Ungaria și Bulgaria cer UE să elimine din concluziile summitului referirea la deschiderea „cât mai curând posibil” a capitolelor pentru Ucraina și Republica Moldova - semnal politic că ritmul negocierilor rămâne negociabil între statele membre

Eliminarea unei formulări din concluziile summitului UE reduce presiunea pentru accelerarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după ce Ungaria și Bulgaria au cerut scoaterea expresiei „cât mai curând posibil” din documentul de lucru, potrivit Mediafax . Schimbarea, deși aparent tehnică, are un efect de reglementare: slăbește angajamentul politic al liderilor UE de a împinge rapid procesul înainte. În versiunea din 13 octombrie a proiectului de concluzii, liderii europeni urmau să își exprime susținerea pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere rămase „cât mai curând posibil”, cu respectarea criteriilor de aderare. În varianta actualizată pe 14 octombrie, expresia a fost eliminată, în urma presiunilor exercitate de Budapesta și Sofia, conform informațiilor Mediafax. Trei diplomați au declarat pentru publicația Kyiv Independent că Ungaria și Bulgaria au cerut modificarea, argumentând că documentul ar trebui să păstreze formularea folosită la summitul european din iunie. De ce contează o schimbare de formulare Miza este politică și procedurală: prin eliminarea sintagmei, liderii europeni evită să își asume explicit accelerarea următoarelor etape ale negocierilor, într-un moment în care Kievul și Chișinăul speră să avanseze până la finalul anului. Totuși, documentul nu este o decizie finală. Concluziile Consiliului European sunt negociate între cele 27 de state membre și pot fi modificate inclusiv în timpul summitului. Ungaria își menține rezervele, deși disputa bilaterală s-a atenuat Poziția Budapestei este cu atât mai notabilă cu cât disputa Ungaria–Ucraina privind drepturile minorității maghiare a fost soluționată recent, potrivit sursei. La 12 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a promulgat legislația prin care Ucraina consolidează drepturile minorităților naționale, inclusiv accesul la educație în limba maternă, ceea ce a permis guvernului ungar să renunțe la obiecțiile care blocaseră anterior deschiderea unor etape de negociere. Cu toate acestea, premierul ungar Péter Magyar , care l-a înlocuit pe Viktor Orbán după alegerile din primăvara acestui an, păstrează o abordare prudentă privind integrarea Ucrainei. La summitul din iunie, Magyar a obținut eliminarea aceleiași formulări referitoare la accelerarea aderării, iar acum guvernul său reia această poziție, chiar dacă nu mai este indicată public o dispută bilaterală majoră care să blocheze următorii pași. Mediafax notează că Péter Magyar urmează să aibă vineri, 16 octombrie, prima întâlnire oficială cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja summitului de la Bruxelles. Context: progres recent, dar deciziile rămân condiționate de unanimitate Intervenția Ungariei și Bulgariei vine la două zile după un progres în negocierile de aderare: la 13 octombrie, Uniunea Europeană a aprobat deschiderea a două noi „clustere” (pachete tematice) de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova: piața internă și competitivitatea; creșterea incluzivă. Cele două clustere includ 17 capitole de negociere și vizează adaptarea legislației și economiilor celor două state la regulile europene. Astfel, Ucraina și Republica Moldova au ajuns la patru clustere deschise din totalul de șase. Cele două clustere rămase ar putea fi deschise în decembrie, însă o astfel de decizie necesită în continuare acordul statelor membre. Republica Moldova este afectată direct de modificarea de ultim moment, deoarece UE a menținut până acum o abordare comună pentru pașii de negociere cu Kievul și Chișinăul, iar formularea privind accelerarea a fost eliminată din ambele secțiuni. Alte ajustări în proiectul de concluzii: Marea Neagră și finanțarea Ucrainei Proiectul de concluzii a suferit și alte modificări legate de războiul declanșat de Rusia, inclusiv: o referire explicită la atacurile asupra navelor statelor membre ale UE în Marea Neagră; întărirea limbajului privind copiii ucraineni transferați în Rusia, descriși acum drept copii „deportați ilegal”; o reformulare privind finanțarea Ucrainei, liderii precizând că vor reveni asupra subiectului „în timp util”. Potrivit Mediafax, această exprimare ar putea pregăti o nouă rundă de negocieri privind utilizarea activelor rusești imobilizate în Europa, temă care ar putea domina summitul european din decembrie. În paralel, liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru susținerea financiară a Ucrainei în 2027, într-un context în care nevoile de finanțare ale Kievului rămân ridicate. Summitul european din 15–16 octombrie are pe agendă și competitivitatea economiei europene, creșterea prețurilor la energie, viitorul buget multianual al UE pentru 2028–2034, securitatea și apărarea, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina. [...]