Știri
Știri din categoria Politică

Kelemen Hunor avertizează că o criză în coaliție ar putea împinge guvernarea spre dependența de AUR, scenariu pe care îl numește „foarte, foarte prost”, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL privind schimbarea premierului, potrivit Antena 3.
Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul UDMR a spus că percepe o escaladare a conflictului dintre cele două partide mari din coaliție – social-democrații și liberalii care „dau prim-ministrul” – și că PSD ar putea ajunge să confirme intern că își dorește schimbarea premierului și să ceară acest lucru PNL.
Kelemen Hunor afirmă că, pentru UDMR, cel mai mare risc apare dacă actuala coaliție se destramă și începe o reconfigurare care ia în calcul AUR ca element de sprijin pentru funcționarea guvernului.
„Eu consider acesta un scenariu foarte, foarte prost. Nu exclud posibilitatea, dar nici nu o consider probabilă acum, încă.”
Liderul UDMR spune că a avut discuții „și cu șeful guvernului, și cu președintele partidului socialist”, pentru a înțelege „adevărata problemă” și a vedea dacă există o soluție care să ducă la continuarea coaliției și la „o guvernare eficientă” sau „cu rezultate”.
Kelemen Hunor afirmă că nu este „prea optimist”, dar indică drept reper săptămâna viitoare, menționând că pe 20 aprilie este așteptată o decizie a PSD. În același timp, el amintește că, „anul viitor”, oricum ar urma schimbarea prim-ministrului, conform acordului de coaliție.
În argumentația sa, stabilitatea coaliției este importantă atât pentru comunitatea maghiară din Ardeal, cât și pentru România, inclusiv pentru „a face ordine în finanțele țării, în buget”, în contextul „enorm de multor sarcini” care trebuie îndeplinite până la rotația convenită a premierului.
Recomandate

AUR rămâne pe primul loc, dar scăderea la 37% schimbă raportul de forțe înaintea alegerilor , într-un moment în care PSD și PNL urcă ușor, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Euronews . Datele arată că AUR pierde pentru prima dată din votanți după alegerile prezidențiale din mai 2025 . Scorul de 37% este cel mai scăzut nivel din seria măsurătorilor INSCOP realizate după acel moment, când partidul a avut constant valori între 38% și peste 40%. Participarea la vot: aproape 65% spun că merg sigur Sondajul indică o intenție de participare ridicată, dar cu un segment important de indeciși: 64,9% spun că sigur vor merge la vot 14,8% se situează în zona de incertitudine (scoruri 5–9) 2,1% spun că sunt puțin probabil să participe 15,8% afirmă că sigur nu vor merge la urne 2,6% nu știu sau nu au răspuns Intenția de vot: AUR scade, PSD și PNL urcă ușor În rândul respondenților care au indicat un partid, clasamentul este: AUR – 37% PSD – 20,1% PNL – 15,5% USR – 12,7% UDMR – 4,3% În rândul votanților mobilizați, procentele sunt: AUR – 38,8% PNL – 16,9% PSD – 16,6% USR – 14,4% UDMR – 3% Publicația notează și creșteri ușoare pentru PSD, PNL și USR față de măsurarea anterioară, însă subliniază o limitare importantă: evoluțiile indică o corelație între procente, nu o migrație demonstrată a votanților. Sondajul nu arată direct dacă electoratul AUR s-a orientat către alte formațiuni sau dacă o parte dintre votanți au devenit indeciși. Partidele mici și independenții În zona formațiunilor mai mici, sondajul consemnează: Partidul Oamenilor Tineri – 3,6% (4,5% la votanți mobilizați) SOS România – 2,8% (1,4%) SENS – 2,4% (2,2%) Independenți – 1% (1,3%) Altul – 0,7% (1%) Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Diferența dintre scorul „brut” și cel al votanților siguri începe să redeseneze ierarhia din opoziție , cu PNL peste PSD în rândul electoratului mobilizat, deși AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot, potrivit Adevărul , care citează Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (1–7 aprilie 2026). AUR este creditat cu 37% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare (față de 38% în martie 2026), menținându-se lider, dar continuând să coboare sub pragul de 40% consemnat în mai multe măsurători anterioare. În același timp, PSD și PNL cresc ușor față de luna precedentă, însă dinamica se schimbă când sunt luați în calcul doar cei care declară că ar merge sigur la vot. Cum arată intenția de vot (total respondenți) Conform barometrului, distribuția intenției de vot este: AUR: 37% PSD: 20,1% PNL: 15,5% USR: 12,7% UDMR: 4,3% POT: 3,6% SOS România: 2,8% SENS: 2,4% Independent: 1% Alt partid: 0,7% Miza: mobilizarea schimbă ordinea PNL–PSD Raportat la respondenții care au ales un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (55,9% din eșantion), procentele diferă, iar PNL trece înaintea PSD: AUR: 38,8% PNL: 16,9% PSD: 16,6% USR: 14,4% UDMR: 3% POT: 4,5% SOS România: 1,4% SENS: 2,2% Independent: 1,3% Alt partid: 1% Remus Ștefureac , director INSCOP Research, spune că AUR atinge „cel mai mic scor” din măsurătorile realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%) și că se vede „creșterea semnificativă a diferențelor” între intenția de vot generală și cea a votanților mobilizați. El indică explicit că PSD și UDMR au, în acest moment, alegători mai puțin mobilizați, în timp ce PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați. Participarea la vot și datele sondajului La întrebarea despre probabilitatea de a merge la vot (scară 1–10), 64,9% dintre respondenți au spus că „sigur” ar merge la vot, 15,8% au ales varianta 1 („sigur nu”), iar 2,6% au declarat că nu sunt hotărâți. Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane (18+), cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile complete sunt publicate în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a . [...]

PSD pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , cu un ultimatum de 72 de ore pentru demisie, iar în caz contrar partidul ar urma să-și retragă miniștrii din Guvern, potrivit Libertatea . Miza imediată este stabilitatea Executivului și, implicit, continuitatea deciziilor guvernamentale într-un moment în care PSD discută explicit ieșirea din coaliție. Decizia ar urma să fie luată luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului programată la ora 17.00. Conform informațiilor obținute de Cotidianul.ro, la întâlnire ar participa aproximativ 200 de membri PSD fizic și alți 4.800 prin videoconferință. Ultimatumul: demisie în 72 de ore sau retragerea miniștrilor Surse din interiorul PSD au declarat, potrivit Cotidianul.ro, că după consultările interne partidul îi va cere premierului Ilie Bolojan să-și anunțe demisia în termen de 72 de ore. Dacă acesta refuză, PSD ar urma să recurgă la retragerea miniștrilor săi din Guvern. Un lider PSD a explicat pentru Cotidianul.ro că retragerea ar viza, cel puțin inițial, doar miniștrii, pe fondul unui calcul politic de revenire rapidă la guvernare: „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem.” Ce se schimbă în coaliție și ce funcții intră la renegociere În scenariul unei retrageri oficiale a PSD din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu , liderul partidului, a spus că ar fi declanșată renegocierea funcțiilor stabilite prin protocolul coaliției, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților, ocupată în prezent. „Evident că renunțarea la acest protocol duce la renegociere”, a declarat Grindeanu, în contextul discuției despre funcțiile împărțite în coaliție. Moțiunea de cenzură, opțiune înainte de termenul de 45 de zile Dacă premierul nu se conformează cererii de demisie, PSD ar lua în calcul să susțină sau chiar să inițieze o moțiune de cenzură înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat ale miniștrilor numiți de Bolojan, potrivit surselor citate. Ce ar urma să retragă PSD din Executiv Conform informațiilor prezentate, PSD ar urma să își retragă: cei șase miniștri; vicepremierul. Partidul nu ar intenționa să retragă secretarii de stat sau prefecții. Strategia „post-retragere” ar urma să fie stabilită după votul din ședința de luni, 20 aprilie. [...]

Consultarea internă a PSD din 20 aprilie riscă să declanșeze o criză guvernamentală fără soluție rapidă , pentru că, în actuala aritmetică parlamentară, o majoritate alternativă la coaliția de acum este greu de construit, potrivit Mediafax . Miza imediată este stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan , pe fondul nemulțumirilor exprimate public de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a cerut „urgent o resetare” și a invocat trei semnale economice negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional . De ce e greu de înlocuit actuala formulă de guvernare Calculele parlamentare prezentate în analiză arată că PNL și USR au împreună 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajung la 181 de voturi. Pragul necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament este de 233, ceea ce înseamnă că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri, cu o singură excepție menționată de senatorul Petrișor Peiu: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, cu mandat strict pentru organizarea de alegeri anticipate. Totuși, AUR nu a depus în această sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și, potrivit materialului, pare să aștepte rezultatul consultării din PSD. Liniile roșii anunțate de PNL și USR Spațiul de negociere al PSD cu partenerii s-a îngustat, pe fondul pozițiilor publice ale PNL și USR: PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor; în plus, a avertizat că, dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. USR a spus că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. Trei scenarii după 20 aprilie, plus varianta „premier PNL, dar fără Bolojan” Analiza conturează trei scenarii principale: Renegocierea majorității , fără ieșirea imediată a PSD de la guvernare, pe baza unui mandat intern care ar putea fi acordat conducerii partidului la consultarea din 20 aprilie. Retragerea miniștrilor PSD din Cabinetul Bolojan (scenariul considerat „cel mai serios” în PSD, potrivit surselor Mediafax). În acest caz, premierul ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, conform articolului 85 alineatul (3) din Constituție; dacă nu obține votul de încredere, se deschid negocieri pentru un nou executiv. Criză politică deschisă , prin eșecul unui nou vot de încredere sau printr-o moțiune de cenzură. Într-un astfel de context, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat de prim-ministru, care ar trebui să strângă o majoritate pentru învestire. Separat, în discuțiile politice a apărut în ultima săptămână și o variantă de compromis: PNL să păstreze funcția de premier, dar să renunțe la Ilie Bolojan , pentru a menține coaliția și a evita blocajul parlamentar. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede că funcția de prim-ministru revine PNL până în aprilie 2027, astfel că liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului. În spațiul public au fost vehiculate, „pe surse”, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare ca posibile opțiuni de premier liberal. Sorin Grindeanu nu a validat aceste nume, dar nici nu a închis discuția, iar Mircea Abrudean, șeful Senatului și lider PNL, a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”. Ce urmează: negociere sau test de forță în Parlament Indiferent de decizia PSD din 20 aprilie, materialul indică un punct comun: fără o reconfigurare negociată, orice schimbare de guvern intră rapid în problema majorității de 233 de voturi . În acest context, scenariile merg de la o renegociere internă a coaliției până la un vot de încredere care poate deschide o criză politică formală, cu consultări la Cotroceni și căutarea unei noi majorități. [...]

Criticile PNL la adresa consultării interne din PSD ridică miza stabilității guvernării , după ce europarlamentarul liberal Daniel Buda a acuzat o „delimitare de fațadă” și a cerut ca social-democrații să pună explicit în discuție susținerea pentru Guvernul Bolojan, potrivit Mediafax . Buda susține că, dacă PSD vrea o consultare internă „reală”, ar trebui să formuleze „întrebările corecte”, inclusiv despre faptul că „toate măsurile Guvernului Bolojan au fost susținute de PSD”. În acest context, europarlamentarul întreabă retoric dacă românii pot fi „păcăliți” printr-o distanțare doar de imagine. Ce reproșează PNL: reforme întârziate și rezultate contestate În mesajul publicat pe Facebook, Daniel Buda afirmă că PSD ar fi întârziat reformele și pune sub semnul întrebării rezultatele obținute, cu referire la Justiție și la reforma pensiilor speciale . „PSD a întârziat reforma în Justiție cât a putut de mult. Credeți că reforma pensiilor speciale este un succes al Guvernului Bolojan?” Ținta politică: credibilitatea conducerii PSD Europarlamentarul îl critică direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că ar avea „o cotă de încredere sub nivelul partidului” și că, în mandatul său, PSD ar fi ajuns la „cea mai scăzută cotă de încredere din istoria sa”. Buda pune astfel problema legitimității conducerii în a gestiona o consultare internă cu miză politică. Miza operațională invocată: reforma companiilor de stat În final, Buda afirmă că Guvernul „încearcă să recupereze ce s-a pierdut” și indică drept urgență reuniunea Comitetului interministerial pentru reforma companiilor de stat, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, despre care spune că „nu mai este o opțiune – este o urgență”. Din informațiile disponibile în material nu reiese calendarul sau forma exactă a consultării interne din PSD, însă intervenția unui europarlamentar PNL arată că tema este tratată ca un test de coerență pentru susținerea guvernării și pentru credibilitatea conducerii social-democrate. [...]

Întâlnirea Nicușor Dan– Ilie Bolojan de la Cotroceni pune presiune pe stabilitatea coaliției , în condițiile în care PSD se pregătește să decidă dacă rămâne în actuala formulă de guvernare, potrivit Libertatea . Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan s-au întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru o discuție de aproximativ două ore, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Informația este atribuită de Libertatea agenției News.ro. Miza imediată este decizia PSD privind menținerea la guvernare. Social-democrații urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri cu privire la viitorul partidului în coaliție. Ce semnale transmit președintele și premierul Într-o conferință de presă din săptămâna precedentă, Nicușor Dan a spus că poartă discuții informale cu premierul Ilie Bolojan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , și că, dacă situația se agravează, va discuta și cu alte partide. „Avem un program aproape săptămânal de astfel de întâlniri”, a precizat șeful statului. Președintele a reafirmat și angajamentul pentru menținerea colaborării între cele patru partide prooccidentale. „O să lupt cu toate puterile ca această colaborare să continue”, a subliniat acesta. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a exclus varianta demisiei și a indicat că intenționează să gestioneze criza fără a se retrage. „Nu iau în calcul o demisie. Cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele”, a declarat el. PSD: critică pe fond economic, decizie politică în așteptare Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat situația economică și a susținut că România ar avea nevoie „urgent de o resetare”, afirmând că „economia se prăbușește accelerat” și că măsurile actuale sunt „împotriva cetățenilor” și ar trebui corectate rapid. În acest context, consultarea internă anunțată pentru 20 aprilie devine punctul de inflexiune pentru continuitatea guvernării, iar discuțiile de la Cotroceni indică faptul că Palatul Cotroceni și Guvernul încearcă să țină sub control riscul unei rupturi în coaliție. [...]