Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pune renegocierea PNRR pe „fast-forward” în următoarele două săptămâni, cu miza de a nu pierde finanțarea europeană și de a închide la timp proiectele aflate în derulare în toată țara, potrivit Agerpres. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Timișoara, de premierul interimar Ilie Bolojan, care a legat explicit renegocierea de finalizarea proiectelor „în următoarele luni” în fiecare reședință de județ.
Bolojan a argumentat că urgența vine din faptul că sunt „proiecte importante” finanțate prin PNRR care trebuie închise într-un orizont scurt, iar întârzierea ar putea afecta accesarea banilor europeni. În același timp, el a indicat că, în paralel, Guvernul urmărește și o direcție de descentralizare, prin transferul unor active aflate în administrarea statului către reședințele de județ, pentru a fi utilizate mai eficient.
În plan parlamentar, premierul interimar a spus că PNL și USR vor susține proiectele legate de PNRR care urmează să fie depuse în următoarele două săptămâni, astfel încât România să îndeplinească „toate jaloanele” necesare pentru accesarea finanțărilor europene.
„Vom susține proiectele care țin de PNRR în Parlament, pe care le vom depune în următoarele două săptămâni, pentru ca toate jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a-și accesa finanțările europene să fie îndeplinite și să nu pierdem acești bani.”
Tot în acest context, Bolojan a afirmat că PNL va fi „aliat” cu USR la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele României, Nicușor Dan. Potrivit declarațiilor sale, cele două partide vor transmite că vor susține, „în orice formă de guvernare” se va contura, proiectele privind absorbția fondurilor europene, stabilitatea financiară și programele de relansare economică.
Declarațiile au fost făcute la Timișoara, într-o apariție comună cu primarul Dominic Fritz (lider USR). Bolojan se află sâmbătă într-o vizită în județul Timiș și urmează să participe la ceremonia de absolvire a promoției 2026 a Universității de Vest din Timișoara, unde va susține un discurs.
Recomandate
PNL și USR își coordonează poziția pentru consultările de la Cotroceni, cu accent pe PNRR și stabilitate fiscală , după întâlnirea dintre premierul în funcție Ilie Bolojan și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit news.ro . Miza, în logica economică invocată de Bolojan, este evitarea pierderii fondurilor europene și trecerea de la perioada de „constrângeri bugetare” la una de relansare. Bolojan a spus că discuția de la Primăria Timișoara a avut două componente: una administrativă, legată de proiectele de dezvoltare ale orașului, și una politică, privind consultările de luni pentru formarea noului guvern și acțiunile din perioada următoare. PNRR: finalizare de proiecte și renegociere în două săptămâni Premierul în funcție a indicat că, în reședințele de județ, există proiecte importante finanțate prin PNRR, iar finalizarea lor este o prioritate. În același timp, el a menționat „renegocierea programului” în următoarele două săptămâni, pe care o plasează în zona urgențelor guvernamentale. „Finalizarea acestor proiecte, renegocierea programului în următoarele două săptămâni, sunt o prioritate şi de aceea şi pentru municipiul Timişoara finalizarea acestor proiecte este vitală.” Descentralizare și transfer de active către primării Bolojan a mai vorbit despre posibilitatea ca unele proiecte aflate în administrarea guvernului sau a statului să fie transferate către administrațiile locale, astfel încât activele „care astăzi nu sunt folosite corespunzător” să poată fi puse în valoare. El a încadrat această direcție în componenta de descentralizare, pe care spune că PNL și USR ar urma să o susțină în continuare, indiferent de poziția politică pe care o vor avea. Consultări la Cotroceni: susținere pentru proiecte legate de deficit, fonduri UE și relansare În plan politic, Bolojan a afirmat că PNL și USR vor fi „aliniați” la consultările de luni cu președintele, iar indiferent de formula de guvernare, cele două partide ar urma să susțină proiectele privind: absorbția fondurilor europene; stabilitatea financiară a României; programele de relansare economică. În același context, el a legat agenda de „închiderea” perioadei de constrângeri bugetare și reducere a deficitelor, urmată de o etapă de relansare economică. „Vom susţine proiectele care ţin de PNRR în Parlament, pe care (...) le vom depune în următoarele două săptămâni pentru ca toate jaloanele să fie îndeplinite şi să nu pierdem aceşti bani.” Din informațiile transmise, nu rezultă ce proiecte concrete vor fi depuse în Parlament sau ce elemente ar urma renegociate în PNRR; Bolojan a indicat doar intervalul de timp și obiectivul de a nu pierde finanțarea europeană. [...]
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că actuala criză politică poate crește șansele unei guvernări stabile în 2028 , printr-o colaborare mai bună între partide și o „claritate” mai mare a alianțelor, potrivit Mediafax . În declarațiile sale, Pîslaru descrie criza drept un eșec major pe termen scurt, dar vede în ea un potențial efect de reașezare politică, care ar putea facilita formarea unei majorități capabile să susțină reforme după alegerile din 2028. „Ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)” De ce ar conta criza pentru 2028: majorități mai ușor de construit Pîslaru leagă „genialitatea” pe termen mediu de faptul că, în actualul context, partidele ar colabora mai bine și s-ar contura mai limpede o zonă de dreapta/centru-dreapta care ar putea coagula o majoritate. El îl menționează pe Ilie Bolojan ca lider care atrage inclusiv electorat care nu mergea la vot sau care era antisistem și enumeră formațiuni care ar putea intra într-un astfel de demers: USR, PNL, Forța Dreptei, REPER, DREPT și „alte formațiuni politice”. În această logică, criza ar funcționa ca un catalizator pentru o „împărțire de ape”, reducând ambiguitățile politice care, în trecut, ar fi făcut mai dificilă construirea unei majorități coerente. Consultările politice și rolul președintelui Ministrul interimar spune că a apreciat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul crizei și sugerează că acțiunile președintelui au produs evoluții pe care el le considera improbabile în ultimii doi ani. „Ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire” Context: încercarea de a construi o „Antantă” politică pentru reforme Pîslaru afirmă că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antantă” – adică un acord între partide pentru o coaliție care să formeze o majoritate, pe ideea că fără majoritate nu pot fi adoptate „reforme serioase”. El susține că acest obiectiv ar fi fost atins acum, ceea ce, în opinia sa, ridică probabilitatea unei guvernări funcționale în 2028. „Șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize” [...]
PNL își închide opțiunea de coaliție cu PSD, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de o formulă de guvernare, potrivit Mediafax . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Timișoara , că liberalii nu vor mai intra într-o coaliție cu PSD și că, dacă social-democrații vor fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. „PNL nu va mai face o coaliție în perioada următoare cu PSD. De asemenea, în condițiile în care acest partid va fi în guvernare, PNL va fi în opoziție.” Declarația a fost făcută în contextul unei întâlniri la Timișoara cu conducerea filialei județene a PNL, unde Bolojan a spus că a prezentat „strategia pentru perioada următoare”. El a motivat decizia prin experiența ultimelor „zece luni de guvernare” și a acuzat PSD de „fugă de răspundere”, „minciuni” și „blocaje” legate de reformele pe care România ar trebui să le aplice. Ce înseamnă politic și operațional Mesajul PNL reduce explicit spațiul de negociere pentru o coaliție care să includă PSD și mută presiunea pe găsirea unei alte majorități sau a unei formule de guvernare care să funcționeze fără liberali, dacă PSD rămâne în executiv. În același timp, Bolojan a susținut că PNL „nu refuză guvernarea” și că, „pe termen scurt”, trebuie găsită o soluție pentru ca România „să fie guvernată”. Obiectivele anunțate de Bolojan pentru PNL Pe lângă poziționarea față de PSD, liderul liberal a indicat direcții pentru perioada următoare, inclusiv un obiectiv pe termen mediu, cu orizontul anului 2028: găsirea rapidă a unei formule de guvernare, fără ca PNL să „fugă de răspundere”; construirea unei alternative politice pentru 2028, axată pe reguli egale, fără privilegii și fără „sinecuri”; reformarea partidului, aducerea de „oameni noi” și folosirea experienței celor care „au dovedit performanță”. În lipsa altor detalii în informațiile disponibile din sursă despre pașii concreți ai negocierilor, rămâne de urmărit cum va influența această linie roșie a PNL discuțiile pentru formarea guvernului și arhitectura unei majorități parlamentare funcționale. [...]
Traian Băsescu avertizează că întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” poate bloca reforme și bani europeni , într-un context în care, spune el, Ilie Bolojan este privit de mulți drept „un soi de Mesia”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a declarat la B1 TV că, dincolo de calculele politice și electorale, „vital pentru România este să aibă guvern în deplinătatea funcțiunilor sale”, inclusiv pentru a putea emite ordonanțe. În același timp, Băsescu a susținut că Bolojan „probabil” își prioritizează propria candidatură, în timp ce statul are urgențe care nu pot fi gestionate de un executiv provizoriu sau minoritar. Miza: PNRR și decizii care cer un executiv cu mandat complet Băsescu a legat explicit nevoia unui guvern cu puteri depline de capacitatea României de a adopta legi și de a lua decizii considerate esențiale pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a spus că este o obligație în PNRR și a pus sub semnul întrebării cum ar putea fi trecută de un guvern fără autoritate deplină. Tot ca exemplu de decizie dificil de asumat de un guvern interimar, Băsescu a invocat mandatul pentru semnarea a „8,3 miliarde de euro” pentru dotarea armatei, întrebând cum ar putea fi acordat în condițiile unui executiv provizoriu, cu miniștri interimari. „Noi riscăm să pierdem foarte mulţi bani, miliarde, şi ei cred că nu vor răspunde pentru treaba asta.” Critica către partide: interesul electoral înaintea interesului național În declarațiile sale, fostul șef al statului a indicat PSD și PNL ca actori care, în opinia lui, nu ar înțelege prioritățile României în acest moment și ar pune pe primul plan interesele de partid sau personale, prin „refuzul de a relua discuțiile”. Băsescu a susținut că liderii politici ar trebui să accepte costuri electorale atunci când situația o cere, invocând criza economică din 2008 și măsurile din 2010, despre care a spus că și le-a asumat împreună cu premierul Emil Boc pentru „restabilirea echilibrelor macroeconomice”, cu costuri politice. Ce urmează: consultări la Cotroceni În același context, partidele au fost convocate luni la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan, care a anunțat că întrebarea centrală va fi: „Ce majoritate se formează?”. [...]
În lipsa unei majorități parlamentare funcționale după căderea Guvernului Bolojan, Diana Buzoianu spune că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a debloca formarea unui executiv cu legitimitate și capacitate de reformă, potrivit Euronews . Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar discuția s-a mutat acum pe aritmetica parlamentară necesară pentru o nouă majoritate. În intervenția la Euronews, ministra Mediului (USR) a susținut că „nu ies calculele” indiferent de poziționarea partidelor, motiv pentru care un nou scrutin ar „elucida” raportul de forțe. De ce contează: alternativa „tehnocrat” vs. reset politic prin vot Buzoianu respinge ideea unui guvern tehnocrat ca răspuns la criza politică, argumentând că un astfel de executiv ar fi „mult mai slab” în fața partidelor și a intereselor care ar încerca să-și păstreze influența. În schimb, ea spune că, dacă nu se poate construi o majoritate politică stabilă, soluția este întoarcerea la electorat. „Eu nu cred în teoria de a ne întoarce la masă cu un tehnocrat care va fi mult mai slab în fața partidelor care și-au dorit păstrarea grupurilor de interese. Cred că, în acest caz, dacă admitem că nu există o astfel de majoritate politică, trebuie să ne reîntoarcem la cetățeni, adică alegeri anticipate.” În aceeași logică, ministra avertizează că „ignorând cu totul politica” într-o criză politică s-ar putea ajunge la creșterea extremismului și la „probleme uriașe” în 2028, în condițiile în care stabilitatea instituțiilor depinde de existența unei majorități politice stabile. Ce majoritate ar accepta USR și pe cine ar susține Buzoianu afirmă că USR ar intra într-un guvern „care poate să împingă reforme” și să finalizeze PNRR și SAFE (menționate ca obiective), și vorbește despre ideea unui „pol reformator”. Ea indică drept variantă de lucru o formulă cu USR, PNL, UDMR și Minorități, dar admite că, dacă Parlamentul susține o altă majoritate, „Parlamentul este suveran”. Totodată, Buzoianu spune că USR continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și că măsurile negociate anterior în coaliție „rămân valabile”, inclusiv cele legate de „redresare economică” și de combaterea corupției. „Coaliția nu mai există, PSD nu mai este partener de guvernare, iar linia roșie pe care USR a dat-o este în vigore. Am văzut că PNL a luat aceeași poziționare de neîntoarcere la guvernare alături de PSD.” Ce urmează: consultări la Cotroceni Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele politice pentru luni, 18 mai . Întrebată despre mandatul cu care ar trebui să meargă USR la discuții, Buzoianu a spus că România are nevoie de „un guvern care să livreze reforme” și că participarea USR ar fi „o garanție” pentru acest obiectiv. [...]
PNL condiționează participarea la un guvern tehnocrat de excluderea PSD , iar Ilie Bolojan avertizează că o astfel de formulă „nu poți să funcționezi” dacă social-democrații sunt „în interiorul” ei, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută după ce liderul PNL a fost întrebat de Hotnews dacă partidul ar accepta să facă parte dintr-un guvern condus de un tehnocrat. Bolojan spune că PNL ar analiza o eventuală propunere, în funcție de „ce vrea să facă acest guvern”, dar a insistat că prezența PSD ar bloca funcționarea executivului. „În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi.” De ce contează: semnal despre viitoarea formulă de guvernare Mesajul lui Bolojan fixează o linie de negociere pentru PNL în scenariul discutat public al unui guvern tehnocrat: partidul nu respinge din start ideea, dar transmite că o vede incompatibilă cu participarea PSD. În același timp, liderul liberal sugerează că poziția de premier, indiferent cine o ocupă, ar fi „necomodă” în actualul context politic. „Indiferent cine va fi premierul, nu o să fie o poziţie comodă.” Critici la adresa PSD și lipsa „perspectivei” Bolojan a spus că „nu vede nicio perspectivă” și a acuzat PSD că a creat în această perioadă așteptări care „nu pot fi onorate”, că „fuge de orice răspundere” și că „încalcă orice fel de înțelegeri”, apreciind că partidul „nu se va schimba de pe o zi pe alta”. El a mai afirmat că deciziile PSD din perioada recentă sunt susținute de grupul care conduce partidul. În final, Bolojan a adăugat că nu este rolul său să comenteze „bucătăria” internă a altui partid. [...]
