Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul Friedrich Merz a legat direct agenda AfD de riscuri operaționale pentru economia germană, avertizând în Bundestag că politica de „remigrare” promovată de extrema dreaptă ar echivala cu „epurare etnică” și ar lovi în funcționarea serviciilor esențiale, potrivit HotNews.
În prima confruntare parlamentară cu AfD după alegerile din Saxonia-Anhalt, Merz a susținut că termenul „remigrare” este „un sinonim pentru epurare etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, declarație întâmpinată cu aplauze din partea celorlalte partide. Discursul său a fost întrerupt repetat de ironii și huiduieli dinspre AfD, relatează The Guardian (citat de HotNews).
Merz a argumentat că, dacă persoane care lucrează în Germania ar fi forțate să plece în numele „remigrării”, efectul ar fi blocaje în sectoare dependente de angajați, inclusiv din rândul migranților.
„Atunci meseriile calificate din Germania nu vor mai putea funcționa: niciun azil de bătrâni nu va rămâne deschis, niciun spital din Germania nu va rămâne operațional și niciun restaurant din Germania nu va putea să-și continue activitatea.”
În același timp, cancelarul a spus că retorica AfD „divizează atât de profund societatea” germană.
Pe fondul scăderii popularității în cele 16 luni de la preluarea puterii, Merz a afirmat că Germania are în continuare „probleme în zona migrației” și a vorbit despre necesitatea creșterii numărului de expulzări pentru cei fără drept de rezidență permanentă.
„Încă avem mulți oameni în Germania care nu ar trebui să aibă rezidență permanentă. Acesta este un conses în coaliție, că trebuie să expulzăm mai mulți oameni.”
El a insistat însă că guvernul face o separare „atentă” între cei care muncesc și contribuie la prosperitate și cei care nu au rezidență permanentă și „trebuie să plece”, susținând că aceasta este diferența față de AfD.
Confruntarea vine după alegerile din landul Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut aproape 44% din voturi, iar CDU – care guvernase landul din 2002 – a luat „puțin peste 17%”. Merz le-a spus adversarilor că „56% dintre votanți” nu au votat AfD și a acuzat liderul regional al AfD, Ulrich Siegemund, de „fraudă electorală”, pe motiv că ar fi promis în campanie că nu va încerca să guverneze fără majoritate.
Merz i-a transmis co-liderului AfD, Alice Weidel, că partidul nu va reuși să obțină o majoritate la nivel federal.
„Nu veți obține o majoritate nicăieri în Germania. Sunteți și rămâneți o forță distructivă.”
Următoarele alegeri generale din Germania sunt programate pentru 2029. Pentru context despre scrutinul din Saxonia-Anhalt, HotNews a publicat anterior o analiză separată despre ascensiunea AfD, disponibilă aici.
Recomandate
Premierul britanic Andy Burnham a exclus reintrarea în UE în actuala legislatură , mizând în schimb pe renegocierea relației cu Bruxellesul, o poziționare care reduce pe termen scurt riscul unei schimbări majore de reglementare pentru companii și investitori, potrivit Agerpres . Burnham a spus că „nu o va lua înaintea opiniei publice”, dar că și-ar dori ca Regatul Unit să revină în blocul comunitar „în timpul vieții sale”. În același timp, el a afirmat că va depune eforturi pentru a obține „un acord mai bun” cu Bruxellesul. Pe fondul speculațiilor privind un posibil scrutin anticipat, premierul a insistat că nu vor fi convocate alegeri generale „în viitorul apropiat”, deși există discuții că ar putea încerca să obțină un mandat propriu și să supună la vot o eventuală revenire în UE, în contextul creșterii Partidului Laburist în sondaje. Brexit, imigrația și „liniile roșii” ale guvernului Întrebat despre Brexit în emisiunea „ Good Morning Britain ” de la ITV, Burnham a susținut că rezultatele nu au fost cele promise, în special pe tema imigrației. „Nu cred că lucrurile au ieșit așa cum oamenii au spus la acel moment, mai ales în ce privește imigrația.” El a legat „criza ambarcațiunilor mici” de dificultatea de a returna persoanele sosite, afirmând că, în prezent, controlul este „mai slab” decât înainte. Totuși, premierul a precizat că nu propune „nicio modificare în acest parlament” și că nu se va abate de la „liniile roșii” din programul electoral al Partidului Laburist. În același registru, a spus că nu poate garanta că actualul acord este suficient de bun pentru Marea Britanie și că vrea să deschidă o discuție despre îmbunătățirea lui într-un mod care să aibă susținerea populației. De ce contează pentru mediul economic Mesajul lui Burnham indică, pe termen scurt, continuitate în arhitectura post-Brexit (fără reintegrare în UE în actuala legislatură), dar și intenția de a renegocia anumite componente ale relației cu Bruxellesul. În lipsa unor detalii despre ce ar însemna „un acord mai bun”, impactul concret rămâne deocamdată neclar, însă direcția sugerează că eventualele schimbări ar urma să vină prin ajustări punctuale, nu printr-o revenire rapidă în piața unică sau în uniunea vamală. [...]
Donald Trump intervine public în campania electorală din Israel , cerând alegătorilor să voteze cu Benjamin Netanyahu la alegerile legislative de marți, într-un mesaj care leagă miza politică de tema securității și de războiul cu Iranul, potrivit Știrile Pro TV . Trump a transmis mesajul duminică, pe rețeaua sa Truth Social , unde l-a descris pe Netanyahu drept „un premier războinic excepțional”. În același cadru, președintele american a prezentat „Războiul din Iran” al Statelor Unite și Israelului ca exemplu de „victorie comună”. Campania lui Netanyahu, construită pe securitate și pe amenințarea iraniană În Israel, Netanyahu – premier în exercițiu – și-a centrat campania pe securitate și susține că este „singurul garant” al acesteia. Potrivit materialului, în țară sunt afișe cu portretul său și sloganul „fie dreapta, fie Palestina”. Netanyahu a reluat și acuzațiile potrivit cărora adversarii săi ar vrea „să creeze Palestina”, scenariu pe care îl descrie drept „o catastrofă pentru Israel”. Declarațiile au fost făcute la postul privat 14, care a anunțat că îl susține. „Războiul din Iran”, folosit ca argument electoral Netanyahu își revendică și rezultatele „Războiului din Iran”, despre care spune că a fost lansat la 28 februarie împreună cu Donald Trump, acesta susținându-i public candidatura. În acest context, Netanyahu a afirmat: „Am făcut 90% din muncă, mai rămân 10%. Cine se va ocupa de asta? Eisenkot şi Fraţii Musulmani? Nu. Doar eu pot s-o fac.” Materialul Știrile Pro TV notează că mesajul lui Trump și linia de campanie a lui Netanyahu pun accent pe aceeași temă – securitatea – într-un moment în care alegerile legislative sunt iminente. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Norvegia ridică un nou risc de tensiuni diplomatice, fără efecte imediate în politici publice , după ce președintele SUA a criticat țara în contextul deciziei Comitetului Nobel de la Oslo de a nu-i acorda Premiul Nobel pentru Pace, potrivit HotNews . Într-un miting electoral în Michigan, Trump a spus că nu mai are „sentimente bune” față de Norvegia și a folosit un limbaj vulgar la adresa țării, invocând faptul că premiul a fost câștigat de „o femeie de care nimeni nu auzise vreodată”, conform relatării Reuters citate de publicație. Tot în discurs, Trump a afirmat că imigranții norvegieni nu sunt bineveniți în SUA, făcând o diferențiere între țările nordice și legând explicit poziția sa de faptul că nu a primit Nobelul, deși spune că a fost nominalizat. Ce contează: escaladare de retorică, dar fără măsuri anunțate Deși declarațiile au o încărcătură diplomatică evidentă, articolul notează că nu există niciun indiciu că administrația Trump ar fi introdus vreo politică nouă privind imigranții norvegieni. Cu alte cuvinte, până acum, mesajul rămâne la nivel de retorică politică, nu de decizie administrativă. Trump a mai susținut, fără a furniza dovezi, că ar fi contribuit la soluționarea unor conflicte și la prevenirea unor războaie între mai multe state din Asia, argument folosit pentru a-și susține nemulțumirea față de decizia Comitetului Nobel. Reacția Norvegiei: Comitetul Nobel nu este controlat de guvern Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a răspuns că Comitetul Nobel funcționează independent de guvernul norvegian , potrivit declarațiilor pentru televiziunea publică NRK. Ministerul său a refuzat să comenteze suplimentar afirmațiile lui Trump. Premiul Nobel pentru Pace din acest an a fost acordat lui Navi Pillay , fostă judecătoare a Curții Penale Internaționale, despre care HotNews amintește într-un material separat: HotNews . Trump a descris-o anterior drept o „persoană misterioasă” despre care „nimeni nu a auzit”. [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea legăturilor cu Serbia, în pofida schimbării de putere , transmițând că așteaptă o relație „constructivă” cu noile forțe politice de la Belgrad, după înfrângerea lui Aleksandar Vucic în alegerile parlamentare anticipate, potrivit HotNews . Mesajul a fost formulat de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, în conferința de presă zilnică. Peskov a spus că Moscova speră ca acțiunile noii conduceri să urmărească „continuarea în mod constructiv a dezvoltării relațiilor” și că noile forțe politice „vor înțelege că o cooperare cu Rusia servește intereselor Serbiei”. De ce contează: gazele rusești și echilibrul Belgradului între UE și Moscova Schimbarea politică de la Belgrad are o miză practică pentru Moscova, în condițiile în care Serbia „depinde foarte puternic” de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze, notează AFP, citată de HotNews. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o plasează într-o poziție de echilibru dificil între Bruxelles și Moscova. În mandatul său, Vucic a menținut legături strânse cu Rusia, iar după invazia la scară largă a Ucrainei (februarie 2022) a susținut integritatea teritorială a Ucrainei, fără să se alăture sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Reacția Kievului: „un nou capitol” pentru Serbia Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că în Serbia a început „un nou capitol” după victoria Listei Studenților, formațiune apărută pe fondul protestelor anticorupție. Zelenski a transmis că Ucraina își dorește pentru Serbia „dezvoltare reală” și „relații cordiale cu comunitatea europeană” și că este pregătită să continue cooperarea bilaterală, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Context: Vucic își recunoaște înfrângerea și invocă „influențe străine” Mișcarea studențească a câștigat alegerile după doi ani de proteste împotriva corupției, iar Vucic, aflat la putere de 12 ani , și-a recunoscut înfrângerea. El a afirmat că Lista Studenților ar urma să aibă între 135 și 140 de locuri în legislativ, iar partidul său aproximativ 105, susținând că „nimeni altcineva nu a intrat în parlament”. Totodată, Vucic a pus rezultatul pe seama „influențelor străine”, vorbind despre o „revoluție” sprijinită de „mai multe țări europene” și de „statul subteran american”, potrivit declarațiilor citate în articol. [...]
PSD vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea aparatului central , cu un calendar care împinge proiectele în Parlament „în următoarele săptămâni sau luni”, dar cel târziu până în martie 2027, potrivit Biziday . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două pachete de reformă: reforma administrativ-teritorială (inclusiv comasarea comunelor mici) și reorganizarea la nivel guvernamental. Miza, din perspectiva PSD, este accelerarea adoptării printr-o procedură care reduce spațiul pentru amendamente parlamentare și poate forța o decizie politică rapidă. Ce include pachetul de reorganizare anunțat de PSD Grindeanu a detaliat că reorganizarea la nivel guvernamental ar urma să vizeze: reducerea și comasarea unor agenții; reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere ori care „nu își mai justifică existența”. În privința reformei administrativ-teritoriale, liderul PSD a precizat că aceasta ar trebui făcută „cu păstrarea serviciilor pentru cetățeni”. Legătura cu bugetul și calendarul politic Liderul PSD a mai spus că Guvernul își va angaja răspunderea și pentru bugetul pe anul viitor, însă a indicat că prioritatea o reprezintă cele două reforme, pe motiv că vor avea impact și asupra bugetului. Din informațiile prezentate, termenul-limită avansat pentru angajarea răspunderii pe reforme este martie 2027, fără ca Biziday să indice, în acest moment, un calendar mai detaliat sau forma concretă a proiectelor legislative. [...]
Traian Băsescu susține că majorarea taxelor a frânat economia fără câștig bugetar relevant , iar soluția pentru reducerea deficitului ar trebui să fie tăierea cheltuielilor publice, nu noi creșteri de impozite, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Digi24, în contextul discuțiilor despre politica fiscală și riscul unor noi majorări în 2027. Fostul președinte l-a criticat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru strategia de creștere a taxelor, pe care a descris-o drept „scheme de gen FMI”, argumentând că efectul principal a fost încetinirea economiei și a creșterii economice, fără ca veniturile la buget să crească „semnificativ”. „Bolojan n-a făcut ce a trebuit. A mers exact pe scheme de gen FMI. Mărim taxele, mărim taxele pe economie. Greșit. Pentru că mărind taxele, nu a reușit decât să frâneze economia și să frâneze creșterea economică.” Miza: deficitul bugetar și opțiunea între taxe mai mari sau cheltuieli mai mici Băsescu a avertizat că o nouă creștere a taxelor și impozitelor în 2027 ar fi „o greșeală” și a susținut că guvernarea ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor, nu pe majorarea fiscalității. În argumentația sa, fostul șef al statului a invocat un episod anterior în care România ar fi fost „scoasă” dintr-o situație de deficit ridicat și risc de „junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor), nu prin taxe mai mari, ci prin reducerea cheltuielilor. „Țara a mai fost adusă tot de ei în situație de deficit de 9,2% și în situație de junk și a fost scoasă nu prin creșterea taxelor, ci prin reducerea cheltuielilor. E adevărat, brutală, dar a trebuit făcută.” Ce efecte pune Băsescu pe seama creșterilor de taxe Băsescu a legat majorările fiscale din 2025 de o serie de efecte economice negative, menționând explicit inflația și scăderea investițiilor străine, pe fondul creșterii fiscalității. „Efectul a fost inflație aproape insuportabilă, reducerea masivă a investițiilor străine din cauza creșterii fiscalității.” În locul unor noi majorări de taxe, el a indicat drept direcție reducerea cheltuielilor materiale și de personal din sectorul public, inclusiv prin desființarea sporurilor și separarea „legii salarizării” de „legea sporurilor”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. [...]
