Știri
Știri din categoria Politică
Victor Negrescu spune că votul din Ungaria poate schimba echilibrele din UE, prin slăbirea curentelor anti-europene și deblocarea unor dosare regionale cu miză directă pentru România, potrivit Mediafax.
Vicepreședintele Parlamentului European a reacționat luni dimineață, într-o postare pe Facebook, la rezultatul alegerilor din Ungaria, pe care îl descrie drept „un mesaj puternic” atât la nivel național, cât și european. În evaluarea sa, scrutinul de duminică nu înseamnă doar schimbarea guvernului care a condus țara timp de 16 ani, ci o schimbare de direcție politică.
„Rezultatul alegerilor din Ungaria arată ceva mai profund decât o simplă schimbare de guvern, este semnalul clar că regimurile iliberale și curentele anti-europene încep să își atingă limitele.”
Negrescu susține că slăbirea curentelor anti-europene ar putea aduce „mai multă stabilitate în regiune” și „decizii mai coerente la nivel european”, cu efecte asupra unor dosare pe care le consideră esențiale, inclusiv pentru România. El menționează explicit „deschiderea negocierilor de aderare la UE pe clustere pentru Republica Moldova”.
În același mesaj, europarlamentarul afirmă că rezultatul este „o înfrângere și pentru partidele extremiste din România” care folosesc o retorică similară.
Negrescu face și o critică a „modelului politic maghiar” din ultimii ani, despre care spune că, „conform analizelor independente”, a fost construit pe control politic, retorică anti-UE, corupție, supunere față de regimul de la Moscova și promisiunea unei „false «suveranități»”, care ar fi dus la izolare și pierderi economice.
„Fără investiții, fără încredere, fără bani europeni și fără cooperare europeană, dezvoltarea stagnează.”
În final, Victor Negrescu afirmă că rezultatul alegerilor reprezintă „șansa unui nou început” pentru Ungaria, dar avertizează că „așteptările sunt foarte mari”, iar condițiile nu sunt ușoare, reiterând că UE rămâne „singurul cadru real de dezvoltare, securitate și solidaritate” pentru statele din regiune.
Recomandate
Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]
Vizita premierului interimar Ilie Bolojan la Chișinău mută accentul pe proiectele comune România–Republica Moldova , într-un moment în care sprijinul Bucureștiului rămâne un instrument de cooperare cu efecte directe în administrația locală și în proiecte de dezvoltare, potrivit Agerpres . Bolojan se află vineri în Republica Moldova, unde are programate întrevederi cu președintele Maia Sandu și cu premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Conform anunțului Guvernului, discuțiile vor viza proiectele comune și cooperarea bilaterală, „în contextul sprijinului constant” acordat de România Republicii Moldova. Agenda: administrație locală și proiecte susținute de România În aceeași zi, premierul român participă la evenimentul „Primării puternice. Localități dezvoltate”, unde urmează să susțină o alocuțiune. Programul include și vizite la obiective prezentate ca proiecte sau instituții relevante pentru cooperarea dintre cele două state: Centrul Educațional Cultural Stăuceni, proiect de dezvoltare locală implementat cu sprijinul Guvernului României; Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”; Alianța Franceză în Republica Moldova / Camera de comerț și industrie Franceză în Republica Moldova, vizitate împreună de cei doi șefi de guvern. Cine îl însoțește pe premier Șeful Executivului de la București este însoțit în vizită de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. [...]
Ungaria anunță că va intra în Parchetul European, o mutare menită să deblocheze fonduri UE înghețate , potrivit Politico , în contextul negocierilor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a măsurilor anticorupție. Premierul ungar Péter Magyar a spus, într-un videoclip pe Facebook filmat la Bruxelles, că va transmite „în scurt timp” președinților Comisiei Europene și Consiliului European intenția oficială a Ungariei de a se alătura Parchetului European (EPPO). Decizia ar marca o schimbare de direcție față de poziția fostului premier Viktor Orbán , care a refuzat ani la rând aderarea, invocând suveranitatea națională. De ce contează: legătura directă cu banii europeni blocați EPPO are competența de a investiga și urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. Magyar a prezentat aderarea ca parte a unei campanii anticorupție și a susținut că discuțiile cu instituțiile europene privind fondurile înghețate s-au concentrat pe „lupta împotriva corupției”. Anunțul vine în timp ce Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro din finanțări europene suspendate, inclusiv 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fonduri de redresare post-pandemie, blocate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept în perioada guvernării Orbán, notează publicația. Ce urmează la Bruxelles Magyar se află într-o vizită la Bruxelles pentru a „reseta” relația cu instituțiile UE după ani de tensiuni. Potrivit aceleiași surse, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se întâlnească vineri cu premierul ungar. În paralel, acesta are programate discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul belgian Bart De Wever. Magyar a mai afirmat că guvernul său a ajuns deja la un acord cu Bruxelles-ul pe „multe chestiuni importante”, inclusiv reforme legate de fundațiile de administrare a activelor de interes public. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar concret pentru finalizarea aderării la EPPO sau detalii despre pașii procedurali necesari. [...]
Atacul cu dronă de la Galați reaprinde disputa politică despre cadrul legal de apărare aeriană , după ce AUR a acuzat public „lipsa de reacție” a autorităților, deși partidul a votat în 2025 împotriva legii care permite Armatei să doboare drone ce intră pe teritoriul României, potrivit HotNews . George Simion a condamnat atacul din noaptea incidentului și a acuzat „incompetența” guvernanților într-o postare pe Facebook. În mesajul său, notează publicația, nu apare cuvântul „Rusia”. Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels a criticat, la rândul ei, autoritățile pentru lipsa de reacție în cazul dronei rusești care a căzut peste un bloc din Galați, susținând că problema nu ține de capacitatea piloților, ci de „instrumentele” disponibile. În același comunicat, Bruynseels a invocat și un exemplu din Estonia, unde „un pilot român a doborât o dronă rusească” în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană din statele baltice. Votul din 2025 și contestarea la CCR Contextul politic al reacțiilor AUR este legat de votul din februarie 2025, când AUR, POT și SOS România au votat împotriva legii care autoriza Armata să doboare dronele care intră pe teritoriul României. Potrivit Digi 24 , proiectul a trecut în Camera Deputaților cu 196 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri, iar voturile contra au venit astfel: 55 de la AUR; 24 de la SOS România; 20 de la Partidul Oamenilor Tineri (POT). În același episod legislativ, George Simion „nu a votat atunci deloc”, mai arată HotNews. Ulterior, cele trei partide au atacat legea la Curtea Constituțională , însă CCR a respins sesizarea, iar legea a fost promulgată de președintele României. Ce spun MApN și un fost șef al Armatei despre incident Pe fondul întrebărilor privind reacția militară, MApN și un fost șef al Armatei Române au explicat de ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați, conform materialelor HotNews pe acest subiect (linkuri în articolul sursă). Reacții politice: acuzații de „pericol” pentru securitatea națională După decizia CCR, Crin Antonescu (candidat PNL-PSD la alegerile prezidențiale, la acel moment) l-a acuzat pe Simion că a pus în pericol securitatea națională prin contestarea legii. „Curtea Constituțională a respins contestația lui Simion și a dat undă verde legii care permite armatei române să doboare dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian. Simion a atacat această lege. A pus în pericol securitatea națională, făcând astfel jocul Rusiei”, a scris Crin Antonescu pe Facebook. [...]
Incidentul cu drona de la Galați reaprinde disputa politică despre securitate și apărare , după ce Dominic Fritz (USR) a legat explicit atacul de „războiul Rusiei” și a invocat inclusiv programul european SAFE , în timp ce George Simion (AUR) a condamnat atacul fără să menționeze Rusia, potrivit Wall-Street . Declarațiile vin după ce o dronă s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, impact urmat de o explozie și izbucnirea unui incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar alte două au suferit atacuri de panică. Fritz: amenințarea Rusiei „nu mai trebuie minimalizată” Dominic Fritz, președintele USR, a spus că „războiul Rusiei este real” și că afectează direct România, cerând ca amenințarea să nu mai fie tratată cu superficialitate. În mesajul citat de Agerpres, Fritz a descris acțiunile Moscovei ca parte a unui „război hibrid”, purtat atât cu mijloace militare, cât și prin instrumente digitale și psihologice. „Se numeşte război hibrid pentru că Rusia îl duce şi cu drone, şi cu boţi, şi cu atacuri fizice, şi cu atacuri psihologice asupra populaţiei.” „Trei adevăruri” și miza programului SAFE Fritz a formulat „trei adevăruri” pe care le leagă de incidentul de la Galați: „Cine nu poate spune «Rusia e agresorul» este complice”; „Programul SAFE, care include capacităţi anti-drone, ne protejează. Cine îl blochează este complice”; „Apărarea Ucrainei este apărarea noastră”. În această cheie, mesajul USR mută discuția de la reacția punctuală la incident către decizii de politică de securitate și apărare, inclusiv sprijinul pentru capabilități antidrone. Simion: condamnă atacul, dar atacă autoritățile Într-o postare separată pe Facebook, George Simion a condamnat atacul, însă și-a concentrat mesajul pe criticarea conducerii actuale și pe cererea ca „un guvern legitim” să preia conducerea. Liderul AUR nu a menționat Rusia în reacția sa, potrivit aceleiași surse. Simion a susținut că autoritățile ar fi fost în stare să dea vina pe AUR „chiar și pentru drona din noaptea asta” și a reluat o temă din dezbateri anterioare privind doborârea dronelor. În final, a legat condamnarea atacului de acuzații de „incompetență” și „impostură” la adresa actualilor conducători. [...]
George Simion a folosit incidentul cu drona din Galați pentru a cere schimbarea guvernului , susținând că este nevoie de „un guvern legitim”, potrivit HotNews . Liderul AUR a reacționat vineri dimineață, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, iar mesajul său a vizat direct actuala conducere politică. Într-o postare pe Facebook, Simion a acuzat „incapacitatea” guvernului și a cerut ca acesta să se retragă. „Nu a fost ușor… în al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea.” În aceeași intervenție, Simion a spus că „condamnă atacul” din timpul nopții, dar, conform relatării, nu a indicat explicit țara care ar fi lansat drona. „Condamnăm atacul din această noapte, incompetența și impostura actualilor conducători: dați-vă la o parte și lăsați românii să decidă.” Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că, în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, o dronă s-a prăbușit pe un bloc din orașul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10, iar două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor publicate de HotNews . [...]
