Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a amenințat că va majora tarifele SUA la niveluri „mult mai ridicate” pentru Uniunea Europeană dacă blocul comunitar nu își îndeplinește partea din acordul comercial până la 4 iulie, potrivit Reuters.
Președintele american a spus că a avut joi o „convorbire grozavă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că a acceptat să acorde UE acest termen-limită, legat de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că UE s-a angajat, conform acordului, să își reducă tarifele „la zero”.
Reuters amintește că Trump amenințase vineri că va crește tarifele pentru mașinile și camioanele din UE la 25% chiar în această săptămână, de la 15% în prezent, motivând că UE „nu respecta” termenii unui acord încheiat în Scoția, în iulie anul trecut.
În aceeași convorbire, Trump a spus că a discutat și despre Iran, iar cei doi au fost de acord că Teheranul „nu poate avea niciodată” o armă nucleară.
Recomandate
UE nu dă semne că ar redeschide curând discuția despre readerarea Regatului Unit , chiar dacă în Marea Britanie crește percepția că Brexitul a fost o greșeală, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis pe canale diplomatice este că o eventuală revenire ar veni doar cu „constrângeri” și compromisuri pe care europenii se îndoiesc că Londra ar fi dispusă să le accepte. La zece ani de la referendumul din 23 iunie 2016, sondajele recente indică o majoritate „clară” de britanici convinși că ieșirea din UE a avut un impact negativ. În plan intern, această schimbare a alimentat dezbateri politice și o serie de formule de tip „Bregret” sau „Breturn”, folosite pentru a descrie ipoteza reintrării în Uniune, notează materialul care citează Agerpres, la rândul său pe AFP. Condiția UE: revenirea ar însemna acceptarea regulilor, nu excepții AFP a discutat cu mai mulți diplomați europeni, care au spus că statele lor ar fi deschise, în principiu, unei astfel de evoluții, însă doar dacă britanicii ar accepta „sacrificii”. Un diplomat citat în articol rezumă scepticismul astfel: „Nu sunt dispuși să accepte constrângerile asociate cu apartenența la UE.” În același timp, cele 27 de state membre „nu se grăbesc deloc” să deschidă o asemenea dezbatere. Unele capitale consideră că UE funcționează mai ușor după plecarea Londrei, inclusiv pentru că nu mai consumă timp negociind derogări și scutiri, în condițiile în care Regatul Unit a rămas în afara zonei euro și a spațiului Schengen și obținuse, istoric, inclusiv o reducere a contribuției bugetare („reducerea britanică”). Context politic la Londra: Starmer exclude readerarea, rivalii o păstrează ca opțiune În Partidul Laburist, Andy Burnham, prezentat drept cel mai serios rival intern al premierului Keir Starmer , spune că Brexitul a fost o greșeală și că speră ca Regatul Unit să revină „în familia europeană” la un moment dat, fără să avanseze un calendar sau o candidatură concretă. Starmer, în schimb, a exclus până acum readerarea și mizează pe o „încălzire” a relațiilor cu UE, potrivit articolului. Ce urmează: summit UE–Regatul Unit pe 22 iulie, cu așteptări limitate Liderii britanici și europeni ar urma să evalueze relația la un summit programat pe 22 iulie, la Bruxelles . Pe fondul fricțiunilor recente legate de industria de apărare, tarifele europene pentru oțel și sprijinul pentru produse „Fabricate în Europa”, ar putea fi semnate acorduri, însă așteptarea indicată în material este de „pași mici”, precum măsuri pentru mobilitatea tinerilor sau pentru comerțul cu produse alimentare. În această logică, chiar dacă în Marea Britanie se discută tot mai mult despre o eventuală „întoarcere”, semnalul din UE rămâne unul pragmatic: fără o schimbare majoră de poziție la Londra privind acceptarea regulilor comune, reintrarea nu este o temă pe agenda imediată a celor 27. [...]
Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]
Republica Moldova a bifat 93% din reformele din Planul de creștere , un indicator-cheie pentru deblocarea sprijinului UE , potrivit Agerpres , care o citează pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după Summitul UE–Republica Moldova desfășurat la Bruxelles. Declarația a fost făcută la finalul reuniunii la nivel înalt, unde Uniunea Europeană a fost reprezentată de Antonio Costa (președintele Consiliului European) și Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu. Informația este relevantă pentru mediul economic deoarece ritmul reformelor este, în practică, un criteriu folosit de Bruxelles pentru a evalua capacitatea administrativă și predictibilitatea cadrului instituțional — elemente care influențează atât accesul la finanțări europene, cât și climatul investițional. Articolul Agerpres menționează că relatarea este transmisă de AFP. [...]
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Delegația Iranului a suspendat discuțiile cu SUA în Elveția , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi lovituri împotriva Iranului, potrivit Global Times . Mișcarea ridică semne de întrebare asupra implementării memorandumului de înțelegere (MoU) Iran–SUA, care include, între altele, scutiri temporare de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și acces la active înghețate. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, citând o sursă apropiată delegației, că „negocierile s-au oprit în urmă cu câteva minute”. În paralel, Press TV (post de stat iranian) a citat o sursă potrivit căreia delegația a ridicat obiecții direct în fața părții americane și „evaluează condițiile pentru a da un răspuns adecvat” la amenințarea lui Trump. Amenințarea lui Trump și reacția Teheranului Trump a scris pe Truth Social că Iranul trebuie „să-și oprească imediat PROXIES-ii bine plătiți din Liban” și că, în caz contrar, SUA vor lovi Iranul „foarte dur din nou, ca săptămâna trecută, doar mai puternic”. Șeful delegației iraniene, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf , a respins amenințarea și a spus că forțele armate ale Iranului sunt pregătite să răspundă. „Ar face bine să fie atenți la comentariile lor... Orice ar spune, noi suntem cei care acționăm.” Ce era pe masă la negocierile din Elveția: petrol, Hormuz și active înghețate Potrivit agenției semi-oficiale Fars, discuțiile din Elveția vizau implementarea Paragrafului 13 din MoU-ul semnat recent, care stabilește condițiile pentru lansarea negocierilor unui acord final. Conform aceleiași relatări, condițiile includ: încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea blocadei navale americane; redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; emiterea de derogări (waivers) pentru exporturile de petrol ale Iranului; eliberarea activelor iraniene înghețate. Hossein Ghorbanzadeh, membru al delegației, a declarat (citat de Fars) că alte prevederi din MoU nu vor fi implementate până la încheierea războiului din Liban. Tot el a spus că un proiect de scutire temporară de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și derivate a fost finalizat și ar urma să intre în vigoare în curând. Context regional: armistițiul din Liban, dar fără retragere din „zona de securitate” MoU-ul ar fi fost semnat digital joi, iar ulterior a intrat în vigoare un armistițiu între Liban și Israel, vineri după-amiază, conform materialului. Sâmbătă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz ar fi ordonat armatei încetarea focului în Liban, însă Katz a declarat duminică faptul că armata nu se va retrage din „zona de securitate” pe care o deține în sudul Libanului. În același timp, surse libaneze au raportat continuarea atacurilor israeliene în ultimele zile, în pofida armistițiului, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează În forma descrisă, blocarea negocierilor riscă să amâne tocmai elementele cu impact economic direct din MoU — în special scutirea temporară de sancțiuni pentru exporturile de petrol și pașii privind activele înghețate — și să lege din nou progresul diplomatic de evoluțiile militare din Liban și de poziționările publice ale Washingtonului și Teheranului. Materialul nu precizează când ar putea fi reluate discuțiile. [...]
Amenințările cu noi lovituri ale SUA asupra Iranului cresc riscul de escaladare în Liban , chiar în timp ce Washingtonul negociază cu Teheranul o posibilă detensionare, inclusiv pe tema activelor iraniene blocate, potrivit Adevărul . Donald Trump a transmis duminică, pe platforma Truth Social , că Statele Unite ar putea lansa noi atacuri împotriva Iranului dacă Teheranul nu își „controlează” aliații din Liban, în contextul confruntărilor dintre gruparea șiită Hezbollah și armata israeliană în sudul Libanului. „Iranul trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme. În caz contrar, vom lovi Iranul din nou foarte puternic, aşa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic”, a transmis Donald Trump. Negocieri SUA–Iran–Qatar în Elveția, pe fondul tensiunilor din Liban Declarațiile vin în timp ce reprezentanți ai Statelor Unite, Iranului și Qatarului participă la o rundă de negocieri în Elveția , axată pe situația din Liban și pe problema activelor iraniene blocate. Televiziunea de stat iraniană a relatat că discuțiile au loc într-un hotel din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui „protocol de acord” între Washington și Teheran. Presa iraniană a descris reuniunea drept una tripartită, cu subiecte legate de încetarea focului în Liban și activele iraniene blocate. Delegația americană, condusă de JD Vance: „Negocieri istorice” Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, care a prezentat discuțiile drept un moment de inflexiune în relația cu Iranul. „Ceea ce ne-a cerut preşedintele să facem este să întoarcem o nouă pagină în scopul transformării relaţiei noastre cu poporul iranian şi a întinde o mână către iranieni”, a declarat Vance la începutul reuniunii desfășurate în stațiunea elvețiană Burgenstock. Vance a calificat negocierile drept „istorice”, sugerând că ar putea deschide calea unei noi etape în relațiile dintre Washington și Teheran, deși, în paralel, mesajul lui Trump indică menținerea opțiunii militare dacă situația din Liban se deteriorează. [...]
