Știri
Știri din categoria Politică
Delia Velculescu este favorită pentru funcția de premier, potrivit unor surse de la Cotroceni citate de Gândul. Economistă cu o lungă carieră în cadrul Fondului Monetar Internațional, Velculescu ar putea deveni propunerea tehnocrată a lui Nicușor Dan pentru conducerea viitorului Guvern, într-un moment în care România traversează presiuni economice și politice importante.
Numele Deliei Velculescu nu este nou în discuțiile despre Palatul Victoria. Ea a mai fost vehiculată pentru funcția de premier și în 2025, însă fără ca scenariul să se concretizeze. De această dată însă, sursele citate de publicația menționată susțin că economistul român este „favorit” pentru nominalizare, în contextul în care noul președinte ar prefera un profil tehnocrat și cu experiență internațională.
Velculescu este cunoscută în special pentru activitatea sa din perioada crizei economice din Grecia, unde a condus echipa FMI în negocierile cu autoritățile elene și instituțiile europene. Conform unei comunicări oficiale a Fondului Monetar Internațional, aceasta a coordonat discuțiile tehnice privind programul economic al Greciei, una dintre cele mai dificile misiuni ale instituției financiare internaționale.
Parcursul său profesional include și implicarea în programele FMI pentru Islanda, Cipru și Africa de Sud. Presa internațională a remarcat stilul său dur de negociere în timpul crizei cipriote și grecești. The Guardian o descria în 2015 drept o negociatoare „serioasă și dedicată”, cu reputația unei „doamne de fier” în relația cu guvernele aflate în dificultate economică.
Delia Velculescu s-a format academic în Statele Unite, unde a obținut masteratul și doctoratul în economie la Johns Hopkins University. Potrivit unui newsletter al universității americane, ea lucrează în cadrul FMI încă din perioada de după finalizarea studiilor doctorale.
Posibila sa desemnare ar marca una dintre cele mai importante mutări politice ale începutului de mandat pentru Nicușor Dan și ar aduce în fruntea Guvernului un tehnocrat cu experiență directă în gestionarea unor crize financiare majore. Deocamdată însă, informațiile au rămas la nivel de surse, iar Administrația Prezidențială nu a făcut un anunț oficial.
Recomandate
Cadourile diplomatice cu arme de foc intră pe un traseu strict de evidență și pază , după ce președintele României, Nicușor Dan , a primit la Summitul NATO de la Ankara un pistol și muniția aferentă, potrivit G4Media . Arma nu rămâne la dispoziția președintelui, ci este preluată și gestionată instituțional, conform procedurilor. În cadrul reuniunii, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, le-a oferit liderilor participanți câte o armă de foc și muniție. Pentru Nicușor Dan, cadoul a fost un pistol Gumusay, însoțit de documente legale de proveniență, conform unei licențe de export emise de Ministerul Apărării Naționale al Republicii Turcia. Ce se întâmplă cu arma: verificare, evidență, depozitare Echipa de protecție a președintelui a preluat pistolul pentru verificări, după care arma a fost luată în evidență de Administrația Prezidențială, „conform procedurilor specifice”, arată publicația. În continuare, pistolul urmează să fie păstrat în cadrul Serviciului de Protecție și Pază, pe baza unei convenții încheiate cu Administrația Prezidențială, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile. Context: ce tip de armă este „Gumusay” G4Media precizează că pistolul Gumusay este un revolver (armă cu butoiaș) produs de compania turcească Gumusay, cunoscută în special pentru modelul Gumusay.357 Magnum, descris ca fiind recunoscut pe piața de profil pentru construcția robustă și designul clasic. [...]
Traian Băsescu susține că refuzul lui Nicușor Dan de a folosi „pârghia” anticipatelor prelungește criza guvernamentală , într-un moment în care președintele ar trebui să forțeze o decizie rapidă privind formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Fostul șef al statului a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru Recorder , unde a enumerat mai multe „greșeli” pe care i le atribuie lui Nicușor Dan în gestionarea crizei politice. Miza: instrumentul anticipatelor ca presiune asupra partidelor În opinia lui Băsescu, „marea greșeală” ar fi excluderea din start a alegerilor anticipate . El spune că, având „doi ani și jumătate în față”, președintele ar avea un instrument de presiune asupra partidelor care nu vor alegeri rapide și ar trebui cel puțin „să o creeze tactic”, chiar dacă nu o folosește efectiv. Critica de ritm și intervenție: „modul întârziat cum lucrează” Băsescu îi reproșează lui Nicușor Dan lentoarea în luarea deciziilor, comparând cu reacțiile din timpul propriului mandat la desemnarea premierilor. În același registru, afirmă că președintele ar fi trebuit să intervină în discuțiile dintre partide înainte de votarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan, apreciind că șeful statului ar fi evaluat greșit efectele moțiunii și reacția PNL. Desemnarea premierului și relația cu partidele Fostul președinte menționează și episodul în care Adrian Veștea a fost vehiculat ca propunere de premier, susținând că Nicușor Dan ar fi trebuit să-l informeze pe Ilie Bolojan, chiar dacă știa că acesta ar respinge varianta, pentru a păstra „o colaborare loială” între instituții. În final, Băsescu critică lipsa unei decizii ferme privind viitorul premier și spune că președintele ar putea „iarăși” să se îndrepte spre „o opțiune greșită”, invocând numele lui Alexandru Nazare. El argumentează că, în condițiile în care PSD și PNL ar avea câte o propunere, președintele ar trebui să aleagă una dintre ele, nu „a treia”, și afirmă că responsabilitatea ar fi fost transferată către partide „în mod neconstituțional”, în opinia sa. „Toată lumea îi spune: «Mai ai o pârghie, fă o desemnare». El nu face nimic. Practic, nu poate servi țara.” [...]
Nicușor Dan își leagă mesajul extern de economie și securitate, mizând pe investiții americane și pe rolul Mării Negre în creșterea relevanței portului Constanța , potrivit HotNews , care citează un interviu acordat Digi24. Președintele a respins acuzațiile că ar fi un apropiat al mișcării MAGA din jurul administrației Trump, susținând că poziția sa nu ține de ideologie, ci de interesul României de a menține o relație solidă între SUA și Europa. „Nu este în niciun caz, nu e vorba de ideologie aici. [...] Interesul nostru este ca relația între Europa și Statele Unite să fie cât mai bună cu putință.” SUA, „țintă” pentru securitate și economie În enumerarea obiectivelor de politică externă, Nicușor Dan a reluat ideea că relația cu Statele Unite rămâne centrală atât din perspectiva securității, cât și a economiei, punctând explicit nevoia de investiții americane în România. „Statele Unite rămâne principala țintă pentru noi, și securitate și economie. E important să avem investiții importante americane în România.” Marea Neagră și Constanța: securitatea ca multiplicator economic Șeful statului a insistat pe importanța strategică a Mării Negre, nu doar în legătură cu exploatarea zăcămintelor de gaze, despre care a spus că este preconizată să înceapă în 2027, ci și ca zonă de conectare economică spre regiunea Mării Caspice. El a legat direct securitatea regională de potențialul comercial al portului Constanța și de ambiția de a construi, împreună cu Bulgaria, o „interfață” între Europa și „Asia apropiată”, în contextul unei strategii la nivelul UE pentru un hub de securitate maritimă, pentru care urmează să fie discutată finanțarea. „Cu cât Marea Neagră este mai sigură, cu atât portul Constanța va deveni mai relevant și capacitatea lui comercială, economică mai importantă.” Ce mai urmărește pe termen mediu Pe lângă axa SUA–UE și Marea Neagră, Nicușor Dan a vorbit despre amplificarea unor parteneriate cu țări europene, despre care a spus că sunt „insuficient fructificate” economic. Totodată, a indicat ca direcție de termen mediu reluarea prezenței României în spații precum Orientul Mijlociu și Africa, unde România ar fi avut în trecut relații culturale și diplomatice pronunțate, dar a precizat că nu este un obiectiv imediat. [...]
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv că ar prelungi incertitudinea fără să deblocheze majoritatea , în condițiile în care sondajele ar indica o configurație parlamentară similară celei actuale, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre partide pentru formarea unei majorități și a unui guvern. Într-un interviu pentru Antena3-CNN, șeful statului a spus că variantele discutate în prezent de partidele parlamentare nu ar strânge o majoritate în Parlament, referindu-se la discuțiile dintre PNL-USR-UDMR și PSD privind nominalizări precum Siegfried Mureșan, respectiv Sorin Grindeanu. „Niciuna din aceste două variante nu strâng majoritate… Nu e atributul meu să găsesc soluții pentru o majoritate (…) răspunsul nu e doar cine să fie premier, ci și care să fie programul de guvernare, cine să fie secretarii de stat, prefecții și așa mai departe”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: costul politic al „lunilor pierdute” și blocajul prelungit Întrebat despre alegeri anticipate ca soluție la criza politică, Nicușor Dan a respins ipoteza, argumentând că este „un scenariu puțin probabil” și că nu ar rezolva blocajul. Președintele a invocat sondajele, care ar arăta că rezultatul ar fi, în esență, același, ceea ce ar însemna reluarea impasului după câteva luni de campanie și proceduri electorale. „Toate sondajele spun că am avea aceeași configurație parlamentară și asta ar însemna să avem același blocaj politic. De ce să pierdem câteva luni cu alegerile anticipate să mărim starea de incertitudine și să ajungem la același rezultat?”, a spus el. În această logică, responsabilitatea pentru ieșirea din criză rămâne la partide, iar președintele spune că așteaptă ca liderii politici să agreze o soluție care să aibă șanse să treacă de votul Parlamentului. Mesaj către populație: „pe extern, să fie liniștiți”; pe intern, referire la PNRR În același context, Nicușor Dan a transmis că, pe plan extern, românii „să fie liniștiți” în privința protecției țării, făcând referire la un summit NATO din Turcia, care ar confirma „unitatea între aliați”. Pe plan intern, a admis că situația „nu este cea mai fericită”, dar a indicat existența unei „voințe” pe chestiuni esențiale, invocând acordul pentru rezolvarea situației legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . [...]
Turcia își consolidează rolul de „furnizor de securitate” în regiune, iar pentru România asta înseamnă un partener-cheie la Marea Neagră într-un moment în care SUA își pot reduce implicarea în securitatea Europei, iar europenii sunt împinși să cheltuiască mai mult pentru apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu cu profesorul Hüseyin Bağcı, co-fondator al Ankara Global Advisory Group. În această arhitectură de securitate în schimbare, Ankara își joacă simultan mai multe cărți: rămâne aliat NATO, negociază cu Uniunea Europeană, menține canale deschise cu Rusia și își folosește tot mai mult industria de apărare ca instrument de influență. Pentru București, miza este practică: accesul și echilibrul de putere la Marea Neagră, cooperarea în cadrul NATO și proiecte comune precum deminarea. De ce contează pentru România: Marea Neagră și „cheile” strâmtorilor Bağcı susține că, „pentru prima dată din 1774”, Marea Neagră „nu mai este un lac rusesc”, în condițiile în care Turcia controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux (1936). În logica sa, acest control oferă Ankarei un avantaj strategic direct asupra accesului naval în Marea Neagră. În același context, jurnalista Cristina Cileacu ridică problema redeschiderii strâmtorilor pentru navele de război rusești după încheierea războiului, iar Bağcı descrie rolul Turciei drept unul de „control al ușii” de intrare/ieșire, cu efect asupra echilibrului regional. „Zero probleme” cu România și spațiu de cooperare în NATO În interviu, Bağcı afirmă că România este „una dintre puținele țări” cu care Turcia are „zero probleme” și leagă această relație de apartenența României la NATO. În opinia sa, cadrul aliat creează „mai multe oportunități de cooperare decât oricând”, inclusiv pe dimensiunea de securitate regională. Discuția revine și la cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria privind deminarea Mării Negre , văzută ca parte a vecinătății NATO în raport cu Rusia. Turcia între Occident și Rusia: avantaj geopolitic și geoeconomic Bağcı descrie politica externă a Turciei ca un „echilibru al puterii”, cu ambiția de a-și construi imaginea unei țări „furnizoare de securitate”. El punctează că Turcia: face parte din NATO și negociază cu Uniunea Europeană; nu recunoaște anexarea Crimeei și nu acceptă intervenția Rusiei în Ucraina; nu aplică sancțiunile economice împotriva Rusiei, tocmai pentru că nu este stat membru UE, ceea ce numește un avantaj „geopolitic și geoeconomic”. Totodată, Bağcı afirmă că Turcia vinde drone Ucrainei și că industria sa de apărare a devenit un atu, inclusiv prin livrări de drone, muniție și alte tipuri de armament către țări baltice și din Europa Centrală și de Est. Presiunea pe bugetele europene: de la 2% la 5% pentru apărare În discuția despre „NATO 3.0”, Bağcı avansează ideea că statele europene ar urma să își crească cheltuielile de apărare „de la 2% la 5% în următorii ani” și menționează „peste un trilion de dolari pentru următorii doi ani”, în contextul în care Europa își asumă mai mult din povara securității, iar SUA ar reduce treptat prezența. În lectura sa, consecința economică este directă: „buzunarele țărilor europene vor fi mai goale”, pe măsură ce finanțarea apărării crește. Ce urmează: mai multă securitate regională, dar și mai multă presiune financiară Interviul conturează o dublă tendință: pe de o parte, întărirea rolului Turciei în Marea Neagră și în arhitectura europeană de securitate; pe de altă parte, o perioadă în care statele europene, inclusiv cele de pe flancul estic, vor fi împinse să aloce mai multe resurse pentru apărare. În acest tablou, relația București–Ankara apare ca un canal de cooperare cu relevanță operațională la Marea Neagră și în cadrul NATO, fără ca materialul să detalieze pași concreți suplimentari dincolo de proiectele deja menționate. [...]
