Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pune renegocierea PNRR pe „fast-forward” în următoarele două săptămâni, cu miza de a nu pierde finanțarea europeană și de a închide la timp proiectele aflate în derulare în toată țara, potrivit Agerpres. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Timișoara, de premierul interimar Ilie Bolojan, care a legat explicit renegocierea de finalizarea proiectelor „în următoarele luni” în fiecare reședință de județ.
Bolojan a argumentat că urgența vine din faptul că sunt „proiecte importante” finanțate prin PNRR care trebuie închise într-un orizont scurt, iar întârzierea ar putea afecta accesarea banilor europeni. În același timp, el a indicat că, în paralel, Guvernul urmărește și o direcție de descentralizare, prin transferul unor active aflate în administrarea statului către reședințele de județ, pentru a fi utilizate mai eficient.
În plan parlamentar, premierul interimar a spus că PNL și USR vor susține proiectele legate de PNRR care urmează să fie depuse în următoarele două săptămâni, astfel încât România să îndeplinească „toate jaloanele” necesare pentru accesarea finanțărilor europene.
„Vom susține proiectele care țin de PNRR în Parlament, pe care le vom depune în următoarele două săptămâni, pentru ca toate jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a-și accesa finanțările europene să fie îndeplinite și să nu pierdem acești bani.”
Tot în acest context, Bolojan a afirmat că PNL va fi „aliat” cu USR la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele României, Nicușor Dan. Potrivit declarațiilor sale, cele două partide vor transmite că vor susține, „în orice formă de guvernare” se va contura, proiectele privind absorbția fondurilor europene, stabilitatea financiară și programele de relansare economică.
Declarațiile au fost făcute la Timișoara, într-o apariție comună cu primarul Dominic Fritz (lider USR). Bolojan se află sâmbătă într-o vizită în județul Timiș și urmează să participe la ceremonia de absolvire a promoției 2026 a Universității de Vest din Timișoara, unde va susține un discurs.
Recomandate
Convocarea Parlamentului în iulie ar putea debloca legile pentru PNRR și, implicit, învestirea Guvernului , într-un moment în care România intră în vacanță parlamentară fără un calendar pentru instalarea rapidă a unui nou executiv, potrivit TVR Info . Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a spus la Digi 24 că se așteaptă ca Parlamentul să fie convocat în a doua parte a lunii iulie, într-o sesiune extraordinară. În opinia lui, aceasta ar crea „o oportunitate” atât pentru adoptarea unor legi necesare atragerii banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru testarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou Guvern. Mureșan a susținut că, în acest moment, „nu există un plan pentru o învestire imediată a Guvernului”, în condițiile în care nu a fost convocată o sesiune extraordinară și nu există o desemnare de premier. El a adăugat că Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, iar în următoarele săptămâni executivul ar urma să se concentreze pe reformele necesare pentru finalizarea PNRR. Miza: termenul de 31 august și „aproximativ 7 miliarde de euro” din PNRR Argumentul central invocat de Mureșan este calendarul PNRR: până la finalul lunii august, România ar trebui să mai absoarbă „aproximativ 7 miliarde de euro” (aprox. 35 miliarde lei), iar pentru asta ar fi nevoie de adoptarea unor legi până la 31 august. În acest context, el a afirmat că va fi necesară convocarea Parlamentului, deoarece „un Guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență”. Ce scenarii politice vede Mureșan și ce exclude Europarlamentarul liberal a reiterat că, la acest moment, există două variante pe care le numește „ipotetice”: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–UDMR–USR. Mureșan a respins ideea că guvernarea ar depinde de AUR, partid despre care a spus că are „aproximativ 20%” în Parlament, și a afirmat că o majoritate poate fi construită fără discuții cu AUR. Totodată, a declarat că nu agreează varianta rotației premierului, argumentând că un mandat de patru ani oferă stabilitate și predictibilitate. Materialul are ca sursă Agerpres. Pentru contextul blocajului politic și al intrării în vacanța parlamentară, TVR Info trimite și la un articol separat despre lipsa unui compromis între partidele prooccidentale pentru formarea guvernului. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că guvernarea „în provizorat” complică gestionarea urgențelor economice și a PNRR , după ce moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului a lăsat România fără un executiv cu puteri depline, potrivit news.ro . El a catalogat demersul drept „iresponsabil” și „negândit”, în contextul unor crize interne și externe. Într-o intervenție marți seară la TVR 1, Bolojan a spus că moțiunea a fost inițiată „acum aproape două luni” de PSD, „susținut de AUR”, și că de atunci România se află într-o situație de guvern interimar. „În condiţiile în care dărâmi ceva fără să pui în loc înseamnă că n-ai gândit la paşii următori şi, în situaţia asta de crize pe care le-am trecut în această perioadă, România cu siguranţă nu avea nevoie de acest provizorat pe care îl avem astăzi.” Ce riscuri economice invocă premierul interimar Bolojan a enumerat mai multe presiuni care, în opinia sa, fac dificilă administrarea țării fără un guvern cu mandat deplin: criza bugetară și „deficite importante” care trebuie corectate; probleme legate de prețul energiei; probleme de „sustenabilitate” a economiei românești; crize externe, inclusiv „războiul din Golf”, despre care a afirmat că a dus la creșterea prețurilor la combustibil și la „un ușor puseu de inflație”; contextul general din Europa. De ce contează provizoratul pentru PNRR și deciziile urgente Premierul interimar a susținut că, după căderea Guvernului, au fost încercate „diferite soluții” pentru ieșirea din criza politică, însă fără rezultat, iar situația rămâne neîncheiată. În acest cadru, el a atras atenția asupra limitărilor unui executiv interimar în raport cu urgențele și prioritățile curente, inclusiv absorbția fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Ştiu cât de dificil este să administrezi un guvern care nu are puteri depline, în condiţiile în care ai nişte urgenţe majore, ai nişte priorităţi care înseamnă absorbţia fondurilor din PNRR.” Bolojan nu a oferit un calendar sau o soluție concretă pentru depășirea blocajului, limitându-se la a spune că „lucrurile nu sunt încheiate”. [...]
Posibilitatea ca România să rămână cu un guvern interimar până în toamnă limitează capacitatea Executivului de a lua rapid măsuri , inclusiv prin ordonanțe de urgență, într-un moment în care marți, 30 iunie, este ultima zi pentru desemnarea unui premier înainte de vacanța parlamentară, potrivit Economedia . Scenariul „de lucru”, relatat de publicație pe baza informațiilor G4Media , este ca România să funcționeze cu un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă. Situația s-ar putea schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui Nicușor Dan . Ce se schimbă dacă rămâne un guvern interimar Dacă nu este desemnat un premier și Guvernul Bolojan rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul ar trebui să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru măsurile pe care ar vrea să le adopte, notează Economedia. Motivul: un Executiv interimar are atribuții restrânse, iar un exemplu explicit menționat este că nu poate adopta ordonanțe de urgență . Soluția de avarie: sesiuni extraordinare, inclusiv online În acest context, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare, în care deputații și senatorii să voteze inclusiv în ședințe online. O astfel de variantă a fost avansată și de deputatul USR Iulian Lorincz, care a spus luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate adopta jaloanele rămase din PNRR , în condițiile în care Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în acest sens, potrivit G4Media . [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere adoptarea rapidă a legii salarizării unitare pentru a nu pierde bani din PNRR , susținând că Parlamentul ar trebui să o voteze în sesiune extraordinară „cu toate neajunsurile” ei, potrivit Antena 3 . Miza, în argumentația sa, este dublă: disciplină bugetară într-un context de deficit ridicat și îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita pierderea finanțării europene aferente. Bolojan a spus, într-o emisiune la TVR 1, că România și-a asumat încă din 2021 adoptarea acestei legi și că decizia trebuie luată în Parlament, după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene. De ce leagă Guvernul legea de disciplina bugetară Șeful Executivului a invocat nivelul deficitului și ponderea cheltuielilor de personal ca limitări pentru majorări salariale generalizate. În declarațiile citate, el a indicat că cheltuielile de personal au o pondere de 8,1% din PIB și a susținut că această pondere „nu poate fi depășită”. În același context, Bolojan a afirmat că, la nivelul anului în curs, deficitul ar fi de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, și a avertizat că plata dobânzilor ridicate reduce spațiul pentru investiții publice, inclusiv în infrastructură, spitale și școli. Două scenarii: indexare clasică sau lege nouă, cu redistribuiri Bolojan a descris două opțiuni pentru evoluția salariilor din sectorul public: Indexarea anuală cu inflația , practică folosită în anii anteriori, care ar menține actuala structură a veniturilor, dar ar duce, potrivit lui, la pierderea sumei aferente jalonului din PNRR , „aproape de un miliard de euro”. Adoptarea legii salarizării unitare , care ar permite României să își „ia banii” din PNRR pentru continuarea lucrărilor, însă creșterile nu ar mai fi acordate proporțional cu inflația pentru toată lumea , ci în cadrul aceleiași „anvelope” bugetare. În explicațiile sale, Bolojan a mai spus că cheltuielile totale de personal în sectorul public ar fi de aproximativ 166 de miliarde de lei și că o indexare la o inflație „de peste 7%” ar însemna o creștere de circa 12 miliarde de lei (cifre prezentate de el ca rotunjite). Lege controversată și calendarul politic Bolojan a recunoscut că proiectul este controversat, argumentând că orice lege care „generează așteptări mari, dar nu poate oferi prea mult” ajunge să fie disputată și că este nevoie de explicații publice. În același timp, în emisiunea „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea a susținut că legea ar fi „isterizat” categoriile profesionale și că ar tăia venituri pentru unele dintre ele, punând sub semnul întrebării dacă va exista cvorum pentru vot în sesiunea extraordinară despre care s-a discutat. Ce urmează, din informațiile prezentate, este decizia de convocare și desfășurare a sesiunii extraordinare și, mai ales, forma finală a legii după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene, în condițiile în care Guvernul leagă explicit adoptarea de menținerea finanțării din PNRR. [...]
Blocajul la desemnarea premierului prelungește interimatul și întârzie agenda legislativă legată de fondurile UE , după ce președintele Nicușor Dan nu a acceptat varianta susținută de PNL, USR și UDMR, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR 1, că șeful statului „nu a agreat” propunerea ca europarlamentarul Siegfried Mureșan să fie desemnat prim-ministru, subiect discutat la Palatul Cotroceni. Bolojan a spus că nu a văzut „deschidere” pentru această variantă. „În discuția pe care am avut-o la Cotroceni, domnul președinte nu a agreat asemenea propunere. Nu am văzut deschidere pentru asta.” De ce contează: interimatul rămâne, iar negocierile se reiau Bolojan a susținut că propunerea nu a întrunit sprijin nici la președinte, nici la PSD, ceea ce a dus la concluzia că, fără susținere, „nu se mai fac nominalizări”. „Dânsul a fost o propunere pe care domnul Nicușor Dan a respins-o. Pe care PSD a respins-o la susținere. Și atunci a fost o logică că dacă nu există o susținere, nu se mai fac nominalizări.” În acest context, premierul interimar a descris situația drept „o formulă de blocaj” și a indicat că urmează noi discuții pentru formarea unui Executiv cu sprijin politic. „Suntem într-o formulă de blocaj, ceea ce înseamnă un dialog în perioada următoare, pentru a găsi o formulă pentru România.” Impact operațional: Guvernul interimar trebuie să pregătească legi pentru banii europeni Până la desemnarea unui nou premier, Bolojan a spus că Executivul interimar trebuie să își continue activitatea și să pregătească proiectele legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene, inclusiv un „pachet de legi” care să intre în Parlament și să fie adoptat. „În primul rând, trebuie să fac ceea ce ține de mine, ca premier, chiar dacă sunt în această formulă de interimat, pentru ca țara asta să funcționeze în condiții normale, pentru a pregăti pachetul de legi care să intre în Parlament, să fie adoptat, pentru că asta înseamnă absorbția de bani europeni.” În același timp, Bolojan a afirmat că PNL „nu a generat această criză” și că sprijinul partidului „nu trebuie să fie niciodată un cec în alb”, fără a detalia un calendar al negocierilor sau o alternativă concretă de premier în declarațiile citate. [...]
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
