Știri
Știri din categoria Politică
PNL își închide ușa pentru o nouă coaliție cu PSD, pe fondul blocajului privind nominalizarea unui premier, iar prim-vicepreședintele liberal Ciprian Ciucu acuză social-democrații că „au lăsat țara fără guvern” și evită asumarea guvernării, potrivit News.
Ciucu, care este și primarul Sectorului 6, susține într-o postare pe Facebook că liderii PSD ar fi „dispărut” în ultima săptămână și îi acuză că nu vin cu o soluție după căderea guvernului. Mesajul său include un atac direct la adresa PSD și o critică privind lipsa de asumare în contextul formării unui nou Executiv.
În aceeași intervenție, Ciucu afirmă că „nu mai există o alianță”, deoarece, în versiunea sa, PSD ar fi încălcat protocolul de guvernare și ar fi „dat jos guvernul”. El spune că PNL a avertizat anterior, prin decizii ale Biroului Politic Național, iar concluzia liberalilor este că nu mai există un cadru de colaborare.
Totodată, Ciucu declară că PNL nu mai poate construi o alianță/coaliție cu PSD, invocând prăbușirea încrederii și acuzând PSD de „privilegii, populisme” și „devalizarea sistemului de energie”, menționând explicit „intermediarii din energie” între motivele conflictului.
Ciucu afirmă că președintele ar fi dat asigurări că „în curând vom avea un guvern și o soluție” și cere ca „cei care au dărâmat guvernul” să vină cu o alternativă sau să admită public că nu au o soluție și „fug de responsabilitatea guvernării”.
În acest context, el reia o întrebare adresată șefului statului: de ce președintele ar alege să nu „expună” PSD și de ce și-ar asuma „guvernarea grea” printr-o persoană apropiată, în loc să încredințeze PSD misiunea de a forma o majoritate.
Mesajul lui Ciucu indică o înăsprire a poziției PNL față de PSD într-un moment în care formarea guvernului depinde de negocieri și de capacitatea partidelor de a construi o majoritate. În termenii folosiți de liderul liberal, orice revenire a PNL în discuție ar fi posibilă doar „fără PSD”, după ce social-democrații ar clarifica dacă au sau nu o soluție de guvernare.
Recomandate
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
Criticile la adresa lui Nicușor Dan riscă să slăbească mesajul diplomatic al României față de Rusia , într-un moment în care Bucureștiul a decis închiderea Consulatului rus de la Constanța după incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați, potrivit HotNews . Gazetarul Cristian Tudor Popescu îl acuză pe președinte de inconsecvență între măsura luată și explicația publică oferită despre cauza devierii dronei. Într-o postare pe Facebook, Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării logica expulzării consulului rus, în condițiile în care Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona „dovedită a Rusiei” ar fi fost deviată spre Galați de o lovitură antiaeriană a armatei ucrainene, „fără să aducă vreo dovadă”, după cum notează autorul. În acest context, CTP sugerează că președintele ar încerca să împace simultan segmente de electorat cu poziții opuse față de Ucraina și UE, „cu prețul alimentării” unei teorii conspiraționiste. Ce a spus președintele la BBC și ce măsuri a invocat Sâmbătă, într-un interviu telefonic acordat BBC, Nicușor Dan a calificat închiderea consulatului drept „un avertisment pentru partea rusă” și a spus că speră „că se vor opri”. Întrebat ce ar urma dacă incursiunile cu drone rusești continuă, președintele a indicat o escaladare graduală a răspunsului diplomatic, menționând explicit: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”. Decizia de închidere a Consulatului rus de la Constanța a fost anunțată vineri, după o ședință CSAT convocată de președinte, care a descris incidentul din Galați drept „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Reacții externe: criticile unui politolog ucrainean Declarațiile lui Nicușor Dan au fost criticate și de Anton Shekhovtsov , politolog ucrainean, care a reacționat la un comentariu al președintelui despre necesitatea ca rușii să se asigure că nu provoacă răniți în România atunci când vizează localități de peste Dunăre. „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte”, a scris Shekhovtsov. Într-un mesaj separat, acesta a criticat și afirmația potrivit căreia drona ar fi ajuns în România după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Shekhovtsov a avansat, ca speculație, ideea că aliații ar fi descurajat România să invoce Articolul 4 al NATO, pe fondul unui context aliat dificil și înaintea unui summit NATO la Ankara, în iulie. De ce contează În plan operațional și de politică externă, miza este coerența semnalului transmis: România a ales o măsură diplomatică împotriva Rusiei (închiderea consulatului), dar explicațiile publice despre incidentul care a declanșat decizia sunt contestate atât intern, cât și extern. În lipsa unor dovezi prezentate public pentru ipoteza devierii dronei, criticii susțin că mesajul poate deveni vulnerabil la interpretări politice și la narative conspiraționiste, exact într-o perioadă în care autoritățile vorbesc despre o „ierarhizare” a măsurilor diplomatice. [...]
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
Costurile tot mai vizibile ale războiului din Ucraina apasă direct pe stabilitatea regimului Putin , pe fondul unor probleme de securitate la Moscova și al unor semne de disidență în rândul elitelor, potrivit unei analize preluate de Digi24 dintr-un articol de opinie semnat de Gideon Rachman în Financial Times . Parada de Ziua Victoriei de la Moscova, organizată pe 9 mai în format redus, este prezentată ca un semnal politic: Kremlinul ar fi evitat expunerea tancurilor și a echipamentelor grele în Piața Roșie de teama atacurilor cu drone ucrainene. Mesajul implicit, în interpretarea autorului, este că „operațiunea militară specială” nu doar că nu a adus victoria, dar a adus riscuri de securitate chiar în capitala Rusiei. Efecte interne: securitate, infrastructură și presiuni economice Textul indică o serie de consecințe interne pe care Kremlinul ar încerca să le gestioneze, în condițiile în care războiul „a ajuns” la Moscova. Sunt menționate: închiderea frecventă a principalelor aeroporturi din Moscova, pe fondul problemelor de securitate; întreruperi ale serviciilor de internet mobil; asasinate ale unor generali pe străzile capitalei; creșteri ale prețurilor la combustibil în Rusia, puse pe seama atacurilor ucrainene reușite asupra rafinăriilor rusești de petrol. Costul uman și blocajul militar, în lectura serviciilor britanice În planul costurilor, Digi24 redă o declarație atribuită lui Anne Keast-Butler, șefa agenției britanice de informații GCHQ, potrivit căreia aproape 500.000 de ruși ar fi fost uciși în conflict, iar „mulți alții” ar fi fost răniți grav. În analiză, acest nivel al pierderilor este prezentat ca o presiune suplimentară asupra viitorului unei țări cu populație în scădere încă dinaintea războiului. Pe front, autorul notează că Rusia se află într-un război mai lung decât cel purtat de Uniunea Sovietică împotriva Germaniei în al Doilea Război Mondial, fără să fi cucerit întregul Donbas, iar în aprilie ar fi pierdut efectiv teritoriu. Semne de fisură în elită și scenariile de schimbare Analiza susține că situația ar alimenta semne „vizibile” de disidență în rândul elitei ruse, inclusiv punerea sub semnul întrebării a războiului. Este menționat un articol apărut în „Russia in Global Affairs”, care ar fi argumentat că obiectivul de a elimina guvernul pro-occidental de la Kiev este „fundamental imposibil de atins” fără ocuparea integrală a Ucrainei și ar fi sugerat că o pace negociată ar fi în interesul Rusiei. În ceea ce privește riscul politic pentru Vladimir Putin, materialul trece în revistă precedente istorice în care eșecurile militare au fost urmate de schimbări politice majore în Rusia, dar subliniază că mecanismul concret prin care liderul de la Kremlin ar putea fi înlăturat rămâne greu de identificat. Un punct central este revolta din 2023 condusă de Evgheni Prigojin, fondatorul Wagner, descrisă drept momentul în care Putin ar fi fost cel mai aproape de a-și pierde puterea de la preluarea președinției în decembrie 1999. După eșecul revoltei și moartea lui Prigojin într-un accident de avion „nu foarte misterios”, Putin ar fi întărit controlul asupra forțelor armate. Totuși, scenariul considerat cel mai probabil în analiză rămâne o divizare în interiorul elitei, care ar necesita o „masă critică” de actori convinși că războiul merge prost și trebuie încheiat. În acest context este citat Alexander Gabuev de la Carnegie Russia Eurasia Center, care descrie elita ca fiind alcătuită din loialiști selectați, cu „kompromat” (material compromițător) folosit ca instrument de descurajare, cu comunicare insuficientă între ei pentru a conspira și aflați de ani de zile pe liste de sancțiuni occidentale — ceea ce ar face rămânerea alături de Putin să pară, pentru mulți, opțiunea mai sigură. În concluzie, analiza argumentează că Rusia ar fi fost plasată pe o traiectorie „nesustenabilă” în Ucraina, iar presiunea cumulată — militară, socială și economică — ar putea amplifica tensiunile interne, chiar dacă obstacolele pentru o schimbare de putere sunt descrise ca fiind „uriașe”. [...]
