Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Ministrul interimar Irineu Darău avertizează că AI poate „digitaliza birocrația” dacă este introdusă în administrație fără reforme interne și fără pregătirea funcționarilor, potrivit Digi24. Mesajul are miză operațională: fără schimbarea modului de lucru, tehnologia riscă să automatizeze aceleași proceduri greoaie, în loc să reducă timpii și costurile pentru cetățeni și firme.
Darău a spus, la un eveniment de specialitate, că în unele zone ale administrației există tentația de a folosi inteligența artificială „într-un mod oarecum haotic”. El a recunoscut că problemele de implementare se văd inclusiv în structurile responsabile de digitalizare și a descris situația drept „destul de frustrantă”.
„Acum este foarte tentant în unele părţi ale administraţiei să folosim AI-ul într-un mod oarecum haotic, dar trebuie să recunosc că şi în Ministerul Digitalizării (...) nu există o digitalizare reală.”
Ministrul interimar a susținut că introducerea de instrumente digitale sau de AI nu rezolvă problemele de fond dacă nu sunt schimbate mecanismele interne și rolurile din instituții, iar funcționarii nu au „educație continuă” (formare profesională permanentă).
„Fără a reconcepe puţin rolurile şi poate fără a asigura o educaţie continuă pentru unii funcţionari, vom digitaliza pur şi simplu birocraţia.”
În același context, Darău a indicat și o posibilă soluție de implementare: parteneriate cu sectorul privat, argumentând că nu este sigur că „statul, în starea actuală” are capacitatea să facă transformarea.
Darău a afirmat că intenționează, dacă rămâne în funcție, să facă „o digitalizare internă foarte rapidă și obligatorie” a ministerului în a doua parte a anului, legată de schimbări de funcționalități și de roluri în interiorul instituției.
Separat, el a spus că România ar avea nevoie de o strategie clară de transformare digitală și de o structură dedicată de coordonare („task force”), inclusiv cu „dereglementare rapidă” pe acest subiect. Potrivit ministrului, viitorul guvern ar trebui să trateze digitalizarea ca prioritate strategică și să înceapă implementarea reformelor din 2027, pe baza unei noi arhitecturi instituționale.
În intervenția sa, Darău a legat direct capacitatea administrativă de povara birocratică resimțită de startup-uri și antreprenori, mai ales în raport cu reglementările naționale și europene. El a susținut că problemele apar în aplicarea consecventă a regulilor, în explicarea lor și în lipsa unor instrumente simple pentru inovatori.
Ministrul a argumentat că firmele mici nu au resursele marilor corporații pentru conformare și că timpul și energia consumate pe proceduri pot reduce spațiul pentru inovație.
„Dacă marile corporaţii pot avea un departament întreg dedicat conformării (...), un antreprenor mic (...) nu va putea face asta sau se va transforma el însuşi într-un departament de conformare.”
Recomandate

Comisia Europeană pregătește o lege care să limiteze practicile „adictive” din rețelele sociale și să impună restricții mai dure pentru folosirea inteligenței artificiale pe platforme , potrivit Agerpres . Miza pentru companii precum TikTok, Meta și X este una de reglementare: Bruxelles-ul anunță o extindere a cadrului actual, în paralel cu investigații deja deschise. Într-un discurs susținut la Copenhaga, la un summit despre inteligența artificială și copii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat direct riscurile pentru minori de modul în care sunt construite produsele digitale și de modelele de afaceri bazate pe captarea atenției. „Aceste riscuri sunt realitatea lumii digitale. Nu sunt accidentale. Sunt rezultatul unor modele de afaceri care tratează atenția copiilor noștri ca pe o marfă.” Ce urmează: „ Legea privind echitatea digitală ”, spre finalul anului Von der Leyen a spus că Executivul european va viza „practicile de design adictive și dăunătoare” în viitoarea Lege privind echitatea digitală (DFA), care ar urma să fie propusă spre sfârșitul anului. În același pachet, DFA ar urma să stabilească „limite stricte” privind utilizarea inteligenței artificiale în rețelele sociale. Șefa Comisiei a pledat și pentru stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, formulând problema ca pe una de protecție a minorilor în raport cu platformele. „Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la rețelele de socializare, ci dacă rețelele de socializare ar trebui să aibă acces la tineri.” Legătura cu DSA și investigațiile în curs asupra platformelor mari Noul regulament ar urma să consolideze și să extindă Legea privind serviciile digitale (DSA) – cadrul UE care obligă platformele mari să ia măsuri suplimentare împotriva conținutului ilegal și dăunător, conform declarațiilor citate. În acest context, Comisia investighează: TikTok , inclusiv pentru elemente de produs considerate generatoare de dependență, precum „derularea nesfârșită”, redarea automată și notificările push; X și platformele Meta (Instagram și Facebook), pe motiv că, în evaluarea Comisiei, nu ar aplica propria limită de vârstă de 13 ani. Totodată, Comisia a inițiat proceduri împotriva X pentru utilizarea instrumentului său de inteligență artificială, Grok, în crearea de imagini sexuale cu femei și copii, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Purtătorii de cuvânt ai celor trei companii nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, mai notează materialul. [...]

Google alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru cinci universități prin programul REPLIQA, o inițiativă care urmărește să aplice împreună știința cuantică și inteligența artificială în cercetarea din științele vieții, cu miza de a accelera instrumentele necesare viitoarelor descoperiri medicale, potrivit Google Blog . Programul se numește Research Program at the Intersection of Life Sciences & Quantum AI (REPLIQA) și este derulat de Google Quantum AI împreună cu Google.org . Obiectivul declarat este îmbunătățirea „rezultatelor pentru oameni”, prin dezvoltarea unor capabilități care să ajute la înțelegerea biologiei la nivel molecular. De ce contează: finanțare direcționată către „cercetare de bază”, nu rezultate rapide Google precizează că REPLIQA este un efort de cercetare fundamentală, ceea ce înseamnă că nu promite rezultate imediate. Accentul este pus pe construirea „uneltelor esențiale” — de la senzori cuantici la algoritmi de inteligență artificială îmbunătățiți cu tehnici cuantice — care ar putea face posibile, ulterior, progrese în domenii precum dezvoltarea de medicamente. Această poziționare e relevantă și economic: banii merg către infrastructură științifică și capacitate de cercetare în universități, într-o zonă în care aplicațiile comerciale sunt încă incerte și depind de maturizarea tehnologiei de calcul cuantic. Ce probleme vizează: simulări moleculare pe care calculatoarele clasice le gestionează greu Google argumentează că procese biologice precum plierea proteinelor sau reacția unei celule la un medicament implică interacțiuni atomice foarte complexe, dificil de simulat cu calculatoare „clasice” (convenționale). În schimb, tehnologiile cuantice operează pe baza aceleiași mecanici cuantice care guvernează moleculele, ceea ce ar putea face simulările mai eficiente pe termen lung. În exemplificările din material, compania menționează: utilizarea senzorilor cuantici pentru a observa procese biologice cu o precizie mai mare; rezultate experimentale recente care sugerează că „spinul cuantic” (o proprietate a particulelor subatomice) ar putea avea un rol în funcționarea celulelor; potențialul calculatoarelor cuantice de a accelera simulări ale interacțiunilor moleculare complexe, inclusiv în cazul enzimei P450, relevantă pentru dezvoltarea de medicamente. Cine primește finanțarea Cele cinci instituții academice menționate ca partenere în program sunt: Harvard University Massachusetts Institute of Technology (MIT) University of California San Diego University of California, Santa Barbara University of Arizona Google notează că aceste universități sunt deja active în zona de intersecție dintre știința cuantică și biologie. Ce urmează Compania indică faptul că, pe măsură ce tehnologia de calcul cuantic „se maturizează”, combinarea ei cu inteligența artificială și științele biologice ar putea deschide direcții noi de descoperire. În același timp, mesajul central rămâne unul de prudență: REPLIQA este construit ca un program de fundație, cu rezultate așteptate în timp, nu „peste noapte”. [...]

Ucraina își accelerează „industrializarea” AI în război, mizând pe datele de luptă pentru apărarea antidrone , după ce președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu directorul general al Palantir Technologies , Alex Karp, potrivit Reuters . Miza operațională este folosirea volumului mare de date colectate pe front de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în 2022, pentru a antrena modele de inteligență artificială care să ajute la interceptarea dronelor rusești. În acest scop, Kievul a lansat împreună cu Palantir proiectul „Brave1 Dataroom”, care urmărește dezvoltarea de soluții AI pe baza datelor de luptă. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că „tehnologia, AI, analiza datelor și matematica războiului” influențează direct rezultatul de pe câmpul de luptă, după întâlnirea cu Karp. Fedorov, numit în ianuarie și care a promis o reformă amplă, bazată pe date, a armatei, a precizat că peste 100 de companii antrenează peste 80 de modele pentru detectarea și interceptarea țintelor aeriene. În cooperarea cu Palantir, Ucraina ar fi dezvoltat un sistem pentru analiza detaliată a loviturilor aeriene și ar fi implementat soluții AI pentru procesarea unor volume mari de date de informații, integrate inclusiv în planificarea operațiunilor de lovire în adâncime, potrivit lui Fedorov. Zelenski a afirmat pe platforma X că Palantir este o companie globală „cu potențial puternic” și că există domenii în care părțile pot fi utile una alteia, „întărind apărarea Ucrainei, a Americii și a partenerilor”. Președintele ucrainean a mai spus că discuțiile au vizat direcții de dezvoltare tehnologică atât pentru operațiuni de luptă, cât și pentru nevoi civile. [...]

OpenAI a ridicat pragul de demitere a CEO-ului Sam Altman , o schimbare de guvernanță care îi consolidează poziția la vârful companiei în plin proces de tranziție către o structură cu scop lucrativ, potrivit IT之家 , care citează documente depuse în dosarul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI . Informația apare în noi documente judiciare, unde un expert al părții lui Musk susține că OpenAI a modificat „discret” statutul companiei anul trecut, astfel încât demiterea CEO-ului să devină mai dificilă decât în 2023, când consiliul de administrație l-a înlăturat temporar pe Altman. Ce s-a schimbat în regulile de guvernanță Potrivit analizei expertului, noul statut ar permite CEO-ului să rămână în funcție dacă are sprijinul a cel puțin o treime din consiliul entității cu scop lucrativ. În același timp, pentru demiterea CEO-ului ar fi necesară o „majoritate absolută” de două treimi din directorii neangajați ai PBC (public benefit corporation – companie cu scop de interes public, o formă juridică ce combină obiective comerciale cu o misiune declarată de interes public). Profesorul de drept David M. Schizer (Universitatea Columbia), citat în documente, afirmă: „Conform noului statut, pentru a-l concedia pe CEO este nevoie de acordul unei majorități absolute de două treimi a directorilor neangajați ai PBC.” Anterior, în vechea arhitectură de guvernanță, consiliul non-profit ar fi avut nevoie doar de o majoritate simplă (peste 50%) pentru a demite CEO-ul. De ce contează: lecția din criza din 2023 În 2023, patru din cei șase membri ai consiliului au votat pentru schimbarea CEO-ului, invocând faptul că Altman „nu a fost suficient de sincer” în comunicarea cu boardul, inclusiv pe subiecte legate de lansarea ChatGPT. În noua configurație descrisă în documente, Altman ar avea nevoie de sprijinul a încă doi directori pentru a rămâne CEO. OpenAI are în prezent opt membri în consiliu, dar doar șapte au drept de vot; astfel, chiar dacă patru dintre cei șapte ar vota pentru demitere, pragul necesar nu ar fi atins, conform aceleiași surse. Materialul menționează între membrii consiliului: Bret Taylor (fost co-CEO Salesforce), Adam D’Angelo (CEO Quora), Sue Desmond-Hellmann și Sam Altman. Până la momentul publicării informației, OpenAI nu a comentat, potrivit IT之家. [...]

Google împinge Gemini spre utilizare practică în educație, transformând fotografii cu notițe scrise de mână în ghiduri de învățare structurate , o funcție care poate reduce timpul de sinteză pentru elevi și studenți și mută aplicația mai aproape de un instrument operațional de lucru, nu doar de conversație, potrivit Google Blog . Materialul descrie un flux simplu: utilizatorul fotografiază fiecare pagină de notițe, încarcă imaginile în Gemini și folosește un îndemn (prompt) de tipul „Creează un ghid de studiu pe baza materialelor mele de curs pentru examene”. Dacă utilizatorul stăpânește deja partea introductivă, poate cere explicit să fie sărite noțiunile de bază și să se intre direct în subiecte mai complexe. Din perspectiva utilizării, Google indică faptul că Gemini poate „distila” notițele în: ghiduri de studiu; fișe de tip flashcards (cartonașe cu întrebări și răspunsuri); o organizare a materiei pe un semestru, pentru reluare ulterioară. De ce contează operațional Mesajul central este trecerea de la acumularea de pagini și informație greu de gestionat, la un rezumat structurat generat din conținutul propriu al utilizatorului. Pentru zona educațională, asta înseamnă că munca de „curățare” și reorganizare a notițelor poate fi parțial automatizată, iar interacțiunea cu aplicația se mută spre sarcini concrete (sinteză, structurare, recapitulare), nu doar întrebări punctuale. Google nu oferă în material detalii despre disponibilitate pe piețe, limitări tehnice, costuri sau condiții de acces, astfel că impactul exact (cât de larg poate fi folosit și în ce scenarii) rămâne neprecizat în sursa citată. [...]

OpenAI își extinde oferta de securitate cibernetică cu Daybreak, o inițiativă care promite să identifice și să repare vulnerabilități înainte ca atacatorii să le exploateze , într-o mișcare ce pune presiune operațională pe echipele de securitate să integreze tot mai mult „agenți” de inteligență artificială în fluxurile de lucru, potrivit The Verge . Daybreak folosește agentul de securitate Codex Security , lansat în martie, pentru a construi un model de amenințări pe baza codului unei organizații și pentru a se concentra pe posibile căi de atac. Sistemul ar urma să valideze vulnerabilitățile probabile și să automatizeze detectarea celor cu risc mai ridicat. Ce schimbă Daybreak în practică pentru companii Din descrierea OpenAI, Daybreak este gândit ca un instrument care mută o parte din munca de analiză și triere a riscurilor dinspre oameni către automatizare, prin: modelarea amenințărilor pornind de la codul organizației; identificarea posibilelor „trasee” de atac; validarea vulnerabilităților considerate probabile; automatizarea detecției pentru vulnerabilitățile cu risc mai mare. Publicația notează că inițiativa vine într-un moment în care rivalii împing produse similare, iar OpenAI nu avea până acum un produs comparabil, orientat explicit pe securitate. Cum se poziționează față de Anthropic și „Claude Mythos” Lansarea are loc la puțin peste o lună după ce Anthropic a anunțat Claude Mythos, un model de securitate pe care compania a spus că este „prea periculos” pentru a fi lansat public și pe care l-a distribuit privat în cadrul inițiativei Project Glasswing. Chiar și așa, menționează The Verge, „cel puțin câteva” părți neautorizate ar fi obținut acces. În cazul OpenAI, Daybreak nu este construit pe un singur model. Compania spune că „Daybreak reunește cele mai capabile modele OpenAI, Codex și partenerii noștri de securitate”. Modelele folosite și direcția de dezvoltare Daybreak include și modele specializate pentru zona „cyber”, între care GPT-5.5 cu Trusted Access for Cyber și GPT-5.5-Cyber, care a început să fie disponibil treptat săptămâna trecută, conform informațiilor din articol. OpenAI mai afirmă că lucrează cu „parteneri din industrie și guvernamentali” în timp ce se pregătește să „implementeze modele din ce în ce mai capabile” pentru securitate cibernetică. Materialul nu oferă detalii despre calendar, clienți sau condiții comerciale. [...]