Știri
Știri din categoria Politică
Marile puteri își asumă tot mai des intervenția în alegeri străine, trecând de la operațiuni clandestine la campanii la vedere, iar această schimbare reduce costul politic al ingerinței și complică regulile jocului democratic, arată o analiză din Politico, pe fondul implicării deschise a Washingtonului și Moscovei în recentele alegeri din Ungaria.
Textul compară epoca Războiului Rece — când influențarea alegerilor se făcea prin canale secrete, tocmai pentru a evita reacția negativă a electoratului — cu prezentul, în care lideri și guverne folosesc public rețele sociale, vizite oficiale și promisiuni economice pentru a înclina balanța. Exemplul central este Donald Trump, care, potrivit articolului, a trecut de la a denunța ingerința rusă în alegerile americane la a practica el însuși, explicit, susținerea unor candidați din alte țări.
În Japonia, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj de susținere „completă și totală” pentru premierul Sanae Takaichi, adresat direct alegătorilor, cu trei zile înaintea votului din ianuarie. În Ungaria, în campania pentru alegerile parlamentare de săptămâna trecută, Casa Albă ar fi aplicat tactici similare celor din politica internă americană: vizite de sprijin ale vicepreședintelui și ale unor membri ai Cabinetului, gândite pentru amplificare pe rețele sociale, plus mesaje publice ale lui Trump care au legat explicit sprijinul SUA de rezultatul la urne, inclusiv promisiunea că „întreaga putere economică” a Statelor Unite ar ajuta Ungaria „dacă votează cum trebuie”.
Analiza notează că, în Ungaria, Washingtonul și Kremlinul au ajuns de partea aceluiași actor politic, premierul Viktor Orbán, chiar dacă au folosit instrumente diferite. Rusia ar fi combinat metode vechi și noi: pe de o parte, ar fi existat planuri de campanii clandestine pe rețele sociale din ambasada de la Budapesta și chiar un presupus complot de asasinat eșuat (acuzații prezentate ca relatări), iar pe de altă parte gesturi publice menite să influențeze opinia publică — promisiuni de acces preferențial la gaze rusești și eliberarea unor prizonieri de război maghiari.
În pofida acestor eforturi, „beneficiarul” gesturilor a pierdut categoric, însă articolul susține că înfrângerea lui Orbán nu va opri recursul la astfel de tactici. Concluzia este că marile puteri vor repeta opțiunea pentru intervenții vizibile atunci când calculele politice o permit.
Politico îl citează pe Dov Levin, profesor de relații internaționale la University of Hong Kong și autor al volumului „Meddling at the Ballot Box”, care argumentează că o parte a publicului pare mai puțin ostilă implicării străine în alegeri decât în trecut, ceea ce reduce riscul de reacție adversă. Levin a construit un set de date pentru perioada 1946-2000 și a identificat 117 intervenții electorale partizane ale SUA și URSS, apoi Rusia, subliniind că „majoritatea” erau acoperite de secret.
În logica sa, alegerea între intervenție deschisă și clandestină ține de riscul de „backlash” — reacția negativă a electoratului dacă legătura cu o putere străină devine evidentă. Dacă acest risc scade, intervenția la vedere devine mai atractivă: e mai ușor de executat, mai ușor de capitalizat mediatic și poate fi integrată în comunicarea politică obișnuită.
Miza, în lectura articolului, este normalizarea „războiului politic” transfrontalier: susțineri publice, promisiuni economice, gesturi simbolice și mobilizare electorală făcute de lideri străini, fără efortul de a păstra aparența neimplicării. Politico notează că Trump a „instituționalizat” această abordare în Strategia de Securitate Națională din 2025, care ar fi inclus drept obiectiv „cultivarea rezistenței” față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene.
Articolul mai arată că această practică se poate extinde: a doua zi după alegerile din Ungaria, Reuters a relatat că oficiali americani de la Paris s-ar fi întâlnit recent cu lideri ai partidului francez Rassemblement National, inclusiv Jordan Bardella, văzut drept posibil viitor candidat prezidențial. În relatarea citată, rămâne deschis dacă partidul ar dori sprijinul — sau ar prefera ca el să fie discret.
În ansamblu, analiza descrie o schimbare de paradigmă: de la intervenții care mizau pe negare plauzibilă la intervenții care mizează pe vizibilitate, într-un context în care costurile reputaționale par, cel puțin uneori, mai mici decât beneficiile politice urmărite.
Recomandate
Viktor Orbán ridică miza pe confruntarea cu instituțiile statului , după ce a avertizat că funcționarii noului Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) „nu vor scăpa” de răspundere financiară și juridică atunci când „statul de drept va fi restabilit”, potrivit Economica . Mesajul are o componentă de reglementare și de funcționare a administrației: vizează direct o instituție publică recent creată și oamenii care lucrează în ea. Fostul premier a prezentat NVVH ca pe o „instituție de tip AVH” (trimitere la poliția secretă din perioada comunistă) și a susținut că parlamentarii care au înființat-o poartă răspunderea politică pentru acțiunile acesteia. În același timp, Orbán a spus că partidul său îi va monitoriza pe toți cei care lucrează în cadrul oficiului și le va face publice numele, parcursul profesional și rolurile în proceduri pe care le consideră „extrajudiciare”. „Cei care lucrează în cadrul acestei instituții, iau decizii sau participă la procedurile sale nu vor scăpa de răspunderea financiară și juridică odată ce statul de drept va fi restabilit.” De ce contează: presiune politică asupra aparatului administrativ Ținta explicită a declarațiilor nu este doar guvernul, ci și funcționarii și decidenții dintr-o structură publică nou-înființată. În termeni practici, astfel de mesaje pot amplifica tensiunile dintre putere și opoziție în jurul instituțiilor cu atribuții de control și recuperare de active, cu potențiale efecte asupra modului în care acestea își exercită mandatul și asupra percepției de independență a administrației. În materialul citat de Economica, reacția vine și din partea lui Magyar , care a scris pe Facebook că, „în loc să facă o mărturisire sinceră”, Orbán „a îndrăznit să amenințe deschis procurorii, polițiștii și funcționarii financiari” care lucrează în cadrul NVVH. „Mesajul meu pentru mafie este: nu dăm înapoi”, a declarat el. Contextul politic și economic invocat de Orbán În același discurs, Orbán a reluat tema „colonizării” și a susținut că guvernul său „de dreapta” și „pronațiune” ar fi restabilit suveranitatea Ungariei în perioada 2010–2026, afirmând că înainte de 2010 „80% din sectoarele economice strategice” erau sub control străin, „în special german”, conform Agerpres. El a acuzat actualul guvern Tisza de un „pact Tisza–Bruxelles”, despre care spune că ar duce, în final, la „predarea economiei ungare către Bruxelles”, și a pus dificultățile economice pe seama absenței unei politici economice adecvate, invocând criza energetică, prăbușirea sectorului agricol, stagnarea construcțiilor și protestele transportatorilor. Orbán a mai afirmat că „dispariția succesului economic în perioada 2024–2026” a fost principalul eșec al guvernului său și a cerut dreptei să se regrupeze în următoarele șase luni, pledând pentru unitate în opoziție, pe fondul incertitudinilor legate de legislația electorală. [...]
AUR cere explicații despre decizia de a folosi gaze lacrimogene la protestul fermierilor din Piața Victoriei și mută presiunea pe Guvern, susținând că intervenția Jandarmeriei a afectat „o mulțime întreagă”, potrivit Adevărul . Formațiunea afirmă că persoanele care au forțat cordoanele și au recurs la violență „trebuie identificate și sancționate individual”, dar cere clarificări privind modul în care a fost decisă intervenția și de ce nu au fost izolați strict cei care provocau incidente. „Nimic nu justifică însă o reacție care ajunge să afecteze o mulțime întreagă” AUR susține că efectele gazelor lacrimogene s-ar fi resimțit inclusiv în Pasajul Victoria și în zona accesurilor subterane și cere Jandarmeriei să explice „cine a dispus intervenția, în ce condiții” și de ce nu a fost limitată la persoanele violente. În comunicat, partidul compară imaginile de acum cu protestele din 10 august 2018 , argumentând că „ordinea publică nu se apără pedepsind colectiv”. Criticile către premierul Ilie Bolojan : „dialog, nu cordoane” Pe lângă intervenția forțelor de ordine, AUR îl critică pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul ar fi cunoscut „de mai multe săptămâni” problemele crescătorilor de animale, fără să găsească soluții. Partidul invocă și protestul din 30 iulie, când fermierii ar fi cerut să discute direct cu premierul, dar acesta nu ar fi participat la negocieri, delegându-l pe Tánczos Barna. „Un premier nu se poate baricada politic în clădirea Guvernului și apoi să lase forțele de ordine să gestioneze o criză” AUR spune că susține protestul pașnic, dar nu justifică violențele, avertizând că lipsa unor soluții poate amplifica tensiunile. Contextul incidentelor din Piața Victoriei Potrivit relatării, protestul neautorizat a degenerat în „violențe extrem de grave”, după ce „agitatori din afara sectorului agricol” ar fi aruncat cu pietre și mobilier stradal și ar fi încercat să pătrundă în sediul Guvernului. Incidentele au dus la blocarea traficului pe artere majore din Capitală, amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, persoane duse la secția de poliție și manifestanți care au avut nevoie de îngrijiri medicale. [...]
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
Dan Dungaciu spune că ascensiunea AUR reflectă o „tensiune masivă” în societate , într-o explicație legată de prezența unor membri ai partidului în Piața Victoriei, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele AUR a declarat că în societatea românească s-a acumulat „o tensiune care este masivă” și că aceasta se reflectă inclusiv în ascensiunea formațiunii. Informația apare într-un material publicat marți seară, 15 septembrie 2026, și actualizat la scurt timp după publicare. Din textul disponibil în sursă nu reies detalii suplimentare despre contextul exact al prezenței în Piața Victoriei sau despre eventuale reacții ale autorităților; articolul indică însă că explicația liderului AUR este plasată în cheia unei presiuni sociale mai largi, pe care partidul o invocă drept factor de creștere. [...]
Traian Băsescu cere verificarea unei posibile implicări AUR în violențele de la protestul fermierilor , susținând că în confruntările din Piața Victoriei au fost „provocatori” care nu ar fi fermieri sau ciobani, potrivit Adevărul . Fostul președinte spune că autoritățile ar trebui să identifice cine a alimentat escaladarea și, în paralel, să deschidă rapid un canal de dialog cu reprezentanții protestatarilor. Băsescu a intervenit marți, 15 septembrie, la România TV, după ce protestul fermierilor și crescătorilor de animale a degenerat în confruntări cu jandarmii. În opinia sa, violențele ar fi fost provocate de persoane „aduse special” pentru astfel de incidente. „Sunt și provocatori, se vede că sunt de meserie luptători cu jandarmii.” Miza: delimitarea protestului de violențe și presiunea pe autorități Fostul președinte a cerut explicit să fie verificată o eventuală implicare a AUR în incidentele violente, afirmând că cei care „provoacă bătaia” nu ar fi din rândul fermierilor sau al ciobanilor. „Cei care provoacă bătaia nu sunt fermieri și nici ciobani, sunt oameni aduși special pentru asta. Trebuie văzut dacă AUR e implicat.” În același timp, Băsescu a îndemnat Guvernul să cheme o delegație a protestatarilor la Palatul Victoria, pe fondul unei atmosfere pe care a descris-o ca fiind tensionată. Contextul revendicărilor: pierderi la ovine și discuția despre vaccinare Băsescu a făcut referire și la problemele crescătorilor de ovine și la pierderile cauzate de mortalitatea animalelor, susținând că Guvernul „ar fi trebuit să se implice mai mult” în privința vaccinării. El a afirmat că, în lipsa vaccinării, Uniunea Europeană nu ar acorda sprijin financiar. Bilanțul intervenției: audieri, răniți și trafic blocat Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive. Incidentele s-au extins și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Potrivit Jandarmeriei Capitalei , 26 de participanți agresivi au fost extrași din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și dispunerea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi, iar patru persoane au fost transportate la spital, între care și un jandarm. Violențele au generat și probleme majore de trafic în centrul Capitalei. [...]
