Știri
Știri din categoria Politică
Victor Negrescu spune că votul din Ungaria poate schimba echilibrele din UE, prin slăbirea curentelor anti-europene și deblocarea unor dosare regionale cu miză directă pentru România, potrivit Mediafax.
Vicepreședintele Parlamentului European a reacționat luni dimineață, într-o postare pe Facebook, la rezultatul alegerilor din Ungaria, pe care îl descrie drept „un mesaj puternic” atât la nivel național, cât și european. În evaluarea sa, scrutinul de duminică nu înseamnă doar schimbarea guvernului care a condus țara timp de 16 ani, ci o schimbare de direcție politică.
„Rezultatul alegerilor din Ungaria arată ceva mai profund decât o simplă schimbare de guvern, este semnalul clar că regimurile iliberale și curentele anti-europene încep să își atingă limitele.”
Negrescu susține că slăbirea curentelor anti-europene ar putea aduce „mai multă stabilitate în regiune” și „decizii mai coerente la nivel european”, cu efecte asupra unor dosare pe care le consideră esențiale, inclusiv pentru România. El menționează explicit „deschiderea negocierilor de aderare la UE pe clustere pentru Republica Moldova”.
În același mesaj, europarlamentarul afirmă că rezultatul este „o înfrângere și pentru partidele extremiste din România” care folosesc o retorică similară.
Negrescu face și o critică a „modelului politic maghiar” din ultimii ani, despre care spune că, „conform analizelor independente”, a fost construit pe control politic, retorică anti-UE, corupție, supunere față de regimul de la Moscova și promisiunea unei „false «suveranități»”, care ar fi dus la izolare și pierderi economice.
„Fără investiții, fără încredere, fără bani europeni și fără cooperare europeană, dezvoltarea stagnează.”
În final, Victor Negrescu afirmă că rezultatul alegerilor reprezintă „șansa unui nou început” pentru Ungaria, dar avertizează că „așteptările sunt foarte mari”, iar condițiile nu sunt ușoare, reiterând că UE rămâne „singurul cadru real de dezvoltare, securitate și solidaritate” pentru statele din regiune.
Recomandate
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Peter Magyar cere convocarea rapidă a noului Parlament și anunță un pachet anticorupție cu miză de reglementare , inclusiv aderarea Ungariei la Parchetul European și limitarea mandatelor de premier la maximum opt ani, potrivit declarațiilor făcute duminică într-o conferință de presă relatată de G4Media . Magyar, prezentat în material drept „viitorul premier al Ungariei”, a susținut că formațiunea sa va avea 139 de reprezentanți în Parlament, „un record”, cu posibilitatea de a ajunge la 142. El a afirmat că Fidesz , partidul lui Viktor Orbán, „au avut două treimi, acum mai au doar o cincime”. În plan procedural, Magyar a indicat un calendar legat de validarea rezultatului și convocarea legislativului: potrivit lui, „pe 4 mai e ultima zi în care rezultatele vor fi validate”, iar președintele „trebuie să întrunească noul parlament la maximum 30 de zile”. Liderul TISZA a spus că îi cere șefului statului să nu aștepte până la 12 mai și a avansat ca opțiuni 5 mai sau o convocare cât mai rapidă, solicitând totodată să fie invitat să formeze noul cabinet. Pachetul anticorupție: Parchetul European și instituții noi Magyar a plasat în centrul agendei viitorului guvern măsuri anticorupție și schimbări instituționale. Între priorități, el a menționat: aderarea la Parchetul European (instituția UE care investighează fraude cu fonduri europene); înființarea unui birou anticorupție „pentru că tot ceea ce se face cu banii publici trebuie verificat”; încurajarea denunțătorilor anonimi. Tot la capitolul de reglementare, Magyar a spus că va modifica Constituția astfel încât un premier să poată conduce țara maximum opt ani (două mandate) și a susținut că această limitare „i se va aplica și lui” Viktor Orbán, despre care a afirmat că a fost premier timp de 20 de ani. Tranziție, documente și energie: ce spune că urmează Magyar a afirmat că se așteaptă la „o tranziție rapidă” și a acuzat fosta guvernare de corupție, susținând că Ungaria a fost „jefuită” și „devastată”. În același timp, a spus că vor fi examinate „o mulțime de documente secrete” semnate de guvernarea anterioară, inclusiv împrumuturi, pe care intenționează să le revizuiască și să le facă publice. Întrebat despre o informație potrivit căreia ministrul de Externe demisionar, Péter Szijjártó, „distruge documente”, Magyar a spus că ar avea date „de la un insider” și că în ultimele luni ar fi primit informații din interior de la mai multe persoane, fără a indica alte dovezi în relatarea citată. Pe energie, el a declarat că, în privința petrolului rusesc, viitorul guvern va face „tot ce e posibil” pentru a diversifica sursele. Politica externă: UE și NATO, relația cu Polonia și Ucraina Magyar a afirmat că Ungaria va fi „un partener constructiv” în UE și că nu va mai susține discursul potrivit căruia „Bruxelles-ul este un rău care trebuie oprit”. A mai spus că țara este „mândră” că este în UE și NATO și a insistat pe ideea unui „guvern al păcii”, respingând narativele despre trimiterea ungurilor în Ucraina. În relația cu Polonia, el a declarat că a discutat cu premierul Donald Tusk și că vrea reconstruirea relației bilaterale, adăugând că „Ungaria nu va mai fi un azil pentru infractori” în contextul azilului politic acordat de Orbán unor politicieni polonezi acuzați de corupție. Întrebat despre blocarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, Magyar a spus că „nu îi e clar cum stă situația” și a susținut că Ungaria s-ar fi retras în decembrie din schema respectivă, motiv pentru care „nu se aplică țării noastre”, în versiunea redată de G4Media. Ce urmează, pe termen scurt Din declarațiile prezentate, următoarele repere invocate de Magyar sunt legate de validarea rezultatelor (menționată ca termen-limită 4 mai) și de convocarea noului Parlament în intervalul legal de 30 de zile, cu presiune publică pentru o reuniune mai devreme decât 12 mai. În paralel, el a indicat ca direcții de început aderarea la Parchetul European și lansarea unor mecanisme anticorupție și de transparență privind documente și împrumuturi ale guvernării anterioare. [...]
Comisia Europeană propune relaxări ample ale regulilor digitale, inclusiv amânări în AI Act și modificări în GDPR , într-o mișcare care riscă să crească incertitudinea juridică și să slăbească unul dintre puținele avantaje competitive ale UE în tehnologie — credibilitatea sa de reglementator, potrivit unei analize din The Next Web . Pachetul legislativ, numit „Digital Omnibus” și publicat pe 19 noiembrie 2025, ar urma să modifice dintr-un singur demers AI Act, GDPR, Directiva ePrivacy, Data Act și mai multe cadre de securitate cibernetică. Comisia a împins mesajul de „simplificare” (termen folosit de 23 de ori în comunicatul aferent), însă criticii susțin că schimbările depășesc ajustările tehnice și reprezintă concesii structurale. Ce schimbări ar aduce „Digital Omnibus” în AI și protecția datelor Conform materialului, propunerea include câteva puncte cu impact direct asupra obligațiilor companiilor: amânarea cu până la 16 luni a obligațiilor centrale din AI Act pentru sistemele cu risc ridicat; introducerea unei noi baze de „interes legitim” în GDPR pentru companiile care antrenează modele de inteligență artificială pe date personale; restrângerea definiției „datelor personale”; eliminarea obligației ca furnizorii și utilizatorii de AI să se asigure că personalul are „alfabetizare în AI” (competențe minime pentru utilizarea responsabilă a sistemelor). Cu șase zile înainte de publicarea pachetului, o coaliție de 127 de organizații ale societății civile a avertizat, într-o scrisoare deschisă, că inițiativa ar putea însemna „cea mai mare retragere a drepturilor digitale fundamentale din istoria UE”, notează publicația. De ce contează: risc de „simplificare” care produce mai multă nesiguranță Unghiul central al analizei este că relaxarea regulilor nu atacă problemele structurale care țin Europa în urmă în competiția tehnologică, dar poate eroda un activ deja construit: arhitectura de reglementare (GDPR, DSA, DMA, AI Act) care a influențat standarde globale. Textul invocă argumentul profesoarei Anu Bradford (Columbia Law School), potrivit căruia decalajul tehnologic UE–SUA nu poate fi pus credibil pe seama stricteții reglementărilor digitale europene. Cauzele ar fi mai profunde: lipsa unei piețe digitale unice funcționale, piețe de capital fragmentate, legi ale insolvenței care descurajează asumarea riscului și un sistem de imigrație care îngreunează atragerea de talente. În sprijin, analiza citează „State of European Tech 2025”: finanțarea atrasă de startup-urile din SUA ar fi de aproximativ 0,74% din PIB, față de 0,35% pentru Regatul Unit și Irlanda (cea mai performantă regiune europeană). Totodată, aproape jumătate din finanțarea în stadiu târziu pentru spinout-urile europene din deep tech ar veni din afara Europei, în principal din SUA. Publicația mai amintește că ar fi raportat anterior că aproximativ 30% dintre „unicornii” europeni din perioada 2008–2021 s-au relocat în străinătate, mai ales în SUA, nu din cauza GDPR, ci pentru capital, clienți și acces la o piață mare. Context politic și traseu legislativ: Parlamentul încearcă să limiteze reculul Analiza plasează pachetul Omnibus într-un moment politic dominat de presiunea de a „ține pasul” cu dereglementarea din SUA, pe fondul anxietății europene legate de supremația tehnologică americană și de orientarea de dereglementare a administrației Trump. În martie 2026, Parlamentul European și-a votat poziția: a susținut amânarea termenelor pentru AI cu risc ridicat, dar cu date fixe; a scurtat perioada de grație propusă de Comisie pentru obligațiile de marcare (watermarking); a adăugat o interdicție pentru sisteme de AI de tip „nudificare”; și a păstrat, într-o formă slăbită, obligațiile de alfabetizare în AI pe care Comisia ar fi vrut să le elimine complet. Separat, Jacques Delors Centre avertizează, într-o analiză citată de publicație, că propunerile Omnibus avansate fără o evaluare de impact cuprinzătoare pot crește incertitudinea juridică și pot crea portițe, în loc să reducă complexitatea. În piețe dominate de companii tehnologice străine, reguli mai relaxate ar putea consolida dominația externă și ar submina obiectivul UE de „suveranitate digitală”. Ce urmează Dincolo de Omnibus, analiza menționează că „Digital Fitness Check”, derulat în paralel, indică o direcție mai largă: Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA) au fost deja numite drept potențiale ținte. Dacă aceste cadre sunt slăbite, efectul probabil — în logica textului — ar fi întărirea poziției marilor platforme pe care UE încerca să le constrângă, fără ca Europa să rezolve problemele de finanțare, piață și scalare care apasă asupra propriilor companii. [...]
Refuzul Kremlinului de a-l felicita pe noul lider politic de la Budapesta arată o repoziționare diplomatică prudentă față de Ungaria, în condițiile în care Moscova o tratează oficial drept „stat neprieten” și își calibrează relația la nivel de „contacte pragmatice” , potrivit Meduza . Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov , a declarat că Rusia nu îl va felicita pe liderul partidului ungar „Tisa”, Péter Magyar , pentru victoria la alegerile parlamentare, invocând faptul că Ungaria este o „țară neprietenă” deoarece susține sancțiunile împotriva Rusiei. „Nu trimitem felicitări țărilor neprietene. Iar Ungaria este o țară neprietenă, ea susține sancțiunile împotriva noastră.” Întrebat dacă asta înseamnă că Moscova a fost „prietenoasă” doar cu premierul Viktor Orbán, Peskov a răspuns că „am purtat un dialog” cu acesta. Context: „stat neprieten”, dar cu precedente de felicitări Ungaria, la fel ca celelalte state ale Uniunii Europene, a fost inclusă de Rusia pe lista „statelor neprietene” printr-o dispoziție guvernamentală din 5 martie 2022. Totuși, în aprilie 2022, Vladimir Putin îi trimisese lui Viktor Orbán o „telegramă de felicitare” după victoria coaliției conduse de acesta la alegerile pentru Adunarea Națională a Ungariei, conform comunicărilor de atunci ale Kremlinului. Ce spune acum Moscova despre relația cu noua conducere La briefingul din 13 aprilie, Peskov a mai afirmat că Kremlinul „respectă” alegerea făcută de unguri și că autoritățile ruse se așteaptă să continue „contacte foarte pragmatice” cu noua conducere a Ungariei, potrivit unei declarații relatate de Meduza într-un material separat. Rezultatul alegerilor din 12 aprilie La alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria pe 12 aprilie, partidul de guvernământ „Fidesz”, condus de Viktor Orbán, a pierdut în fața partidului „Tisa”, aflat anterior în opoziție și condus de Péter Magyar. Orbán era considerat unul dintre puținii aliați ai lui Putin în Europa. [...]
Matteo Salvini leagă înghețarea fondurilor UE de schimbarea politică din Ungaria , susținând că blocarea banilor europeni a cântărit în înfrângerea lui Viktor Orbán după 16 ani la putere, potrivit Agerpres . Vicepremierul italian și liderul Ligii a declarat, la postul „Telelombardia”, că i-a transmis un mesaj lui Orbán și a pus rezultatul alegerilor și pe seama unui „context internațional complicat”, marcat de două războaie în desfășurare. În același timp, Salvini a indicat drept factor relevant înghețarea de către Bruxelles a unor fonduri „în valoare de miliarde de euro” destinate Ungariei, pe fondul îngrijorărilor legate de corupție și de atacuri la adresa statului de drept. În intervenția sa, Salvini a avansat și o cifră: 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) ar fi fost înghețate „pentru că nu a permis migranților să intre în Ungaria”, susținând că presiunea financiară ar fi complicat situația economică și ar fi contribuit la pierderea alegerilor. Implicația politică: fondurile UE, din nou în centrul disputei Declarațiile lui Salvini readuc în prim-plan tensiunea dintre instituțiile UE și guvernele acuzate de derapaje privind statul de drept, cu o miză directă: accesul la finanțare europeană și efectele sale politice interne. În lectura liderului Ligii, condiționarea sau blocarea fondurilor nu este doar un instrument de reglementare, ci unul care poate influența competiția electorală. Context: Salvini, implicat în campania lui Orbán; Meloni îl felicită pe câștigător Salvini a mers la Budapesta pentru a se implica în campania lui Orbán, aliatul său în Europa în cadrul grupului „Patrioților”, alături de Vox (Spania) și „Rassemblement national” (Franța), formațiunea condusă de Marine Le Pen. Deși Salvini i-a urat „mult succes” câștigătorului fără a-i rosti numele, Agerpres notează că viitorul prim-ministru este conservatorul Peter Magyar . În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, l-a felicitat duminică seară pe Peter Magyar pentru o victorie pe care a calificat-o drept „clară”, referindu-se totodată la Orbán ca la un „prieten”. [...]
Rezultatul alegerilor din Ungaria arată că dezinformarea online nu garantează câștigul politic , într-un context în care UE încearcă să limiteze puterea platformelor prin reguli precum Digital Services Act și AI Act , potrivit HotNews . În material, HotNews pornește de la un interviu realizat cu câteva zile înainte de alegeri cu profesorul Răzvan Rughiniș, prodecan la Facultatea de Automatică și Calculatoare din București. Ideea centrală: Uniunea Europeană a introdus, prin acte normative, o „oarecare protecție” pentru cetățeni în raport cu comportamentul unor rețele precum Facebook sau TikTok, în timp ce în SUA o astfel de protecție nu există, în această formă. De ce contează: campaniile cu boți și conținut generat cu AI nu au fost decisive HotNews notează că Viktor Orbán , care ar fi folosit în campania electorală „dezinformare, fake-news, boți și clipuri generate cu inteligența artificială” pe Facebook sau TikTok, a pierdut alegerile în fața contracandidatului său, Péter Magyar, după 16 ani la putere. Publicația trimite, în acest context, la o analiză Veridica despre tacticile digitale folosite în campanie (boți, „clone” și dezinformări). În interpretarea HotNews, temele împinse puternic în mediul digital de strategii Fidesz – frica de război sau de migranți, disprețul față de Bruxelles și ura față de Zelenski – „nu au mai contat” în 2026 în fața unor probleme concrete resimțite de alegători: inflația, scăderea accentuată a nivelului de trai și corupția regimului Orbán. Ce urmează HotNews precizează că interviul integral cu profesorul Rughiniș urmează să fie publicat „în zilele următoare”, iar articolul integral pe această temă va apărea în ediția din 14 aprilie a newsletterului „Rațiunea, înapoi”, semnat de jurnalistul Gabriel Bejan. [...]
