Știri
Știri din categoria Politică
AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax. Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”.
„Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?”
Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits. Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia.
Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană.
Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria, la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”.
Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă:
În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări.
Recomandate
Acuzațiile privind promovarea Schwarz Digits ridică întrebări despre tratamentul egal în IT – liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, cere explicații Guvernului Bolojan după informațiile apărute în spațiul public despre intervenții ale vicepremierului Oana Gheorghiu în favoarea unei companii germane, potrivit news.ro . Peiu întreabă public „ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern”, în contextul în care Executivul invocă frecvent contribuția IT și comunicațiilor la PIB. Într-o postare pe Facebook, el pune problema dacă firmele românești au „aceleași drepturi precum cele germane, de a fi promovate către instituțiile statului”, făcând referire la grupul Schwarz, care deține Lidl și Kaufland, și la divizia sa de IT, Schwarz Digits. Potrivit lui Peiu, pe baza informațiilor făcute publice de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (demis recent), în ianuarie 2026 ar fi avut loc la Guvern o întâlnire cu reprezentanți ai grupului Schwarz, iar pe 12 februarie 2026 vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un email către mai multe instituții, solicitând să comunice dacă au identificat „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes” din perspectiva direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu mai afirmă că, ulterior, reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria, menționând o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, al cărei subiect „ar fi fost reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările AUR către Guvern: donații, acces și rezultat economic Peiu formulează trei întrebări pe care le consideră „legitime” și la care, în opinia sa, Guvernul ar trebui să răspundă: Dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și preocuparea acesteia pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; Dacă există o firmă românească de IT care să fi fost primită de două ori în trei luni la guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; Cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial al României, scopul declarat al întâlnirii, potrivit lui Peiu. Răspunsul vicepremierului și pozițiile președintelui și premierului Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență, susținând că informațiile „lansate de președintele-demis al ADR” sunt „complet false”. Ea afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii”, fără caracter secret sau comercial, și că au fost purtate „transparent”, în beneficiul potențial al instituțiilor statului. „Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat.” Gheorghiu mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Președintele Nicușor Dan a declarat că nu vrea să se pronunțe asupra acuzațiilor, argumentând că nu este organul competent pentru încadrări juridice și indicând că atenția ar trebui îndreptată spre „marea, uriașa corupție” și pierderile de „miliarde de euro” din evaziune. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a spus că nu consideră că vicepremierul interimar a făcut ceva „ilegal sau imoral” prin întâlnirea cu o companie importantă și comunicarea către instituții, în lipsa oricărei presiuni și în condiții de transparență, declarație făcută la Hotnews. În esență, disputa mută discuția din zona strict politică în zona de guvernanță și reguli: cum se documentează și se justifică, în mod verificabil, promovarea unor soluții tehnologice către instituțiile statului și dacă există un tratament comparabil pentru furnizorii români, în condiții de transparență și fără a influența achizițiile publice. [...]
Guvernul pune renegocierea PNRR pe „fast-forward” în următoarele două săptămâni, cu miza de a nu pierde finanțarea europeană și de a închide la timp proiectele aflate în derulare în toată țara , potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută sâmbătă, la Timișoara, de premierul interimar Ilie Bolojan, care a legat explicit renegocierea de finalizarea proiectelor „în următoarele luni” în fiecare reședință de județ. Bolojan a argumentat că urgența vine din faptul că sunt „proiecte importante” finanțate prin PNRR care trebuie închise într-un orizont scurt, iar întârzierea ar putea afecta accesarea banilor europeni. În același timp, el a indicat că, în paralel, Guvernul urmărește și o direcție de descentralizare, prin transferul unor active aflate în administrarea statului către reședințele de județ, pentru a fi utilizate mai eficient. Pachet legislativ pentru jaloane și mesaj politic comun PNL–USR În plan parlamentar, premierul interimar a spus că PNL și USR vor susține proiectele legate de PNRR care urmează să fie depuse în următoarele două săptămâni, astfel încât România să îndeplinească „toate jaloanele” necesare pentru accesarea finanțărilor europene. „Vom susține proiectele care țin de PNRR în Parlament, pe care le vom depune în următoarele două săptămâni, pentru ca toate jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a-și accesa finanțările europene să fie îndeplinite și să nu pierdem acești bani.” Tot în acest context, Bolojan a afirmat că PNL va fi „aliat” cu USR la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele României, Nicușor Dan. Potrivit declarațiilor sale, cele două partide vor transmite că vor susține, „în orice formă de guvernare” se va contura, proiectele privind absorbția fondurilor europene, stabilitatea financiară și programele de relansare economică. Context: vizită în Timiș și întâlnire cu primarul Timișoarei Declarațiile au fost făcute la Timișoara, într-o apariție comună cu primarul Dominic Fritz (lider USR). Bolojan se află sâmbătă într-o vizită în județul Timiș și urmează să participe la ceremonia de absolvire a promoției 2026 a Universității de Vest din Timișoara, unde va susține un discurs. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu vede „nimic ilegal sau imoral” în demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind e-mailuri către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) , pe tema unui posibil interes pentru servicii ale unui grup privat german, potrivit Mediafax . Miza politică a episodului este gestionarea acuzațiilor de conflict de interese și a presiunii publice pentru demisie, într-un moment în care se discută formula de guvernare. Bolojan a fost întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de vicepremier. „Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews. Ce înseamnă, practic, apărarea lui Bolojan Din declarațiile citate, Bolojan își construiește apărarea pe ideea că discuțiile și corespondența cu instituții ale statului, în vederea explorării unei colaborări, nu sunt problematice în sine, atâta timp cât nu există presiuni sau încercări de a ascunde demersurile. În același timp, acuzațiile au alimentat o dispută politică mai largă, în care au apărut solicitări publice de demitere a vicepremierului, pe fondul suspiciunilor legate de legături anterioare între mediul privat invocat și organizația asociată cu Gheorghiu. Context: acuzațiile care au declanșat scandalul Potrivit informațiilor prezentate, vicepremierul ar fi trimis e-mailuri către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor față de servicii ale unui grup privat german. Controversa vine din faptul că o companie din grup ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de Oana Gheorghiu. Mediafax notează că reacția lui Bolojan a venit vineri, după apariția acestor acuzații, iar premierul interimar a spus că „nu este nimic anormal” în astfel de discuții, în condițiile descrise. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, subiectul rămâne în zona politică și de integritate publică: pe de o parte, există presiune pentru demisie, pe de altă parte, premierul interimar respinge ideea că ar fi fost încălcată legea sau normele de conduită. Detalii suplimentare despre conținutul exact al e-mailurilor sau despre eventuale verificări instituționale nu apar în textul citat. [...]
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că actuala criză politică poate crește șansele unei guvernări stabile în 2028 , printr-o colaborare mai bună între partide și o „claritate” mai mare a alianțelor, potrivit Mediafax . În declarațiile sale, Pîslaru descrie criza drept un eșec major pe termen scurt, dar vede în ea un potențial efect de reașezare politică, care ar putea facilita formarea unei majorități capabile să susțină reforme după alegerile din 2028. „Ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)” De ce ar conta criza pentru 2028: majorități mai ușor de construit Pîslaru leagă „genialitatea” pe termen mediu de faptul că, în actualul context, partidele ar colabora mai bine și s-ar contura mai limpede o zonă de dreapta/centru-dreapta care ar putea coagula o majoritate. El îl menționează pe Ilie Bolojan ca lider care atrage inclusiv electorat care nu mergea la vot sau care era antisistem și enumeră formațiuni care ar putea intra într-un astfel de demers: USR, PNL, Forța Dreptei, REPER, DREPT și „alte formațiuni politice”. În această logică, criza ar funcționa ca un catalizator pentru o „împărțire de ape”, reducând ambiguitățile politice care, în trecut, ar fi făcut mai dificilă construirea unei majorități coerente. Consultările politice și rolul președintelui Ministrul interimar spune că a apreciat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul crizei și sugerează că acțiunile președintelui au produs evoluții pe care el le considera improbabile în ultimii doi ani. „Ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire” Context: încercarea de a construi o „Antantă” politică pentru reforme Pîslaru afirmă că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antantă” – adică un acord între partide pentru o coaliție care să formeze o majoritate, pe ideea că fără majoritate nu pot fi adoptate „reforme serioase”. El susține că acest obiectiv ar fi fost atins acum, ceea ce, în opinia sa, ridică probabilitatea unei guvernări funcționale în 2028. „Șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize” [...]
Dragoș Pîslaru respinge varianta unui premier tehnocrat fără sprijin politic stabil , avertizând că un astfel de șef al Guvernului ajunge „marionetă” dacă depinde de partide pentru a lua decizii, potrivit Mediafax . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare și despre numele care ar putea conduce Executivul. Ministrul interimar al Muncii a spus, la Digi24, că „cea mai bună alegere” pentru funcția de premier rămâne Ilie Bolojan , dar că nu crede într-o soluție de tip tehnocrat care să îl înlocuiască. Argumentul central: în actualul context ar fi necesar un acord politic, iar un tehnocrat sprijinit „volatil” de partide ar fi vulnerabil la presiuni. „Nu cred în varianta unui tehnocrat care să conducă guvernul. Din simplu fapt că, în acest moment, ai nevoie de un acord politic și dacă ar fi să pui un tehnocrat care se bazează pe un sprijin volatil politic, este exact tema aceea cu premierul-marionetă (...)”, a declarat Pîslaru. Ce înseamnă, în viziunea lui Pîslaru, „tehnocrat-marionetă” Pîslaru a făcut distincția între un tehnocrat cu experiență și un „tehnocrat parașutat”, susținând că profesionalizarea și „meseria” contează decisiv în capacitatea de a conduce și de a susține reforme. „Există o nuanță între tehnocratul parașutat pe post de marionetă și cineva care chiar știe meserie (...)”, a afirmat ministrul interimar. În aceeași logică, el a spus că un tehnocrat care „depinde de partide ca să ia decizii” devine, de fapt, o marionetă și că, dacă are convingeri despre ce „e bine pentru țară”, ar trebui să folosească spațiul public pentru a le susține, ceea ce implică inevitabil o componentă politică de comunicare și asumare. „Dacă ești pur tehnocrat, depinzi de partide ca să iei decizii, asta înseamnă că ești marionetă”, a explicat Pîslaru. Riscul operațional: reforme începute și apoi abandonate Ca exemplu despre fragilitatea unui guvern tehnocrat în raport cu partidele, Pîslaru a invocat perioada guvernului Dacian Cioloș, când ar fi existat o negociere inițială privind o reformă administrativă, dar care ulterior ar fi fost abandonată pe fondul schimbării de poziție a partidelor. „Pleci cu ideea că trebuie să faci niște reforme și pe parcurs partidele își schimbă părerea și brusc distrug acel lucru”, a spus Pîslaru, referindu-se la acel episod. În esență, mesajul ministrului interimar este că, fără un sprijin politic predictibil, un premier etichetat drept „tehnocrat” poate avea o marjă redusă de decizie și o capacitate limitată de a duce reformele până la capăt, din cauza dependenței de partide în Parlament și în coaliția de guvernare. [...]
PNL își închide opțiunea de coaliție cu PSD, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de o formulă de guvernare, potrivit Mediafax . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Timișoara , că liberalii nu vor mai intra într-o coaliție cu PSD și că, dacă social-democrații vor fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. „PNL nu va mai face o coaliție în perioada următoare cu PSD. De asemenea, în condițiile în care acest partid va fi în guvernare, PNL va fi în opoziție.” Declarația a fost făcută în contextul unei întâlniri la Timișoara cu conducerea filialei județene a PNL, unde Bolojan a spus că a prezentat „strategia pentru perioada următoare”. El a motivat decizia prin experiența ultimelor „zece luni de guvernare” și a acuzat PSD de „fugă de răspundere”, „minciuni” și „blocaje” legate de reformele pe care România ar trebui să le aplice. Ce înseamnă politic și operațional Mesajul PNL reduce explicit spațiul de negociere pentru o coaliție care să includă PSD și mută presiunea pe găsirea unei alte majorități sau a unei formule de guvernare care să funcționeze fără liberali, dacă PSD rămâne în executiv. În același timp, Bolojan a susținut că PNL „nu refuză guvernarea” și că, „pe termen scurt”, trebuie găsită o soluție pentru ca România „să fie guvernată”. Obiectivele anunțate de Bolojan pentru PNL Pe lângă poziționarea față de PSD, liderul liberal a indicat direcții pentru perioada următoare, inclusiv un obiectiv pe termen mediu, cu orizontul anului 2028: găsirea rapidă a unei formule de guvernare, fără ca PNL să „fugă de răspundere”; construirea unei alternative politice pentru 2028, axată pe reguli egale, fără privilegii și fără „sinecuri”; reformarea partidului, aducerea de „oameni noi” și folosirea experienței celor care „au dovedit performanță”. În lipsa altor detalii în informațiile disponibile din sursă despre pașii concreți ai negocierilor, rămâne de urmărit cum va influența această linie roșie a PNL discuțiile pentru formarea guvernului și arhitectura unei majorități parlamentare funcționale. [...]
