încadrare în țintele de deficit și menținerea investițiilor (până la 1 decembrie 2026); măsuri pentru energie și încălzire pe timpul iernii; indexarea pensiilor (inclusiv militare) și a pensiei minime; eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități; demararea reformei administrative: comasarea voluntară a localităților sub 1.500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor. Miza politică: evaluare după 6 luni și precedentul Guvernului Bolojan Grindeanu a spus că PSD va face o evaluare a Guvernului Niculescu după primele șase luni de guvernare și a amintit că, tot după o evaluare la șase luni de mandat, PSD a inițiat „dărâmarea” Guvernului Bolojan. Separat, G4Media notează, citând surse din PSD, că decizia de intrare la guvernare a fost luată cu un vot „cvasi-unanim”, cu opt abțineri, „printre care și Sorin Grindeanu”. Nominalizările PSD: 11 portofolii, inclusiv vicepremier Potrivit listei prezentate de liderul PSD, nominalizările pentru Guvernul Luca Niculescu sunt: Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu Agricultură și Dezvoltare Rurală – Florin Barbu Sănătate – Alexandru Rogobete Muncă – Florin Manole Economie – Daniel Zamfir Justiție – Radu Marinescu Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație – Alexandru Stoica Transporturi și Infrastructură – Ștefan Ovidiu Popa Mediu, Ape și Păduri – Natalia Intotero Investiții și Proiecte Europene – Mihai Ghigiu Apărare Națională – Ștefan Radu Oprea Pentru mediul de afaceri, elementele cu impact imediat sunt angajamentul politic privind taxele în 2027, calendarul rectificării bugetare și modul în care va fi prezentată „situația reală” a deficitului și a datoriilor amânate înainte de bugetul pe anul viitor. [...]

USR anunță că nu va vota învestirea Guvernului Niculescu, ceea ce complică formarea unei majorități stabile după ce PSD a confirmat oficial intrarea la guvernare și preluarea „în mare parte” a ministerelor din noul Cabinet, potrivit G4Media . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că „nevoia de stabilitate” nu poate justifica revenirea la „un guvern de risipă” și acuză PSD că ar urmări blocarea reformelor prin controlul ministerelor cu bugete mari. Miza: votul de învestitură și riscul unei majorități fragile Fritz afirmă că USR nu va susține un guvern în care PSD „se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari”, invocând riscul ca acestea să fie folosite pentru a „bloca reformele” și pentru a „împărți din nou contracte și companii de stat”. În același mesaj, liderul USR admite că România „are nevoie de un guvern” și menționează îngrijorările oamenilor legate de „prețuri”, „rate” și „siguranța locului de muncă”, dar argumentează că nu poate fi acceptat „orice guvern, cu orice preț”. Acuzații la adresa PSD și scenariul „majorității ascunse” PSD–AUR Dominic Fritz susține că stabilitatea invocată în spațiul public ar trebui să se vadă „în viața românilor”, nu „în liniștea baronilor”, și afirmă că noul guvern „nu se va putea baza decât pe o majoritate ascunsă PSD-AUR în parlament”. Totodată, Fritz spune că guvernul nu pare să aibă „o viață lungă”, invocând o formulare atribuită PSD: „îl putem da jos în 6 luni dacă nu ne place”. Ce urmează în USR Potrivit aceleiași surse, Dominic Fritz a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze Guvernul Luca Niculescu . [...]