Știri
Știri din categoria Politică

Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare, invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News.
Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul.
În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral.
„Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.”
Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative.
„Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.”
În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”.
În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări.
„Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.”
Recomandate

AUR își condiționează votul din Parlament pentru viitorul guvern de obținerea funcției de premier , respingând explicit atât varianta unui prim-ministru „independent”, cât și un cabinet din care partidul nu face parte, potrivit News . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea majorității și reduce spațiul de compromis în jurul unei formule de guvernare fără AUR sau cu un premier din afara partidului. Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a afirmat marți, într-o conferință de presă, că formațiunea va vota doar un guvern „condus de un premier AUR” și din care partidul „face parte”. În același timp, el a spus că AUR vrea „certitudinea” că puncte esențiale din programul de guvernare ar fi „exact inversul” măsurilor luate de „guvernul Bolojan”, precizând că obiecția vizează politicile publice, nu persoana premierului. Condițiile anunțate pentru susținerea unui cabinet Peiu a rezumat poziția partidului în trei linii, prezentate ca praguri de vot: AUR nu votează un guvern cu alt premier decât unul propus de AUR; AUR nu votează un guvern din care nu face parte; AUR nu votează un guvern condus de un „independent”, descris ca europarlamentar care reprezintă un partid. AUR: „Nu avem pe ce să ne pronunțăm” fără o nominalizare În aceeași conferință, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu , a spus că partidul așteaptă „o nominalizare din partea domnului președinte” de „aproape 4 săptămâni” și că, în lipsa unei propuneri oficiale, „nu avem pe ce anume să ne pronunțăm”. Avrămescu a mai susținut că România „nu” are nevoie „de guvern tehnocrat” și că este necesar „un guvern care să aibă o asumare politică”. În logica anunțată de AUR, un guvern politic ar primi voturile partidului doar dacă AUR este parte a executivului sau dacă dă prim-ministrul. [...]

Traian Băsescu cere accelerarea desemnării premierului pentru a debloca negocierile de majoritate , argumentând că un candidat numit de președinte ar avea „cu totul altă putere” în discuțiile parlamentare, potrivit HotNews . Fostul președinte a spus, într-o intervenție la România TV , că „ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat a Guvernului”, insistând că majoritățile reale se verifică abia la votul din Parlament. În logica lui, diferența este între negocieri purtate de partide „în aer” și negocieri conduse de un premier desemnat, care ar avea credibilitatea și mandatul necesar să încerce formarea unei majorități. Băsescu a respins și ideea unui premier „neangajat politic”, pe care a calificat-o drept nerealistă în contextul României. Totodată, el a susținut că PSD ar putea coagula o majoritate dacă primește mandatul, în timp ce PNL „nu poate”, iar „altă majoritate credibilă nu este” în afara formulei PSD + PNL + USR + UDMR + Minorități naționale, coaliție despre care afirmă că s-a destrămat după retragerea sprijinului social-democraților pentru premierul liberal Ilie Bolojan. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier În paralel, HotNews notează că pe lista de potențiali premieri luați în calcul de președintele Nicușor Dan se află și Eugen Tomac , consilier onorific și lider care a preluat conducerea PMP de la Traian Băsescu. Publicația mai indică și alte nume discutate, „potrivit unor surse oficiale”: Eugen Tomac (consilier onorific al președintelui) – context suplimentar în HotNews ; Radu Burnete (consilier prezidențial pentru probleme economice); Alexandru Nazare (ministru de Finanțe); Delia Velculescu (șefa misiunii FMI din Africa de Sud). Separat, HotNews scrie că PSD ar fi de acord cu scenariul „Tomac – premier”, potrivit unor oameni din conducerea partidului. Ce urmează la Cotroceni Surse de la Cotroceni citate de HotNews afirmă că termenul pentru anunțul președintelui privind numele candidatului la funcția de prim-ministru a fost mutat după 1 iunie. În discuțiile de la Cotroceni au fost analizate și variante precum un guvern tehnocrat sau unul minoritar, însă partidele nu au ajuns la un consens. [...]

Demisia primarului PSD din Colonești (Olt), după peste trei decenii în funcție, deschide o perioadă de tranziție administrativă într-o comună care derula proiecte de infrastructură și unde edilul reclamă lipsa de sprijin politic și financiar , potrivit Libertatea . Nicolae Stan, primar al comunei Colonești din 1990 și cunoscut local drept „Bulă”, a anunțat că își va depune demisia, pe fondul nemulțumirilor față de conducerea PSD și al unor probleme de sănătate. Oficializarea retragerii este programată pentru 19 iulie, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Comunei Colonești, conform Linia1 (citată de Libertatea ). Miza locală: continuitatea proiectelor și blocajele de finanțare În scrisoarea deschisă, Stan își leagă decizia de dificultăți în susținerea unor proiecte „esențiale” pentru comună. Un exemplu invocat este extinderea rețelei de gaze naturale, unde spune că, la un moment dat, mai era nevoie de „80 de miliarde de lei” pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani. „Am fost printre primele comune din județul Olt și din Oltenia care au început această lucrare. La un moment dat, mai aveam nevoie de 80 de miliarde de lei pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.” În același timp, edilul susține că, deși comuna a obținut „peste 96%” pentru PSD la ultimele alegeri, sprijinul politic pentru deblocarea finanțărilor nu ar fi venit nici de la nivel județean, nici de la centru. Critici la adresa conducerii PSD și a politicilor fiscale Stan formulează acuzații directe la adresa unor lideri PSD, între care Paul Stănescu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmând că nu a fost ajutat în demersurile sale. „Nu am fost ajutat. Nici de organizația județeană, nici de cea centrală.” În mesajul său, el critică și reacția partidului la creșteri de taxe și la măsuri care, în opinia sa, au afectat „cetățenii de rând” și persoanele cu dizabilități, susținând că PSD ar fi reacționat doar când au fost atinse „privilegiile și sinecurile”. Sănătatea, motiv invocat suplimentar Pe lângă argumentele politice, Stan spune că starea de sănătate a contat în decizia de retragere, menționând probleme medicale atât pentru el, cât și pentru soția sa. „Administrația se face cu sănătate, cu responsabilitate și cu respect pentru oameni.” Nicolae Stan a avut o singură pauză de mandat, când a fost ales deputat de Olt pe listele PSD, iar funcția de primar a fost ocupată atunci de fiul său, mai notează Libertatea. [...]

AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă , pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews . În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist. Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat. De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”. În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România. Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD. „Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”. În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”. „Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.” În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”. Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală. În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică. Ce urmează, în logica interviului În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate. [...]

Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o nouă fisură în controlul politic local asupra votului din Consiliul Local , după ce o parte dintre consilierii social-democrați au respins, în două ședințe consecutive, proiecte inițiate de primar, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău a anunțat că renunță la funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD, invocând „atitudinea ostilă” a conducerii locale și a unei părți importante a consilierilor PSD. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este datat 2 iunie 2026. În declarația sa, Toma leagă ruptura internă de voturile din Consiliul Local, unde spune că o parte dintre aleșii PSD au blocat proiecte propuse de el ca primar. El afirmă că nu se mai „regăsește” în posturile de conducere din partid, deși susține că organizația municipală pe care a condus-o este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, PSD a obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local. Ce invocă Toma și ce rămâne neschimbat Toma își justifică decizia și prin tensiunile cu linia de la centru a partidului, despre care spune că a „pus țara într-o situație foarte dificilă”. În context, Digi24 notează că edilul a criticat ieșirea PSD de la guvernare și inițierea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan , fiind acuzat de alți lideri PSD că ar fi susținător al premierului. În același timp, primarul nu poate demisiona din PSD fără să-și piardă mandatul, menționează publicația, ceea ce înseamnă că ruptura anunțată este, deocamdată, una de conducere internă, nu de apartenență politică. Reacții în partid: „decizia era previzibilă” Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a reacționat marți și a spus că demisia era previzibilă, având în vedere pozițiile exprimate de Constantin Toma în ultimul an. În material este menționată și o reacție a lui Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Separat, Digi24 amintește că senatorul PSD Daniel Zamfir a avut o reacție dură la adresa lui Toma, pe care l-a numit „singurul bolojenist din PSD” și a susținut că atacurile acestuia ar avea la bază „frustrări personale” legate de alegerea Liei Olguța Vasilescu la șefia Asociației Municipiilor din România. Miza imediată: majorități și proiecte în Consiliul Local Din informațiile prezentate, demisia are o componentă operațională directă la nivel local: relația dintre primar și propria majoritate politică din Consiliul Local. Toma indică explicit că blocajele din ultimele două ședințe au fost un factor declanșator, ceea ce sugerează un risc de instabilitate în adoptarea proiectelor administrației, chiar dacă el rămâne în partid pentru a nu-și pierde mandatul. [...]

Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o problemă de disciplină internă și de funcționare a organizației locale , după ce Marcel Ciolacu a refuzat să comenteze subiectul și a trimis întrebările către liderul județean, potrivit Digi24 . Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că nu se pronunță asupra demisiei primarului municipiului Buzău din funcțiile politice deținute în partid. „Nu știu cum, nu știu de ce și nu mă interesează. Eu nu am funcții politice în partid, sunt doar președinte de Consiliu Județean. Întrebați-l pe președintele PSD Buzău Romeo Lungu.” Ce spune conducerea PSD Buzău despre demisie Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a afirmat că demisia lui Constantin Toma din funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD era „previzibilă”, invocând pozițiile publice ale acestuia din ultimul an. Lungu a spus că a aflat de existența unei demisii scrise depuse la sediul județean. Tot el a mers mai departe și a susținut că, dacă Toma „nu se mai regăsește” în partid sub actuala conducere, ar trebui să renunțe și la calitatea de membru PSD. Miza operațională: conducere interimară la organizația municipală În plan intern, PSD Buzău urmează să decidă în această săptămână pașii următori pentru organizația municipală. Romeo Lungu a anunțat o întâlnire cu Biroul Organizației Municipale, iar scenariul indicat este instalarea unei conduceri interimare până la alegerea uneia noi. Contextul tensiunilor: voturi în Consiliul Local și proiecte amânate Lungu a respins ideea că votul unor consilieri locali PSD împotriva unor proiecte ale primarului ar fi un act de indisciplină, argumentând că aleșii locali trebuie să analizeze proiectele înainte de vot. Potrivit lui, nemulțumirea lui Constantin Toma ar fi fost alimentată de susținerea, de către o parte dintre consilierii PSD, a unui amendament care a dus la amânarea dezbaterii unui proiect privind modernizarea unor străzi. Lungu a mai spus că Toma și-ar fi asumat, cu câteva luni în urmă, consultări mai frecvente cu partidul și consilierii PSD înaintea ședințelor de Consiliu Local, lucru care „nu s-ar fi întâmplat”. În ansamblu, demisia lui Constantin Toma deschide un nou episod de tensiune în PSD Buzău, cu efect direct asupra conducerii organizației municipale și asupra relației dintre primar și structura politică locală. [...]