Știri
Știri din categoria Politică
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică, într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media.
Liderul AUR, George Simion, a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare.
„Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion.
În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior.
PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media.
Potrivit informațiilor din articol:
Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor.
Recomandate
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
PNL își închide ușa pentru o nouă coaliție cu PSD , pe fondul blocajului privind nominalizarea unui premier, iar prim-vicepreședintele liberal Ciprian Ciucu acuză social-democrații că „au lăsat țara fără guvern” și evită asumarea guvernării, potrivit News . Ciucu, care este și primarul Sectorului 6, susține într-o postare pe Facebook că liderii PSD ar fi „dispărut” în ultima săptămână și îi acuză că nu vin cu o soluție după căderea guvernului. Mesajul său include un atac direct la adresa PSD și o critică privind lipsa de asumare în contextul formării unui nou Executiv. Ruptura de protocol și „nivelul încrederii sub nivelul mării” În aceeași intervenție, Ciucu afirmă că „nu mai există o alianță”, deoarece, în versiunea sa, PSD ar fi încălcat protocolul de guvernare și ar fi „dat jos guvernul”. El spune că PNL a avertizat anterior, prin decizii ale Biroului Politic Național , iar concluzia liberalilor este că nu mai există un cadru de colaborare. Totodată, Ciucu declară că PNL nu mai poate construi o alianță/coaliție cu PSD, invocând prăbușirea încrederii și acuzând PSD de „privilegii, populisme” și „devalizarea sistemului de energie”, menționând explicit „intermediarii din energie” între motivele conflictului. Presiune pe PSD și întrebare către președinte Ciucu afirmă că președintele ar fi dat asigurări că „în curând vom avea un guvern și o soluție” și cere ca „cei care au dărâmat guvernul” să vină cu o alternativă sau să admită public că nu au o soluție și „fug de responsabilitatea guvernării”. În acest context, el reia o întrebare adresată șefului statului: de ce președintele ar alege să nu „expună” PSD și de ce și-ar asuma „guvernarea grea” printr-o persoană apropiată, în loc să încredințeze PSD misiunea de a forma o majoritate. De ce contează Mesajul lui Ciucu indică o înăsprire a poziției PNL față de PSD într-un moment în care formarea guvernului depinde de negocieri și de capacitatea partidelor de a construi o majoritate. În termenii folosiți de liderul liberal, orice revenire a PNL în discuție ar fi posibilă doar „fără PSD”, după ce social-democrații ar clarifica dacă au sau nu o soluție de guvernare. [...]
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
