Știri
Viktor Orbán a ordonat întărirea securității la infrastructura energetică a Ungariei , după ce a susținut, fără să prezinte dovezi, că Ucraina ar pregăti acțiuni de sabotaj, potrivit Biziday . Măsurile includ suplimentarea dispozitivului de protecție în jurul unor obiective strategice și interzicerea zborurilor cu drone în apropierea graniței ungaro-ucrainene, pe fondul escaladării tensiunilor politice dintre cele două state. Premierul ungar a afirmat că serviciile naționale de securitate ar avea informații despre „acțiuni suplimentare” care ar viza perturbarea sistemului energetic al Ungariei, însă nu a oferit elemente verificabile public. În același timp, guvernul de la Budapesta a anunțat o prezență sporită a forțelor de ordine în jurul rafinăriilor, conductelor, centralelor electrice, stațiilor de distribuție și centrelor de control. „Vom desfășura soldați și echipamentele necesare pentru a respinge orice atac în apropierea instalațiilor energetice cheie”, a declarat premierul. Declarațiile vin în contextul opririi livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, care traversează Ucraina și alimentează rafinării din Ungaria și Slovacia. Conducta este nefuncțională din 27 ianuarie, iar Budapesta și Bratislava acuză Kievul că ar fi blocat deliberat tranzitul din motive politice, acuzații respinse de autoritățile ucrainene. Kievul susține că infrastructura energetică a fost afectată de atacuri rusești, inclusiv cu drone, și că operarea în siguranță a conductei depinde de încetarea loviturilor asupra rețelelor energetice. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat spunând că Orbán ar trebui să discute direct cu Vladimir Putin despre oprirea atacurilor, afirmând că Rusia a avariat de mai multe ori conducta și alte instalații similare. În plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe a declarat că Ucraina a propus soluții pentru reluarea tranzitului, dar că nu a primit un răspuns din partea Ungariei. În paralel, Uniunea Europeană a transmis în repetate rânduri că oprirea Drujba nu ar trebui să ducă la penurie în Ungaria și Slovacia, în condițiile existenței unor rezerve ridicate. Tensiunile politice s-au reflectat și în decizii cu impact regional: Budapesta a suspendat exporturile de motorină către Ucraina, a blocat un nou pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și a amenințat că va bloca un împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. În acest cadru, disputa energetică se suprapune peste divergențele mai largi privind raportarea la Rusia și sprijinul european pentru Ucraina. Măsurile anunțate de Orbán apar și într-un moment sensibil pe plan intern: alegerile parlamentare din 12 aprilie sunt prezentate ca fiind cele mai dificile pentru liderul ungar și partidul Fidesz din ultimii 16 ani, iar în sondaje partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, este creditat cu prima șansă. În acest context, Orbán a acuzat în mod repetat Ucraina de „șantaj” și de încercări de a influența situația energetică a Ungariei înaintea scrutinului, amplificând o confruntare politică ce riscă să afecteze și mai mult cooperarea bilaterală într-o perioadă de instabilitate regională. [...]
