Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a amenințat că va majora tarifele SUA la niveluri „mult mai ridicate” pentru Uniunea Europeană dacă blocul comunitar nu își îndeplinește partea din acordul comercial până la 4 iulie, potrivit Reuters.
Președintele american a spus că a avut joi o „convorbire grozavă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că a acceptat să acorde UE acest termen-limită, legat de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că UE s-a angajat, conform acordului, să își reducă tarifele „la zero”.
Reuters amintește că Trump amenințase vineri că va crește tarifele pentru mașinile și camioanele din UE la 25% chiar în această săptămână, de la 15% în prezent, motivând că UE „nu respecta” termenii unui acord încheiat în Scoția, în iulie anul trecut.
În aceeași convorbire, Trump a spus că a discutat și despre Iran, iar cei doi au fost de acord că Teheranul „nu poate avea niciodată” o armă nucleară.
Recomandate
Eșecul negocierilor UE–SUA crește riscul unor tarife de 25% pe auto, cu impact direct în lanțurile industriale europene , după ce discuțiile pentru implementarea acordului comercial transatlantic s-au încheiat fără rezultat, potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump amenință cu taxe vamale ridicate pentru producătorii auto europeni, iar Washingtonul sugerează că ar putea renunța la acord dacă nu apare rapid un compromis. Blocajul a apărut după o rundă de aproximativ șase ore de negocieri între eurodeputați și guvernele statelor membre, care nu s-a încheiat cu o înțelegere. Miza imediată este evitarea unei escaladări comerciale, în condițiile în care Trump a legat explicit aplicarea acordului de introducerea sau nu a unor tarife de 25% pentru industria auto europeană. Ce prevede acordul și de ce s-a ajuns la impas Acordul de principiu, convenit anul trecut la Turnberry (Scoția), ar include două angajamente principale: UE ar urma să elimine taxele vamale pentru bunurile industriale americane; SUA ar urma să plafoneze taxele pentru majoritatea produselor la 15%. Problema, potrivit informațiilor citate, este că Uniunea Europeană nu a transpus încă acordul în legislație, ceea ce a amplificat presiunea politică asupra Comisiei Europene , care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre. Presiunea pe industria auto și semnalul de la Washington Ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a declarat că Washingtonul ar introduce „destul de curând” tariful de 25% pentru industria auto dacă negocierile nu produc rapid un acord și a avertizat că întregul aranjament comercial este în pericol. „Dacă un acord nu mai este un acord, atunci cred că Statele Unite se vor retrage din el”, a declarat acesta. Diviziuni în UE: statele membre și Comisia vor acordul, Parlamentul cere condiții În timp ce Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin finalizarea acordului, eurodeputații au devenit mai reticenți. Digi24 notează că nemulțumirile sunt legate, între altele, de amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei și de schimbarea contextului intern din SUA după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, tarifele vamale inițiale impuse de Trump. Conduși de Bernd Lange, eurodeputații au cerut condiții suplimentare care, în practică, ar putea întârzia sau condiționa aplicarea acordului (inclusiv legat de tarifele la oțel și de eventuale amenințări la adresa integrității teritoriale a UE). Ce urmează: o nouă rundă și un termen-limită în iulie Negociatorii ar intenționa să se întâlnească din nou pe 19 mai, dată care nu a fost confirmată oficial. Ținta declarată este un compromis final până în iulie, când ar urma să expire tarifele temporare impuse de Trump, însă partea americană sugerează că acest termen ar putea fi prea târziu. Pentru companiile europene, în special din auto, riscul imediat rămâne introducerea rapidă a tarifului de 25%, ceea ce ar putea afecta costurile și competitivitatea exporturilor către piața americană, dacă nu apare un acord politic în următoarele săptămâni. [...]
Negocierile SUA–Iran rămân blocate pe condițiile nucleare și pe securitatea Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a minimalizat propunerea americană de pace în 14 puncte, potrivit Euronews . Miza imediată este una cu impact economic și operațional global: reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și reducerea riscului pentru transportul maritim din Golf. Documentul american ar include, între altele, cerința ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu necesar producerii armelor nucleare și să redeschidă traficul în Strâmtoarea Ormuz. Un membru de rang înalt al parlamentului iranian a respins propunerea, pe care a numit-o „o listă de dorințe”, în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că Teheranul își va transmite opiniile către mediatorii pakistanezi. Mesajele Washingtonului: optimism, dar cu avertismente Donald Trump a declarat că „este foarte posibil să ajungem la un acord cu Iran” și a susținut că, în ultimele 24 de ore, discuțiile au mers „foarte bine”, după „trei zile de afirmații și decizii contradictorii” ale administrației. „Am avut discuții foarte bune în ultimele 24 de ore. Și este foarte posibil să ajungem la un acord.” În același schimb cu presa, Trump a insistat că nu este cunoscut „ce se întâmplă în culise” și a reiterat condiția-cheie: Iranul „nu poate avea arme nucleare”, avertizând că, în lipsa unui rezultat, SUA „va trebui să meargă mult mai departe”. Ormuz: semnal operațional către navele comerciale În paralel, Iranul a anunțat că porturile sale sunt pregătite să ofere servicii maritime, suport tehnic, provizii și asistență medicală navelor blocate în Strâmtoarea Ormuz, mesaj transmis către căpitanii navelor comerciale din regiunea Golfului. Teheranul afirmă că navele care navighează în apele sale teritoriale pot beneficia de aprovizionare cu combustibil, servicii medicale și servicii de întreținere. Pentru a se asigura că informația ajunge la toți operatorii, Iranul spune că mesajul va fi retransmis prin rețelele de comunicații din regiune de trei ori pe zi, timp de trei zile. Context politic la Teheran Pe plan intern, președintele iranian a anunțat că s-a întâlnit recent cu liderul suprem, Mojtaba Khamenei, într-o primă relatare publică despre o astfel de întâlnire. Potrivit informațiilor prezentate, Khamenei era considerat în stare gravă după ce ar fi fost rănit în primul atac israelo-american, din februarie, iar până acum nu a apărut public, mesajele sale fiind citite la televiziunea de stat. În acest moment, Euronews notează că SUA așteaptă răspunsul Iranului, însă reacțiile de la Teheran indică faptul că diferențele de poziție persistă, în special pe dosarul nuclear și pe condițiile de securitate pentru navigația prin Ormuz. [...]
China avertizează că va răspunde după ce UE a decis să nu mai acorde finanțare proiectelor care folosesc invertoare din China și din alte țări catalogate drept „cu risc ridicat”, potrivit Global Times . Ministerul Comerțului de la Beijing (MOFCOM) spune că măsura este „nedreaptă și discriminatorie” și anunță că va lua măsuri pentru a proteja interesele companiilor chineze, pe fondul riscului de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a costurilor în Europa. MOFCOM susține că UE a desemnat pentru prima dată China drept „țară cu risc ridicat” „fără nicio dovadă factuală”, iar pe această bază a interzis sprijinul financiar pentru proiecte care utilizează invertoare chinezești. Beijingul califică decizia drept „stigmatizare” și afirmă că nu o poate accepta. În evaluarea ministerului, etichetarea Chinei ca „high-risk” ar submina încrederea reciprocă și ar afecta cooperarea economică și comercială bilaterală. Totodată, ar lovi stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare dintre China și UE, cu efecte care pot depăși relația bilaterală, inclusiv prin riscuri de „decuplare” și perturbări în aprovizionare. Impactul economic invocat: costuri mai mari și tranziție verde încetinită Potrivit lui Hu Qimu, profesor la Maritime Silk Road Institute (Huaqiao University), citat de publicație, restricțiile motivate prin preocupări de tip „high-risk” ar reflecta mai degrabă o abordare politică decât una tehnică. În această logică, măsura ar putea: crește costurile în Europa; încetini tranziția verde; amplifica incertitudinea în relațiile economice China–UE și în lanțurile globale de aprovizionare. MOFCOM mai susține că excluderea forțată a produselor chineze ar încălca principiile pieței și ale echității și că, pe lângă efectele asupra firmelor chineze, decizia „se va întoarce” împotriva UE, inclusiv prin impact asupra tranziției verzi și a securității energetice. Context: pachetul de securitate cibernetică al Comisiei Europene În material este menționat că, pe 20 ianuarie, Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o inițiativă de modificare a Actului UE privind securitatea cibernetică, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică (detalii în alt material Global Times : Global Times ). Publicația notează că această direcție este văzută pe scară largă ca vizând companii chineze și ca parte a unui set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE. Ce urmează: Beijingul „monitorizează” și pregătește măsuri MOFCOM cere UE să renunțe la desemnarea Chinei ca „țară cu risc ridicat” și să anuleze măsurile considerate discriminatorii. Ministerul afirmă că va „monitoriza îndeaproape” și va evalua impactul politicilor europene asupra companiilor chineze și asupra lanțului de aprovizionare China–UE, urmând să adopte măsuri pentru protejarea intereselor legitime. Separat, un „insider” citat de Global Times într-un material anterior susține că, dacă UE escaladează măsurile protecționiste, China are „un set larg de instrumente de politică” și că o escaladare „ar dăuna ambelor părți” și ar afecta lanțurile industriale și creșterea globală (menționat în articol prin trimitere la: Global Times ). [...]
Uniunea Europeană își menține prezența diplomatică la Kiev , în pofida solicitării Rusiei ca misiunile străine să-și evacueze personalul înainte de 9 mai, o decizie cu miză operațională și de securitate pentru funcționarea reprezentanțelor occidentale în Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat într-o conferință de presă că UE „nu își va schimba poziția sau prezența la Kiev”, descriind amenințările publice ale Rusiei privind atacuri asupra capitalei ucrainene drept parte a unor „tactici nechibzuite de escaladare”, conform RBC Ukraine . Oficialul a susținut că Rusia încearcă „în mod scandalos” să dea vina pe Ucraina pentru propriul „război de agresiune” și a amintit că atacurile rusești sunt o realitate zilnică la Kiev și în alte zone ale Ucrainei. El a mai spus că, în ultimii ani, Rusia a avariat mai multe misiuni diplomatice din Kiev, inclusiv delegația UE, în urma atacurilor. În același context, El Anouni a afirmat că, deși Ucraina ar fi cerut de mult timp încetarea focului și pacea, inclusiv printr-o propunere recentă a președintelui Volodîmîr Zelenski privind un armistițiu, Rusia „nu a arătat niciodată nicio intenție serioasă” de a opri războiul și ar continua escaladarea. Avertismentul Rusiei înainte de 9 mai Rusia a îndemnat miercuri ambasadele străine să asigure „evacuarea la timp” a personalului și a cetățenilor lor din Kiev înaintea unor „lovituri de represalii” considerate „inevitabile”, dacă Ucraina ar perturba evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, notează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, într-o notă transmisă corpului diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra „caracterului inevitabil” al unor astfel de lovituri și a cerut țărilor străine să „garanteze evacuarea la timp” a personalului misiunilor diplomatice și a cetățenilor din Kiev. [...]
Planul UE de a elimina treptat tehnologia chinezească din sectoare critice ar putea genera costuri de peste 400 de miliarde de dolari (aprox. 1.990 miliarde lei) în următorii cinci ani , potrivit unei estimări citate de Antena 3 . Nota de plată ar veni în principal din înlocuirea echipamentelor, deprecieri de active și întârzieri în digitalizare, într-un moment în care UE mizează pe accelerarea tranziției digitale și verzi. Evaluarea este inclusă într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă Uniunea Europeană, care estimează că înlocuirea forțată a furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice ar costa 367,8 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 432,83 miliarde de dolari) în perioada 2026–2030. Potrivit raportului, impactul ar include și o eficiență mai scăzută, pe lângă costurile directe de schimbare a infrastructurii. Cine ar suporta cele mai mari costuri Conform acelorași estimări, Germania ar urma să suporte aproape jumătate din povară, cu costuri de 170,8 miliarde de euro. Alte cinci state membre ar înregistra pierderi de peste 10 miliarde de euro: Franța Italia Spania Polonia Țările de Jos De ce contează pentru economie: energia și telecomunicațiile, în prima linie Două dintre cele mai afectate sectoare ar fi energia și telecomunicațiile, descrise ca piloni ai tranziției digitale și verzi planificate de UE. Raportul indică faptul că schimbarea furnizorilor ar putea încetini procesul de digitalizare, pe lângă costurile contabile și operaționale. Context: reguli de securitate cibernetică și tensiuni cu Beijingul Măsurile discutate vizează eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor provenite de la furnizori considerați „cu risc ridicat” în sectoare critice. Huawei a criticat inițiativa, compania fiind menționată printre cele care ar urma să fie afectate. Beijingul cere eliminarea din proiect a formulărilor care definesc „țările care ridică îngrijorări în materie de securitate cibernetică” și „riscul ridicat”. Săptămâna trecută, China a amenințat cu contramăsuri dacă nu vor exista modificări substanțiale. Ce urmează: proces legislativ lung, cu posibile amendamente Guvernele statelor membre și Parlamentul European sunt încă în primele etape ale procesului legislativ, descris ca unul de durată și susceptibil de amendamente. Separat, Comisia Europeană a recomandat restricționarea utilizării fondurilor europene pentru proiecte care implică invertoare de putere de la „furnizori cu risc ridicat”, avertizând că astfel de echipamente ar putea permite oprirea de la distanță a rețelelor electrice ale unui stat membru. [...]
Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează poziția în negocierile comerciale , pe fondul unei reorientări accelerate către alte piețe și al folosirii controlului asupra materiilor prime critice ca pârghie, înaintea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul din teren, redat prin declarațiile unor companii și consultanți, este că tarifele nu mai produc același șoc ca în 2025, când taxele vamale au urcat pentru scurt timp la niveluri de trei cifre. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a trecut prin acel episod păstrându-și în mare parte clienții americani, inclusiv printr-o strategie de a transfera parțial costurile suplimentare către consumatorii din SUA, și că între timp a câștigat piețe noi la nivel global. Reorientarea exporturilor: SUA în scădere, Africa și Asia în creștere China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul extinderii în piețe unde poate concura prin prețuri mai mici decât jucătorii existenți. În același timp, exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20%, în timp ce au crescut în alte regiuni: Africa: +25,8% America Latină: +7,4% Asia de Sud-Est: +13,4% Uniunea Europeană: +8,4% Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife să lovească direct veniturile, iar pentru Beijing înseamnă o bază mai largă de cerere externă. Pârghia Beijingului: controlul exporturilor de pământuri rare Pentru a determina Washingtonul să reducă tarifele, Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare chineze și a impus controale la export pentru pământuri rare, materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse aproape exclusiv în China, notează materialul. Cameron Johnson, partener senior la firma de consultanță în lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, descrie pământurile rare drept „cartea supremă” a Chinei și susține că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum medicamente, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice. Presiunea de relocare scade: „nu mai luăm decizii drastice” Pe măsură ce tarifele ies din prim-planul rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute capacitățile. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori rămâne în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA au redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte zone. Și din perspectiva cumpărătorilor americani, dependența rămâne ridicată: Mike Sagan, vicepreședinte pentru aprovizionare la Pride Mobility Products, afirmă că lanțul lor de circa 100 de firme este în continuare dependent de China în proporție de 70%–80%, însă diversificarea nu mai este tratată ca o urgență. Ce așteaptă mediul de afaceri: dialog, dar puțină „certitudine” Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, spune că membrii asociației (aproape 3.000) au așteptări limitate de la vizita lui Trump, dar văd pozitiv perspectiva dialogului. Ei ar saluta un armistițiu prelungit privind tarifele și restricțiile la export, posibil însoțit de angajamente de achiziții chineze în domenii precum avioane Boeing, soia sau energie americană, însă puțini mizează pe o relaxare durabilă. În esență, concluzia mediului de afaceri este că o pauză ar ajuta, dar nu rezolvă problema de fond: companiile au nevoie de predictibilitate pe termen de ani, nu de câteva luni. [...]
