Știri
Știri din categoria Politică
AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax. Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”.
„Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?”
Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits. Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia.
Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană.
Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria, la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”.
Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă:
În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări.
Recomandate
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder . PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro. Ce reproșează PSD PNL în legătură cu legea Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. „Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.” PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată. Poziția PNL: PSD ar bloca adoptarea și ar fi încălcat angajamentele din PNRR PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR. PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână. De ce contează: presiune pe buget și pe banii europeni Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui. [...]
România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
PSD acuză un risc de pierdere a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor și a blocajului pe Legea salarizării , cerând ca PNL să își asume „responsabilitatea politică” pentru eșecul jalonului, potrivit Agerpres . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD susține că liberalii trebuie să explice „de ce, după luni de întârzieri”, România ar putea pierde finanțarea europeană aferentă acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Social-democrații îi nominalizează pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, alături de PNL, ca responsabili politic pentru situație. „Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României.” Miza: jalon PNRR și presiune pe buget PSD afirmă că proiectul ar fi fost ținut „la secret” luni întregi, fără consultări și fără căutarea unui consens cu sindicatele, ceea ce ar fi dus la respingerea sa și la riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei). Totodată, partidul susține că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. Ce reproșează PSD pe partea de procedură și conținut În comunicat, PSD își construiește critica pe două direcții: lipsa unui proiect depus în Parlament , afirmând că „nici măcar în al 12-lea ceas al PNRR” nu ar fi fost depus un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar; calitatea și sustenabilitatea proiectului , despre care spune că ar putea genera „convulsii sociale”, instabilitate și blocaje instituționale, cu efecte negative pentru cetățeni și economie. PSD mai afirmă că PNL ar încerca să transfere responsabilitatea către alții, deși „tehnic, nu există” un proiect de lege depus în Parlament, conform comunicatului citat de Agerpres. [...]
Cursa pentru Élysée intră pe terenul austerității și al reformelor , după ce șapte candidați au fost forțați să-și detalieze, în fața patronatului, cum ar reduce datoria și deficitul fără să blocheze economia, potrivit Mediafax . Confruntarea a avut loc joi, 27 august, pe arena Philippe-Chatrier de la Roland-Garros, la invitația MEDEF , iar temele au fost explicit economice: datoria publică, reindustrializarea, costul muncii, fiscalitatea și birocrația. Miza este amplificată de poziționarea din sondaje: Marine Le Pen conduce „detașat” în intențiile de vot pentru primul tur, cu aproximativ 33–35%, în timp ce în spatele ei se conturează o competiție strânsă între Jean-Luc Mélenchon și candidații blocului central pentru calificarea în finală. Datoria și deficitul, linia de falie a dezbaterii Marine Le Pen a încercat să transmită mediului de afaceri că o eventuală venire la putere a Rassemblement National nu ar produce un șoc economic și a insistat pe ideea de stabilitate pentru companii, inclusiv prin respectarea promisiunilor de reducere a taxelor pe producție. Momentul care a inflamat discuția a fost însă legat de datorie: Le Pen a anunțat un plan de economii de 125 de miliarde de euro (aprox. 625 miliarde lei), care ar urma să fie prezentat înaintea dezbaterii bugetare din octombrie. Printre domeniile vizate pentru reduceri a inclus imigrația și banii trimiși către Uniunea Europeană, susținând că Franța nu ar trebui să aibă o contribuție netă la UE mai mare de aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei). Raphaël Glucksmann a atacat frontal această abordare, acuzând-o pe Le Pen că își construiește soluția pe doi „vinovați” – imigrația și UE – și avertizând că o reducere radicală a participării Franței la proiectul european ar pune în pericol piața de care depind companiile franceze. În același timp, el i-a criticat și pe Gabriel Attal și Édouard Philippe, ambii foști premieri ai lui Emmanuel Macron, sugerând că tabăra prezidențială poartă o parte din responsabilitatea pentru situația finanțelor publice. Propuneri cu risc de credibilitate financiară: Mélenchon versus Philippe Jean-Luc Mélenchon a venit cu cea mai provocatoare teză bugetară: dacă statul ar elimina toate ajutoarele acordate companiilor, deficitul „ar putea dispărea”, invocând estimări potrivit cărora aceste scheme ar costa între aproximativ 120 și 210 miliarde de euro (aprox. 600 miliarde–1.050 miliarde lei). Tot el a apărat ideea anulării părții din datoria Franței deținute de Banca Centrală Europeană , argumentând că, fiind în zona euro, aceasta poate fi privită ca o datorie „către noi înșine” și că o astfel de operațiune ar reduce costurile de finanțare. Édouard Philippe a respins dur această direcție, calificând-o drept „foarte periculoasă” și avertizând că anularea unilaterală a datoriei ar distruge credibilitatea financiară a Franței, împingând țara într-o situație de „interzis bancar”. Philippe a pledat pentru echilibrarea finanțelor și „mai multă muncă”, invocând presiunea demografică asupra sistemului social. În plan intern, el a amintit și propuneri deja lansate, precum reducerea perioadei de indemnizare a șomajului de la 18 la 12 luni pentru persoanele sub 50 de ani și măsuri împotriva a ceea ce a numit „open bar-ul concediilor medicale”. Pensii și cheltuieli sociale: Attal mută discuția pe arhitectura sistemului Gabriel Attal a încercat să se diferențieze atât de opoziție, cât și de Philippe, fixând un calendar: deficitul sub 3% din PIB în 2032 și buget echilibrat în 2037. Pentru atingerea țintelor, el a indicat explicit cheltuielile sociale ca zonă de analiză, menționând posibile economii în sănătate, concedii medicale și asigurări de șomaj. Pe pensii, Attal a susținut că nu mai este suficientă o nouă ajustare a vârstei de pensionare, ci este nevoie de schimbarea sistemului: un model universal bazat mai mult pe durata contribuției, în care ieșirea mai devreme din activitate ar însemna o pensie mai mică, iar rămânerea mai mult timp la muncă ar aduce o pensie „semnificativ mai mare”. În același registru economic, el a avertizat și asupra competiției industriale globale, acuzând o politică deliberată a Chinei de a „scufunda” industria europeană și franceză. Statul „birocratic” și plafonarea ajutoarelor: linia Retailleau Bruno Retailleau a împins dezbaterea spre critica aparatului public, susținând că problema majoră nu este concurența, ci „statul birocratic” și „vorace”, care ar absorbi peste 57% din bogăția produsă anual. El a descris un „stat al hârtiilor” care sufocă economia prin norme, controale și reglementări și a cerut o „ruptură” a sistemului, nu reforme punctuale. Ca măsură concretă, Retailleau a propus plafonarea totalului ajutoarelor sociale la 70% dintr-un venit de referință, argumentând că munca trebuie să rămână mai avantajoasă decât dependența de prestații. Ce urmează în campanie: bugetul din octombrie devine reper Dincolo de schimburile politice, dezbaterea a arătat că lupta pentru Élysée se va juca pe credibilitatea planurilor de consolidare fiscală și pe costul social al reformelor. Un punct de inflexiune îl poate reprezenta chiar calendarul invocat de Le Pen: prezentarea, înaintea dezbaterii bugetare din octombrie, a planului de economii de 125 de miliarde de euro, care va pune presiune pe ceilalți candidați să vină cu cifre și mecanisme comparabile. [...]
Adoptarea Legii ANI riscă să blocheze bani europeni, avertizează USR , iar președintele partidului, Dominic Fritz, acuză PNL că a votat o modificare care ar încălca dreptul european și îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru „echidistanța” afișată după eșecul Legii salarizării, potrivit Antena 3 . Fritz a reacționat la o zi după ce Parlamentul a votat Legea ANI „cu tot cu amendamentul” care, conform articolului, ar pune capăt mandatului său de primar al Timișoarei. Întors din concediu, el a spus la Digi 24 că PNL a greșit susținând proiectul în forma modificată pentru a fi pus în acord cu observațiile Curții Constituționale. Miza invocată de Fritz: rambursări din partea Comisiei Europene În declarațiile citate, liderul USR leagă votul PNL de un risc financiar pentru România, susținând că ar putea apărea probleme la rambursarea unor fonduri: „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Fritz argumentează că nu ar fi vorba doar despre Constituția României, ci și despre dreptul european, în contextul unei sancțiuni pe care o consideră „retroactivă”. Relația cu PNL: „pragmatică”, dar cu „reflex” după anii cu PSD Fritz descrie relația USR–PNL drept una „pragmatică” și spune că, în actualul context politic, ar fi nevoie de cooperare între „forțele de centru” pentru a contracara atât „un pericol” din zona extremei drepte, cât și un PSD pe care îl acuză că blochează reforme. Întrebat dacă va colabora în continuare cu Ilie Bolojan, Fritz a răspuns că aceasta rămâne direcția, dar a criticat decizia PNL privind Legea ANI, pe care o numește „o greșeală”. Fritz spune că nu demisionează din funcția de primar Întrebat dacă ia în calcul demisia după adoptarea Legii ANI, Fritz afirmă că nu vede demisia ca soluție, deoarece legea ar rămâne în vigoare. El susține că are un mandat de patru ani de la timișoreni și că nu îl va abandona. Critica la adresa președintelui Nicușor Dan, pe fondul eșecului Legii salarizării Fritz îl vizează și pe președintele Nicușor Dan, după ce acesta ar fi atribuit partidelor parlamentare eșecul adoptării Legii salarizării în termenul necesar pentru respectarea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Liderul USR respinge ideea unei culpe colective și spune că USR ar fi votat proiectul, chiar dacă avea „multe lacune”. În acest context, el reia formula care a dat titlul articolului: „Nu știu dacă ne ajută această echidistanță.” Fritz indică PSD drept principal responsabil pentru blocarea legii, susținând că partidul nu ar fi vrut să își asume public existența unor limite bugetare. [...]
