Știri
Știri din categoria Politică
PNL își închide opțiunea de coaliție cu PSD, ceea ce complică formarea unei majorități stabile, într-un moment în care România are nevoie de o formulă de guvernare, potrivit Mediafax. Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Timișoara, că liberalii nu vor mai intra într-o coaliție cu PSD și că, dacă social-democrații vor fi la guvernare, PNL va trece în opoziție.
„PNL nu va mai face o coaliție în perioada următoare cu PSD. De asemenea, în condițiile în care acest partid va fi în guvernare, PNL va fi în opoziție.”
Declarația a fost făcută în contextul unei întâlniri la Timișoara cu conducerea filialei județene a PNL, unde Bolojan a spus că a prezentat „strategia pentru perioada următoare”. El a motivat decizia prin experiența ultimelor „zece luni de guvernare” și a acuzat PSD de „fugă de răspundere”, „minciuni” și „blocaje” legate de reformele pe care România ar trebui să le aplice.
Mesajul PNL reduce explicit spațiul de negociere pentru o coaliție care să includă PSD și mută presiunea pe găsirea unei alte majorități sau a unei formule de guvernare care să funcționeze fără liberali, dacă PSD rămâne în executiv. În același timp, Bolojan a susținut că PNL „nu refuză guvernarea” și că, „pe termen scurt”, trebuie găsită o soluție pentru ca România „să fie guvernată”.
Pe lângă poziționarea față de PSD, liderul liberal a indicat direcții pentru perioada următoare, inclusiv un obiectiv pe termen mediu, cu orizontul anului 2028:
În lipsa altor detalii în informațiile disponibile din sursă despre pașii concreți ai negocierilor, rămâne de urmărit cum va influența această linie roșie a PNL discuțiile pentru formarea guvernului și arhitectura unei majorități parlamentare funcționale.
Recomandate
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Suspendarea hotărârilor Congresului PNL de către Tribunalul București obligă partidul să revină temporar la statutul din 2025, într-un moment în care liberalii spun că prioritatea rămâne adoptarea legislației necesare pentru jaloanele din PNRR , potrivit news . PNL anunță că liderii partidului s-au reunit joi seară într-o ședință informală, în format hibrid, convocată de președintele Ilie Bolojan , pentru a evalua efectele deciziei instanței și pentru a stabili pașii următori. „Opinia generală a fost aceea că deciziile luate la ultimul Congres respectă întru totul spiritul și litera legii”, transmite partidul. Ce se schimbă în funcționarea PNL după decizia instanței În urma suspendării provizorii dispuse de Tribunalul București, PNL va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025”, arată comunicatul citat. Liberalii spun că „aspectele juridice rămân o prioritate” și că, în perioada imediat următoare, vor analiza „soluțiile pentru menținerea direcției PNL pe linia votului covârșitor al membrilor partidului”. Miza imediată: legislația din PNRR și sesiunea parlamentară extraordinară A doua temă discutată în ședința informală a vizat pregătirea pentru sesiunea parlamentară extraordinară, în special adoptarea legislației din PNRR necesare îndeplinirii jaloanelor asumate de România. PNL afirmă că își va asuma responsabilitatea pentru adoptarea proiectelor necesare și cere ca „întreaga clasă politică” să procedeze la fel. În același context, Ilie Bolojan a transmis, potrivit comunicatului, că partidul își asumă în continuare responsabilitatea guvernării „în condiții dificile”. „Trebuie să rămânem consecvenți, responsabili și să ținem partidul pe direcția în care să ne putem întâlni cu fruntea sus cu cetățenii, inclusiv în 2028. Dacă repetăm greșelile trecutului, înseamnă că nu am înțeles ce s-a întâmplat și de ce suntem în situația de astăzi.” Context: ce a decis Tribunalul București și ce urmează Tribunalul București a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Decizia este executorie de drept și a venit după o acțiune formulată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând nereguli de procedură. PNL a anunțat că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului și susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis doar suspendarea provizorie până la judecarea pe fond a speței. [...]
PNL revine temporar la vechea conducere după suspendarea în instanță a deciziilor Congresului din 21 iunie , iar schimbarea blochează aplicarea noii arhitecturi de conducere până la o hotărâre definitivă, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce Tribunalul București a anulat toate hotărârile adoptate la Congresul PNL din 21 iunie și a suspendat noua conducere. În acest context, Ilie Bolojan a convocat joi o ședință de urgență cu liderii partidului. Ca efect direct, PNL a anunțat că va funcționa cu vechea conducere, ceea ce înseamnă revenirea la formula cu patru prim-vicepreședinți. Ciprian Ciucu își reia funcția de prim-vicepreședinte, alături de Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc. În același timp, cei opt vicepreședinți aleși la Congresul din 21 iunie 2026 nu își pot exercita funcțiile până la o nouă decizie a instanței. Ce a suspendat Tribunalul București și ce urmează Instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, inclusiv hotărârea prin care au fost schimbați liderii de filiale. Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului, în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor luate la Congres. Poziția PNL și reacția lui Bolojan PNL susține că va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025” și că, în partid, opinia generală este că hotărârile Congresului „respectă întru totul spiritul și litera legii”. Conducerea a mai transmis că, în perioada următoare, vor fi analizate soluții pentru menținerea direcției stabilite prin votul membrilor. Ilie Bolojan a declarat că partidul va respecta decizia provizorie, dar nu va renunța la hotărârile luate. Într-o postare pe Facebook, el a criticat liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceștia „vor rămâne cu această etichetă, indiferent ce decid instanțele”. [...]
