Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că acuzațiile vizează intimidarea și descurajarea implicării „oamenilor integri”, respingând ideea unui trafic de influență în legătură cu discuțiile purtate în Guvern despre digitalizare și grupul german Schwarz/Schwarz Digits, potrivit news.ro.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că în spatele atacurilor ar fi o „mașinărie de denigrare” alimentată din bani publici, prin contracte de presă, și că etichete precum „trafic de influență” ar fi lipite prin scoaterea din context a unor informații, inclusiv a unui e-mail.
Vicepremierul interimar arată că pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc o întâlnire „publică”, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina sa de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituții române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MApN și MEDAT.
Gheorghiu spune că a participat doar la deschidere, „maximum o oră”, iar restul au fost discuții tehnice între specialiști. Ulterior, pe 12 februarie, afirmă că a trimis un e-mail participanților pentru a cere concluziile întâlnirilor și oportunitățile pentru România, subliniind că a fost vorba despre o solicitare de informații legată de o întâlnire „publică și transparentă”.
Gheorghiu susține că Dragoș Vlad, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a primit e-mailul la fel ca ceilalți destinatari și „nu a sesizat atunci pe nimeni” privind o eventuală presiune. Potrivit vicepremierului, abia după demiterea sa, Vlad ar fi reclamat situația în presă și ar fi sugerat „mincinos” că ea ar fi încercat să influențeze decizii, deși „nu era în discuție nicio achiziție, nicio decizie, niciun contract”.
În aceeași intervenție, vicepremierul interimar se întreabă „de ce atâta efort împotriva unui om fără partid și fără miză politică” și leagă situația de o tentativă de intimidare și de distragere a atenției de la „găurile negre” prin care „se scurg banii fiecărui român”.
Știrea apare după ce Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut public demisia de onoare sau demiterea vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, invocând informații apărute în spațiul public despre întâlniri, corespondențe și demersuri instituționale legate de grupul Schwarz/Schwarz Digits în raport cu instituții ale statului, inclusiv ADR și STS.
Gheorghiu respinge acuzațiile de trafic de influență și afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits „nu au avut niciun caracter secret” și „niciun caracter comercial”, fiind „exploratorii”, purtate transparent și în beneficiul potențial al instituțiilor statului. Ea mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în RUTI și că demersul nu a însemnat recomandare de achiziție, presiune sau intervenție în favoarea vreunei companii.
„Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.”
Disputa ridică o problemă de guvernanță și control în zona digitalizării statului: cum sunt documentate și comunicate contactele dintre Guvern și mari furnizori/actori tehnologici și unde se trasează linia dintre discuții „exploratorii” și potențiale influențe asupra deciziilor publice. În plan politic și administrativ, miza imediată este presiunea publică pentru demisii/demitere și modul în care Guvernul gestionează acuzațiile legate de relația cu companii private în proiecte cu impact asupra instituțiilor de securitate și infrastructurii digitale.
Recomandate
Cursa pentru Élysée intră pe terenul austerității și al reformelor , după ce șapte candidați au fost forțați să-și detalieze, în fața patronatului, cum ar reduce datoria și deficitul fără să blocheze economia, potrivit Mediafax . Confruntarea a avut loc joi, 27 august, pe arena Philippe-Chatrier de la Roland-Garros, la invitația MEDEF , iar temele au fost explicit economice: datoria publică, reindustrializarea, costul muncii, fiscalitatea și birocrația. Miza este amplificată de poziționarea din sondaje: Marine Le Pen conduce „detașat” în intențiile de vot pentru primul tur, cu aproximativ 33–35%, în timp ce în spatele ei se conturează o competiție strânsă între Jean-Luc Mélenchon și candidații blocului central pentru calificarea în finală. Datoria și deficitul, linia de falie a dezbaterii Marine Le Pen a încercat să transmită mediului de afaceri că o eventuală venire la putere a Rassemblement National nu ar produce un șoc economic și a insistat pe ideea de stabilitate pentru companii, inclusiv prin respectarea promisiunilor de reducere a taxelor pe producție. Momentul care a inflamat discuția a fost însă legat de datorie: Le Pen a anunțat un plan de economii de 125 de miliarde de euro (aprox. 625 miliarde lei), care ar urma să fie prezentat înaintea dezbaterii bugetare din octombrie. Printre domeniile vizate pentru reduceri a inclus imigrația și banii trimiși către Uniunea Europeană, susținând că Franța nu ar trebui să aibă o contribuție netă la UE mai mare de aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei). Raphaël Glucksmann a atacat frontal această abordare, acuzând-o pe Le Pen că își construiește soluția pe doi „vinovați” – imigrația și UE – și avertizând că o reducere radicală a participării Franței la proiectul european ar pune în pericol piața de care depind companiile franceze. În același timp, el i-a criticat și pe Gabriel Attal și Édouard Philippe, ambii foști premieri ai lui Emmanuel Macron, sugerând că tabăra prezidențială poartă o parte din responsabilitatea pentru situația finanțelor publice. Propuneri cu risc de credibilitate financiară: Mélenchon versus Philippe Jean-Luc Mélenchon a venit cu cea mai provocatoare teză bugetară: dacă statul ar elimina toate ajutoarele acordate companiilor, deficitul „ar putea dispărea”, invocând estimări potrivit cărora aceste scheme ar costa între aproximativ 120 și 210 miliarde de euro (aprox. 600 miliarde–1.050 miliarde lei). Tot el a apărat ideea anulării părții din datoria Franței deținute de Banca Centrală Europeană , argumentând că, fiind în zona euro, aceasta poate fi privită ca o datorie „către noi înșine” și că o astfel de operațiune ar reduce costurile de finanțare. Édouard Philippe a respins dur această direcție, calificând-o drept „foarte periculoasă” și avertizând că anularea unilaterală a datoriei ar distruge credibilitatea financiară a Franței, împingând țara într-o situație de „interzis bancar”. Philippe a pledat pentru echilibrarea finanțelor și „mai multă muncă”, invocând presiunea demografică asupra sistemului social. În plan intern, el a amintit și propuneri deja lansate, precum reducerea perioadei de indemnizare a șomajului de la 18 la 12 luni pentru persoanele sub 50 de ani și măsuri împotriva a ceea ce a numit „open bar-ul concediilor medicale”. Pensii și cheltuieli sociale: Attal mută discuția pe arhitectura sistemului Gabriel Attal a încercat să se diferențieze atât de opoziție, cât și de Philippe, fixând un calendar: deficitul sub 3% din PIB în 2032 și buget echilibrat în 2037. Pentru atingerea țintelor, el a indicat explicit cheltuielile sociale ca zonă de analiză, menționând posibile economii în sănătate, concedii medicale și asigurări de șomaj. Pe pensii, Attal a susținut că nu mai este suficientă o nouă ajustare a vârstei de pensionare, ci este nevoie de schimbarea sistemului: un model universal bazat mai mult pe durata contribuției, în care ieșirea mai devreme din activitate ar însemna o pensie mai mică, iar rămânerea mai mult timp la muncă ar aduce o pensie „semnificativ mai mare”. În același registru economic, el a avertizat și asupra competiției industriale globale, acuzând o politică deliberată a Chinei de a „scufunda” industria europeană și franceză. Statul „birocratic” și plafonarea ajutoarelor: linia Retailleau Bruno Retailleau a împins dezbaterea spre critica aparatului public, susținând că problema majoră nu este concurența, ci „statul birocratic” și „vorace”, care ar absorbi peste 57% din bogăția produsă anual. El a descris un „stat al hârtiilor” care sufocă economia prin norme, controale și reglementări și a cerut o „ruptură” a sistemului, nu reforme punctuale. Ca măsură concretă, Retailleau a propus plafonarea totalului ajutoarelor sociale la 70% dintr-un venit de referință, argumentând că munca trebuie să rămână mai avantajoasă decât dependența de prestații. Ce urmează în campanie: bugetul din octombrie devine reper Dincolo de schimburile politice, dezbaterea a arătat că lupta pentru Élysée se va juca pe credibilitatea planurilor de consolidare fiscală și pe costul social al reformelor. Un punct de inflexiune îl poate reprezenta chiar calendarul invocat de Le Pen: prezentarea, înaintea dezbaterii bugetare din octombrie, a planului de economii de 125 de miliarde de euro, care va pune presiune pe ceilalți candidați să vină cu cifre și mecanisme comparabile. [...]
Adoptarea Legii ANI riscă să blocheze bani europeni, avertizează USR , iar președintele partidului, Dominic Fritz, acuză PNL că a votat o modificare care ar încălca dreptul european și îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru „echidistanța” afișată după eșecul Legii salarizării, potrivit Antena 3 . Fritz a reacționat la o zi după ce Parlamentul a votat Legea ANI „cu tot cu amendamentul” care, conform articolului, ar pune capăt mandatului său de primar al Timișoarei. Întors din concediu, el a spus la Digi 24 că PNL a greșit susținând proiectul în forma modificată pentru a fi pus în acord cu observațiile Curții Constituționale. Miza invocată de Fritz: rambursări din partea Comisiei Europene În declarațiile citate, liderul USR leagă votul PNL de un risc financiar pentru România, susținând că ar putea apărea probleme la rambursarea unor fonduri: „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Fritz argumentează că nu ar fi vorba doar despre Constituția României, ci și despre dreptul european, în contextul unei sancțiuni pe care o consideră „retroactivă”. Relația cu PNL: „pragmatică”, dar cu „reflex” după anii cu PSD Fritz descrie relația USR–PNL drept una „pragmatică” și spune că, în actualul context politic, ar fi nevoie de cooperare între „forțele de centru” pentru a contracara atât „un pericol” din zona extremei drepte, cât și un PSD pe care îl acuză că blochează reforme. Întrebat dacă va colabora în continuare cu Ilie Bolojan, Fritz a răspuns că aceasta rămâne direcția, dar a criticat decizia PNL privind Legea ANI, pe care o numește „o greșeală”. Fritz spune că nu demisionează din funcția de primar Întrebat dacă ia în calcul demisia după adoptarea Legii ANI, Fritz afirmă că nu vede demisia ca soluție, deoarece legea ar rămâne în vigoare. El susține că are un mandat de patru ani de la timișoreni și că nu îl va abandona. Critica la adresa președintelui Nicușor Dan, pe fondul eșecului Legii salarizării Fritz îl vizează și pe președintele Nicușor Dan, după ce acesta ar fi atribuit partidelor parlamentare eșecul adoptării Legii salarizării în termenul necesar pentru respectarea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Liderul USR respinge ideea unei culpe colective și spune că USR ar fi votat proiectul, chiar dacă avea „multe lacune”. În acest context, el reia formula care a dat titlul articolului: „Nu știu dacă ne ajută această echidistanță.” Fritz indică PSD drept principal responsabil pentru blocarea legii, susținând că partidul nu ar fi vrut să își asume public existența unor limite bugetare. [...]
Nicușor Dan amână deciziile privind șefii serviciilor și respinge „scandalul” Pahonțu , invocând lipsa unei evaluări manageriale și faptul că schimbările au fost împinse de criza politică, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Chișinău, în contextul controversei declanșate de o investigație Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Președintele a precizat, mai întâi, că SPP „nu este un serviciu secret” și a spus că schimbările la conducerea unor instituții ar fi trebuit discutate „încă din vară”, dar au fost amânate de criza politică și de formarea Guvernului. În același context, Nicușor Dan a menționat că SRI nu are șef și că numirea trebuie discutată cu partidele, adăugând că a evitat să suprapună subiectul peste negocierile pentru Guvern. Controversa Pahonțu: „Nu știu care-i scandalul” Întrebat dacă, după investigația Recorder, se impune o evaluare a directorului SPP, Nicușor Dan a pus sub semnul întrebării chiar existența unui scandal și a criticat titlul materialului jurnalistic. „Nu știu care-i scandalul.” „Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul.” Materialul Recorder, citat de Mediafax, susține că documentele consultate l-ar plasa pe Pahonțu în dispozitivul din zona baricadei de la Intercontinental în 21 decembrie 1989, fără a afirma că acesta ar fi tras personal asupra manifestanților. Recorder mai afirmă, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că structura din care făcea parte ar fi fost implicată ulterior în evenimentele din iunie 1990. Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, fiind numit în mandatul fostului președinte Traian Băsescu. După apariția investigației, „peste 20 de organizații civice” i-au cerut președintelui demiterea șefului SPP, potrivit aceleiași surse. Criteriul moral invocat de președinte și limita: „nu am făcut o evaluare managerială” Nicușor Dan a condamnat reprimarea manifestațiilor din timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei , dar a spus că Pahonțu „nu e în această situație” din punct de vedere moral. „Orice persoană care a reprimat manifestații, din punct de vedere moral, nu are ce căuta într-o funcție înaltă. Domnul Pahonțu nu e în această situație.” În același timp, președintele a afirmat că, din interacțiunile avute cu ofițerii care îi asigură protecția, SPP i se pare „un serviciu profesionist” și a invocat inclusiv reacții „în aceeași direcție” din partea unor servicii externe cu care a avut tangențial contact. El a admis însă că nu a făcut până acum o evaluare managerială dedicată lui Lucian Pahonțu, motivând că există „multe alte restanțe” pe care le consideră mai importante. [...]
România încearcă să reducă riscul de întrerupere a aprovizionării cu țiței la Petromidia printr-un canal de comunicare direct cu Ucraina, astfel încât anumite nave care transportă petrol kazah spre rafinăria din România să nu fie vizate de atacuri în Marea Neagră, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan spune că mecanismul „a funcționat deja” în mai multe situații și că Bucureștiul a discutat cu Kievul despre formalizarea și accelerarea acestor contacte. În contextul atacurilor ucrainene din zona portului rusesc Novorossiisk, șeful statului a confirmat că România a avut discuții directe cu partea ucraineană înaintea unei întâlniri recente, pentru a identifica navele relevante pentru aprovizionarea Petromidia. „Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă.” Miza: continuitatea fluxului de țiței către Petromidia Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a răspuns până acum solicitărilor României și că, „de câte ori” a fost nevoie, nava de aprovizionare a fost lăsată să treacă. Întrebat dacă mai există probleme de aprovizionare, președintele a spus că „nu mai sunt probleme”. Totodată, el a precizat că discuția cu partea ucraineană a vizat transformarea intervențiilor punctuale într-un mecanism „formalizat” și mai rapid, pentru a reduce timpii de reacție în situații similare. De ce contează Novorossiisk pentru România Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului, prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă țițeiul pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, de unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că pe această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Pentru România, ruta are relevanță directă deoarece Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, iar KMG International indică aprovizionarea inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, preluată de Agerpres, indică faptul că circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari (aprox. 12,5 miliarde lei). Context: atacurile din Marea Neagră și efectul asupra exporturilor Sursa arată că sensibilitatea a crescut după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere din zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar încărcările au fost întrerupte temporar; CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters a relatat la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol. În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene, informație preluată ulterior și de Reuters. În acest cadru, demersul României urmărește să limiteze riscurile operaționale pentru aprovizionarea cu țiței, într-o zonă în care acțiunile militare pot afecta și fluxuri energetice care nu au origine rusească. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un atac iminent asupra NATO, dar admite un risc teoretic de escaladare , într-un context în care avertismentele serviciilor americane readuc în prim-plan nevoia de pregătire defensivă pe flancul estic, potrivit Antena 3 . Întrebat joi seara, la Chișinău , despre îngrijorările privind un posibil atac al Rusiei asupra unei țări NATO, șeful statului a spus că nu vede un scenariu iminent, însă a confirmat existența unei discuții la nivel de lideri, începută „în urmă cu 3-4 luni”, fără ca aceasta să fie susținută de date concrete. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Ce înseamnă, practic, pentru postura de apărare Nicușor Dan a insistat că NATO rămâne o alianță „strict defensivă” și a plasat pregătirea militară a României și a statelor de pe flancul estic în logica unei amenințări persistente din partea Rusiei, pe care o datează de „cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO la asta se referă.” Contextul: evaluarea serviciilor americane și mesajele de la Washington Declarațiile vin după ce serviciile secrete americane au avertizat, într-o nouă evaluare, că Vladimir Putin ar putea „testa NATO” prin acțiuni militare limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit oficialilor americani citați de Antena 3, Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat membru al Alianței. În același context, vizita recentă a directorului CIA la Moscova a alimentat această ipoteză, iar „publicații importante din SUA” ar fi relatat că John Ratcliffe a avertizat Rusia să nu atace NATO. Întrebat de jurnaliști, președintele Donald Trump a spus că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, mai notează sursa citată. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că nu există date care să indice un test al NATO de către Rusia , iar lipsa unor informații confirmate din partea serviciilor și a partenerilor ar trebui să tempereze speculațiile cu potențial de a alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Mediafax . Șeful statului a declarat joi că scenariul unor acțiuni limitate ale Federației Ruse, menite să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice, este o ipoteză discutată „la nivel geopolitic” în ultimele luni, dar neconfirmată. Nicușor Dan a precizat că discuțiile au avut loc „în diverse formate” între lideri, însă nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Mesajul politic: postură defensivă, fără schimbări anunțate În același context, președintele a reiterat că postura României și a NATO rămâne „strict defensivă”, în condițiile în care Rusia este percepută drept o amenințare pentru flancul estic „de cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. Declarațiile sugerează continuitate în linia de securitate, nu o schimbare de abordare pe baza unor avertismente neconfirmate. Contextul care a declanșat discuția: evaluări din SUA Reacția lui Nicușor Dan vine după o evaluare a serviciilor secrete americane care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea NATO” prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit materialului, oficialii americani evaluează că un astfel de atac limitat asupra unui stat membru NATO ar putea fi încercat „în următorii ani”. În același context, este menționată și o deplasare la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită descrisă ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”. [...]
