Știri
Știri din categoria Politică
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR, după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News. Președintele USR, Dominic Fritz, susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”.
Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului.
Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică.
În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion, despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament.
Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt:
În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule.
Recomandate
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
Votul din Parlament pentru conducerea ICR a scos la iveală o majoritate de conjunctură PSD–AUR , după ce cele două partide și-au susținut reciproc candidații la numirile din fruntea Institutului Cultural Român, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a afirmat marți seară că PSD și AUR „au confirmat, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, invocând rezultatul votului pentru noua conducere a ICR. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean a susținut că PSD și AUR „lucrează împreună când e vorba de propriile interese”, dar „nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării”, în contextul crizei politice declanșate „de o lună”. Ce s-a votat și cum s-au împărțit funcțiile În plen, Senatul a numit marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar, conform informațiilor prezentate, funcțiile au fost ocupate astfel: Corina Încrosnatu (propusă de PSD) – președinte al ICR; Adriana Gae (propusă de AUR) – vicepreședinte ; Attila Weinberger (propus de UDMR) – vicepreședinte ; au fost numiți și 14 membri în Consiliul de conducere al instituției. Miza: controlul asupra unei instituții cu rol extern Abrudean a argumentat că ICR „nu este o instituție oarecare”, deoarece reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării în străinătate. În acest context, el a prezentat votul ca pe un exemplu în care „relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă PSD și AUR au formalizat un acord politic; este vorba despre interpretarea președintelui Senatului asupra modului în care s-a conturat majoritatea la acest vot. [...]
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
AUR își condiționează votul din Parlament pentru viitorul guvern de obținerea funcției de premier , respingând explicit atât varianta unui prim-ministru „independent”, cât și un cabinet din care partidul nu face parte, potrivit News . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea majorității și reduce spațiul de compromis în jurul unei formule de guvernare fără AUR sau cu un premier din afara partidului. Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a afirmat marți, într-o conferință de presă, că formațiunea va vota doar un guvern „condus de un premier AUR” și din care partidul „face parte”. În același timp, el a spus că AUR vrea „certitudinea” că puncte esențiale din programul de guvernare ar fi „exact inversul” măsurilor luate de „guvernul Bolojan”, precizând că obiecția vizează politicile publice, nu persoana premierului. Condițiile anunțate pentru susținerea unui cabinet Peiu a rezumat poziția partidului în trei linii, prezentate ca praguri de vot: AUR nu votează un guvern cu alt premier decât unul propus de AUR; AUR nu votează un guvern din care nu face parte; AUR nu votează un guvern condus de un „independent”, descris ca europarlamentar care reprezintă un partid. AUR: „Nu avem pe ce să ne pronunțăm” fără o nominalizare În aceeași conferință, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu , a spus că partidul așteaptă „o nominalizare din partea domnului președinte” de „aproape 4 săptămâni” și că, în lipsa unei propuneri oficiale, „nu avem pe ce anume să ne pronunțăm”. Avrămescu a mai susținut că România „nu” are nevoie „de guvern tehnocrat” și că este necesar „un guvern care să aibă o asumare politică”. În logica anunțată de AUR, un guvern politic ar primi voturile partidului doar dacă AUR este parte a executivului sau dacă dă prim-ministrul. [...]
Ungaria pregătește o modificare a Constituției pentru destituirea președintelui Tamás Sulyok , după ce șeful statului a refuzat să demisioneze până la termenul-limită impus de premierul Péter Magyar , potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: noua majoritate de la Budapesta semnalează că va folosi pârghiile constituționale pentru a schimba rapid echilibrul de putere la vârful statului. Magyar a făcut declarația luni, după o întâlnire cu președintele, la Budapesta, la câteva ore după expirarea ultimatumului stabilit pentru demisia lui Sulyok (31 mai). Informația este relatată de Bloomberg, conform aceleiași surse. De ce se ajunge la schimbarea Constituției Duminică, Tamás Sulyok a exclus posibilitatea demisiei, invocând „loialitatea” față de normele constituționale locale și europene, despre care a spus că îl obligă să rămână în funcție. În acest context, premierul anunță că va recurge la o modificare constituțională pentru a-l înlătura pe președinte. Context politic: majoritatea care permite revizuirea Constituției Péter Magyar a câștigat alegerile din 12 aprilie cu o „majoritate zdrobitoare”, care îi permite modificarea Constituției, pe baza promisiunii de a desființa sistemul descris de el ca fiind tot mai autoritar și corupt, asociat cu Viktor Orban. În campanie, Magyar s-a angajat să îi înlăture pe susținătorii lui Orban din poziții-cheie, inclusiv pe Sulyok, dar și judecători de rang înalt și procurori, pe care i-a acuzat că nu au reușit să protejeze democrația țării. Ce urmează Potrivit news.ro, Magyar i-a cerut lui Sulyok să demisioneze încă de la câștigarea alegerilor. Președintele Ungariei are un rol limitat, iar Sulyok a fost ales de fosta majoritate parlamentară dominată de partidul lui Viktor Orban. În lipsa demisiei, guvernul indică acum o soluție legislativă și constituțională pentru schimbarea șefului statului. [...]
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]
