Știri
Știri din categoria Politică

Ministrul Economiei Irineu Darău spune că în Guvern e „un pic mai liniște” după plecarea PSD, sugerând că ieșirea social-democraților reduce tensiunile și „dublul discurs” care, în opinia lui, afecta funcționarea executivului, potrivit Mediafax.
Întrebat duminică la Digi24 cum e atmosfera în Guvern după plecarea miniștrilor PSD, Darău a răspuns:
„Un pic mai liniște.”
Ulterior, ministrul și-a nuanțat afirmația, susținând că PSD „și în guvern și acum face un pic cam multe declarații politice”. El a spus că, uneori, nu exista legătură între discuțiile din Guvern și ceea ce apărea „seara la televizor”.
„Deci era și cred că mai este până azi un fel de dublu discurs pe care nu-l înțeleg. Mai ales pe câteva puncte comune”, a adăugat Irineu Darău.
Din perspectiva ministrului, plecarea PSD ar fi dus la o „atmosferă mai lucrativă”, pe logica unei comunicări publice mai aliniate cu deciziile interne.
„Spun că e cumva o atmosferă mai lucrativă pentru că ce spunem, facem și apoi declarăm public”, a mai spus el.
Recomandate

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu introduce un filtru suplimentar pe cheltuieli în plină construcție a bugetului , iar președintele Nicușor Dan leagă decizia de realitatea politică a majorității parlamentare dominate de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Berlin , șeful statului a spus că premierul Luca Niculescu „trebuie să fie flexibil” în relația cu majoritatea „de care depinde”, argumentând că PSD „are mai mult de jumătate din voturile care țin acest Guvern”. În acest context, Nicușor Dan a apreciat că este „normal” ca prim-ministrul să delege atribuții vicepremierului Marian Neacșu și a descris delegarea ca o practică uzuală în guverne. Decizia semnată miercuri, 18 noiembrie, de premierul Luca Niculescu îi dă lui Marian Neacșu atribuții care vizează direct controlul asupra inițiativelor cu impact financiar, într-un moment în care Executivul lucrează la buget. Concret, vicepremierul primește: atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar; coordonarea activității unor portofolii din Guvern; coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; obligația de a asigura informarea permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. De ce contează: control mai strâns pe proiectele cu impact bugetar Premierul a motivat desemnarea lui Neacșu prin nevoia de prudență la aprobarea cheltuielilor, arătând că atribuțiile noi „adaugă un filtru suplimentar”, deoarece Guvernul se află „în perioada construirii bugetului”. Tot el a precizat că Neacșu se va ocupa și de coordonarea funcțională a unor ministere, „din zona social-democrată”, într-un aranjament pe care l-a descris ca similar cu practici din guvernele anterioare. Poziționarea politică: flexibilitate față de PSD, dar premierul rămâne decidentul final Nicușor Dan a insistat că, în arhitecturi constituționale similare României, premierul rămâne „evident puternic” și poate decide chiar și împotriva miniștrilor într-o ședință de guvern. În același timp, a avertizat că răspunsul public la o astfel de delegare trebuie să fie „echilibrat”, tocmai pentru că dependența de o majoritate parlamentară impune negociere și adaptare. Întrebat despre vicepremierul PSD, președintele l-a caracterizat pe Marian Neacșu drept „un profesionist” care „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”, pe baza interacțiunilor avute înainte de a deveni președinte. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

PSD încearcă să închidă discuția despre un „premier din umbră” prin extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu , prezentată ca o soluție administrativă normală într-un guvern cu un singur vicepremier, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că decizia premierului Luca Niculescu de a-i extinde atribuțiile lui Neacșu „nu e nimic ieșit din comun” și că este „un lucru bun”. În logica sa, dacă ar fi existat mai mulți vicepremieri, sarcinile ar fi fost împărțite, așa cum s-a întâmplat în alte formule guvernamentale. Ce înseamnă, politic și operațional, această repoziționare Mesajul transmis de liderul PSD urmărește să normalizeze o concentrare mai mare de coordonare la nivelul vicepremierului, într-un moment în care în spațiul public apar interpretări privind influența lui Marian Neacșu în Guvern. Grindeanu plasează însă decizia în registrul funcționării curente a Executivului, nu al unei schimbări de putere. În același timp, explicația indică o împărțire a responsabilităților în interiorul guvernării: în lipsa mai multor vicepremieri, un singur vicepremier ajunge să coordoneze mai multe zone, ceea ce poate crește viteza decizională, dar și presiunea politică asupra celui care primește atribuțiile. Contextul invocat de Grindeanu Grindeanu a făcut trimitere la situații anterioare în care, atunci când existau mai mulți vicepremieri, coordonarea era distribuită între ei. În acest cadru, extinderea atribuțiilor lui Neacșu este prezentată ca o adaptare la arhitectura actuală a Guvernului, nu ca o excepție. Din informațiile prezentate, poziția PSD este că premierul rămâne centrul deciziei executive, iar atribuțiile suplimentare ale vicepremierului țin de organizarea internă a muncii guvernamentale. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]