Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Economiei Irineu Darău spune că în Guvern e „un pic mai liniște” după plecarea PSD, sugerând că ieșirea social-democraților reduce tensiunile și „dublul discurs” care, în opinia lui, afecta funcționarea executivului, potrivit Mediafax.
Întrebat duminică la Digi24 cum e atmosfera în Guvern după plecarea miniștrilor PSD, Darău a răspuns:
„Un pic mai liniște.”
Ulterior, ministrul și-a nuanțat afirmația, susținând că PSD „și în guvern și acum face un pic cam multe declarații politice”. El a spus că, uneori, nu exista legătură între discuțiile din Guvern și ceea ce apărea „seara la televizor”.
„Deci era și cred că mai este până azi un fel de dublu discurs pe care nu-l înțeleg. Mai ales pe câteva puncte comune”, a adăugat Irineu Darău.
Din perspectiva ministrului, plecarea PSD ar fi dus la o „atmosferă mai lucrativă”, pe logica unei comunicări publice mai aliniate cu deciziile interne.
„Spun că e cumva o atmosferă mai lucrativă pentru că ce spunem, facem și apoi declarăm public”, a mai spus el.
Recomandate
Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]
PSD condiționează reluarea negocierilor pentru guvern de anularea deciziilor PNL anti-alianță , ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne blocată, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „un prim pas” pentru a începe negocieri privind un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la hotărârile adoptate în forurile de conducere prin care liberalii au decis că nu vor mai face alianță cu social-democrații. El a afirmat că există „vreo patru hotărâri” de acest tip la PNL. Miza: deblocarea negocierilor și testul de „bună-credință” Grindeanu a susținut că, în lipsa unei astfel de decizii la PNL, PSD va considera că liberalii vin cu „oferte de ochii lumii”. În același context, liderul PSD a acuzat că, atunci când PSD acceptă o solicitare, „se inventează altceva nou”, sugerând că unii ar prefera menținerea actualei situații politice. Acuzații legate de sprijinul AUR și situația premierului interimar În declarațiile făcute la Digi 24, Grindeanu a legat blocajul de faptul că Ilie Bolojan ar fi rămas în funcție „la peste 60 de zile de când a fost demis” deoarece este susținut de AUR, potrivit afirmațiilor sale. Ce spune PSD că nu va ceda Întrebat ce nu va ceda dacă încep negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns: „Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva.” [...]
UDMR cere PSD și PNL să renunțe la „liniile roșii” din negocieri, avertizând că blocajul prelungit la formarea Guvernului alimentează creșterea AUR , potrivit Antena 3 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a descris disputa dintre PSD și PNL drept o „ceartă ca la grădiniță” și a cerut o soluție de compromis pentru conturarea unei majorități. Csoma Botond a susținut că tonul „dur” și atacurile reciproce dintre cele două partide nu duc la o soluție și că singura ieșire este negocierea. În același timp, el a legat direct conflictul politic de efecte în plan electoral și social, prin creșterea neîncrederii și a „furiei” față de autorități, pe fondul avansului formațiunilor considerate extremiste. „Această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului.” Presiune pentru compromis: „altă cale nu există” Deputatul UDMR a cerut explicit PSD și PNL să „renunțe” la „liniile roșii” din negocieri și să se așeze la masă pentru un compromis, avertizând că, în lipsa unei flexibilizări, criza se poate prelungi. „Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern.” Rolul președintelui: Nicușor Dan, între „pasivitate” și „prea mult jucător” Csoma Botond a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă din „pasivitate” și să se implice mai activ în conturarea unei majorități, inclusiv prin discuții informale cu liderii politici. În același timp, l-a criticat pentru implicări anterioare, afirmând că, prin „a doua desemnare” (menționată în articol ca fiind „prin persoana domnului Veștea”), ar fi trecut „peste o linie roșie” și ar fi devenit „un președinte prea mult jucător”. Poziții care blochează negocierile În același context, articolul notează și poziționări publice care îngustează opțiunile de coaliție: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reiterat că PNL nu va mai face guvern alături de PSD; PSD a respins acuzațiile PNL privind declanșarea crizei politice și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a preluat partidul „pe persoană fizică”; totodată, PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European privind atacurile PNL la adresa independenței justiției; ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai fi într-o coaliție de guvernare în același timp cu PSD și că, în opinia sa, nici PSD nu își mai dorește acest lucru. În esență, mesajul UDMR este că menținerea „liniilor roșii” și escaladarea conflictului între partidele mari riscă să prelungească formarea Guvernului și să împingă costurile politice către întregul sistem, prin consolidarea AUR și creșterea tensiunii publice. [...]
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3 , că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele. Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan , moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas. „Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.” Ce propune USR în negocieri Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit). „Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.” În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale. Presiune pentru o majoritate funcțională: 233 de voturi În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier. Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate. [...]
PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]
Decizia ANI în cazul viceprimarului din Timișoara reaprinde disputa despre sancțiuni și interpretări legale , după ce Dominic Fritz a susținut că regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese „a scăpat de sub control”, în contextul în care viceprimarul Paula Romocean a pierdut în primă instanță procesul cu Agenția Națională de Integritate , potrivit news.ro . Fritz a anunțat că Romocean va face recurs și a afirmat că situația pentru care ANI a declarat-o incompatibilă ar fi întâlnită la „peste o sută de consilieri locali” din România. Miza, în interpretarea primarului, este că astfel de dosare pot fi folosite ca instrument de eliminare din viața politică „fără nicio urmă de faptă penală sau de corupție”, sub forma unor „sancțiuni administrative”. Ce a reținut ANI și ce contestă Fritz Potrivit explicațiilor lui Dominic Fritz, cazul pornește de la o modificare din 2020 a Legii Sănătății, care urmărea depolitizarea conducerii spitalelor: o persoană nu ar trebui să fie simultan în conducerea unui spital și a unui partid, iar în astfel de situații ar înceta mandatul de conducere la spital. Primarul Timișoarei susține însă că ANI ar fi extins această logică prin interpretare, considerând că regula se aplică și pozițiilor din consiliile de administrație ale spitalelor, chiar dacă sunt neremunerate, și inclusiv persoanelor cu funcții în partide. În cazul Paulei Romocean, Fritz spune că aceasta a fost membru în Biroul Local USR Timișoara și a fost desemnată de Consiliul Local să reprezinte instituția în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal. În plus, Fritz afirmă că ANI ar aplica nu sancțiunea prevăzută de Legea Sănătății, ci pe cea din legea incompatibilităților: încetarea mandatului de ales local și interdicție de 3 ani pentru ocuparea oricărei funcții publice. El invocă și o decizie din 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia România trebuie să respecte principiul proporționalității la stabilirea unor astfel de sancțiuni. Acuzația de aplicare selectivă și cererea de schimbare a legii Fritz susține că problema de fond ar fi una de selecție a cazurilor și afirmă că, după o verificare „prin sondaj” în jumătate dintre județe, ar fi găsit „zeci de cazuri” similare în consiliile de administrație ale spitalelor, inclusiv: cel puțin 33 de cazuri din PSD; 27 de cazuri din PNL; altele din diverse partide. El spune că nu cere „executarea” tuturor acestor persoane, ci schimbarea legii, astfel încât ANI „să nu mai aibă puterea să aleagă, în locul cetățenilor, ce oameni politici ne pot reprezenta”, și să se concentreze pe „averi ilicite” și „cazuri grave de abuzuri de putere”. Unde este dosarul Paulei Romocean și contextul pentru Dominic Fritz Viceprimarul Timișoarei Paula-Ana Romocean (USR) a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara, care i-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia nu este definitivă, iar Romocean urmează să facă recurs. Potrivit Agenției Naționale de Integritate, în perioada 2021–2023, Romocean a fost membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal în timp ce avea și funcție de conducere în partid. În același material este menționat și faptul că Dominic Fritz a pierdut luna trecută definitiv procesul cu ANI, într-un dosar în care agenția îl găsise în conflict de interese, după ce Înalta Curte i-a respins recursul și a menținut soluția Curții de Apel Timișoara. [...]
