Știri
Știri din categoria Politică
Marile puteri își asumă tot mai des intervenția în alegeri străine, trecând de la operațiuni clandestine la campanii la vedere, iar această schimbare reduce costul politic al ingerinței și complică regulile jocului democratic, arată o analiză din Politico, pe fondul implicării deschise a Washingtonului și Moscovei în recentele alegeri din Ungaria.
Textul compară epoca Războiului Rece — când influențarea alegerilor se făcea prin canale secrete, tocmai pentru a evita reacția negativă a electoratului — cu prezentul, în care lideri și guverne folosesc public rețele sociale, vizite oficiale și promisiuni economice pentru a înclina balanța. Exemplul central este Donald Trump, care, potrivit articolului, a trecut de la a denunța ingerința rusă în alegerile americane la a practica el însuși, explicit, susținerea unor candidați din alte țări.
În Japonia, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj de susținere „completă și totală” pentru premierul Sanae Takaichi, adresat direct alegătorilor, cu trei zile înaintea votului din ianuarie. În Ungaria, în campania pentru alegerile parlamentare de săptămâna trecută, Casa Albă ar fi aplicat tactici similare celor din politica internă americană: vizite de sprijin ale vicepreședintelui și ale unor membri ai Cabinetului, gândite pentru amplificare pe rețele sociale, plus mesaje publice ale lui Trump care au legat explicit sprijinul SUA de rezultatul la urne, inclusiv promisiunea că „întreaga putere economică” a Statelor Unite ar ajuta Ungaria „dacă votează cum trebuie”.
Analiza notează că, în Ungaria, Washingtonul și Kremlinul au ajuns de partea aceluiași actor politic, premierul Viktor Orbán, chiar dacă au folosit instrumente diferite. Rusia ar fi combinat metode vechi și noi: pe de o parte, ar fi existat planuri de campanii clandestine pe rețele sociale din ambasada de la Budapesta și chiar un presupus complot de asasinat eșuat (acuzații prezentate ca relatări), iar pe de altă parte gesturi publice menite să influențeze opinia publică — promisiuni de acces preferențial la gaze rusești și eliberarea unor prizonieri de război maghiari.
În pofida acestor eforturi, „beneficiarul” gesturilor a pierdut categoric, însă articolul susține că înfrângerea lui Orbán nu va opri recursul la astfel de tactici. Concluzia este că marile puteri vor repeta opțiunea pentru intervenții vizibile atunci când calculele politice o permit.
Politico îl citează pe Dov Levin, profesor de relații internaționale la University of Hong Kong și autor al volumului „Meddling at the Ballot Box”, care argumentează că o parte a publicului pare mai puțin ostilă implicării străine în alegeri decât în trecut, ceea ce reduce riscul de reacție adversă. Levin a construit un set de date pentru perioada 1946-2000 și a identificat 117 intervenții electorale partizane ale SUA și URSS, apoi Rusia, subliniind că „majoritatea” erau acoperite de secret.
În logica sa, alegerea între intervenție deschisă și clandestină ține de riscul de „backlash” — reacția negativă a electoratului dacă legătura cu o putere străină devine evidentă. Dacă acest risc scade, intervenția la vedere devine mai atractivă: e mai ușor de executat, mai ușor de capitalizat mediatic și poate fi integrată în comunicarea politică obișnuită.
Miza, în lectura articolului, este normalizarea „războiului politic” transfrontalier: susțineri publice, promisiuni economice, gesturi simbolice și mobilizare electorală făcute de lideri străini, fără efortul de a păstra aparența neimplicării. Politico notează că Trump a „instituționalizat” această abordare în Strategia de Securitate Națională din 2025, care ar fi inclus drept obiectiv „cultivarea rezistenței” față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene.
Articolul mai arată că această practică se poate extinde: a doua zi după alegerile din Ungaria, Reuters a relatat că oficiali americani de la Paris s-ar fi întâlnit recent cu lideri ai partidului francez Rassemblement National, inclusiv Jordan Bardella, văzut drept posibil viitor candidat prezidențial. În relatarea citată, rămâne deschis dacă partidul ar dori sprijinul — sau ar prefera ca el să fie discret.
În ansamblu, analiza descrie o schimbare de paradigmă: de la intervenții care mizau pe negare plauzibilă la intervenții care mizează pe vizibilitate, într-un context în care costurile reputaționale par, cel puțin uneori, mai mici decât beneficiile politice urmărite.
Recomandate
Democrații din Camera Reprezentanților cer păstrarea conversațiilor lui Donald Trump cu chatbotul Grok , într-un demers cu miză de reglementare privind arhivarea deciziilor executive influențate de inteligență artificială , potrivit Futurism . Solicitarea vizează conservarea „oricăror prompturi” adresate unor chatboți precum Grok și a răspunsurilor primite, atunci când președintele își îndeplinea atribuțiile oficiale sau ceremoniale. Inițiativa vine după relatări că Trump ar fi folosit Grok în pregătirea atacului din 3 ianuarie asupra Caracasului, care, conform informațiilor citate, a ucis 100 de persoane și a lăsat părți ale orașului în ruine. În același context, materialul susține că, înainte de atacuri și de o operațiune militară în urma căreia trupele americane l-ar fi răpit pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și pe Cilia Flores, Trump ar fi avut o „obsesie” de câteva săptămâni pentru chatbot. Ce cer congresmenii și care este termenul Într-o scrisoare către Trump, văzută de Politico , reprezentanții democrați Jamie Raskin și Robert Garcia (din comisiile pentru justiție și supraveghere) cer: păstrarea „oricăror prompturi” transmise către chatboți de tip Grok în timpul exercitării atribuțiilor prezidențiale; păstrarea răspunsurilor generate de acești chatboți; un briefing despre utilizarea „modelelor lingvistice mari” (sisteme de IA care generează text pe baza unor seturi mari de date) în luarea deciziilor executive, până la 11 noiembrie. De ce contează: dosar de arhivare și control asupra deciziei executive Miza imediată este una de control și trasabilitate: dacă un președinte folosește un instrument de IA pentru a fundamenta decizii, congresmenii încearcă să trateze aceste interacțiuni ca pe documente oficiale ce trebuie păstrate pentru eventuale investigații. Scrisoarea ar fi fost declanșată, potrivit Politico, de informații privind dependența lui Trump de Grok în planificarea atacului din 3 ianuarie. Raskin și Garcia susțin că Trump ar fi folosit chatbotul pentru a „opina” despre reacția venezuelenilor la capturarea lui Maduro și că, pe baza răspunsului, ar fi ordonat armatei SUA să atace Venezuela și să îl captureze pe președinte „fără autorizarea Congresului”. Reacția Casei Albe și ce rămâne neclar Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Politico că administrația „păstrează toate documentele cerute, în conformitate cu legea”. Materialul notează însă că nu este clar cât de cooperantă va fi Casa Albă în al doilea mandat al lui Trump și ridică posibilitatea ca logurile să fie șterse. Informațiile despre rolul concret al Grok în decizie și despre existența/forma acestor conversații rămân, în acest stadiu, la nivelul relatărilor citate și al solicitării de conservare a documentelor, fără ca logurile să fie făcute publice. [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]
USR își votează la Timișoara componența Consiliului Național, miza fiind majoritatea care poate valida deciziile interne , nu poziția de președinte a lui Dominic Fritz , potrivit Digi24 . Congresul are loc sâmbătă, iar partidul își alege cei 24 de membri ai forului colectiv de conducere, considerat esențial pentru susținerea necesară luării deciziilor în USR. Dominic Fritz a fost ales președinte în vara lui 2025, pentru un mandat de patru ani, iar competiția pentru Consiliul Național „nu amenință” poziția sa de lider, notează publicația. În schimb, controlul majorității în acest for este relevant pentru echilibrul de putere din partid și pentru direcția deciziilor pe care USR le va putea adopta. Cine candidează și cum arată competiția La congres sunt anunțate trei liste, fiecare cu echipe de câte 29 de membri, plus patru candidați independenți. Potrivit surselor din partid citate de Digi24, una dintre echipe ar urma să îi includă pe Diana Buzoianu, Irineu Darău, Oana Țoiu și Vlad Voiculescu, fiind indicată ca una dintre listele cu șanse mari să fie aleasă. O a doua echipă, descrisă ca având susținere puternică, îi include pe Radu Miruță, Dan Barna, Ionuț Moșteanu, Radu Mihaiu, Stelian Ion și Violeta Alexandru. A treia echipă ar urma să îi includă, între alții, pe Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu și Clotilde Armand, conform acelorași surse. Calendarul votului și al anunțării rezultatelor Discursurile în congres sunt programate să înceapă sâmbătă de la ora 11:00, urmate de prezentarea echipelor și votul propriu-zis. Primele rezultate parțiale ar putea fi disponibile începând cu ora 18:30. Duminică, de la ora 11:00, este programată prima conferință de presă cu noul for de conducere. [...]
Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu , cere o schimbare de conducere și o reconstrucție „de jos în sus” a partidului , pe fondul tensiunilor dintre centru și filiale, înaintea Congresului de sâmbătă în care se alege noul Birou Național, potrivit HotNews . Viziteu, care candidează pentru forul de conducere al USR, susține că partidul trebuie „reconstruit de jos în sus”, prin filiale mai puternice și printr-o mobilizare a membrilor care să nu se limiteze la perioadele de campanie electorală. În același timp, el reclamă o distanță prea mare între conducerea centrală și organizațiile din teritoriu și spune că este nevoie de „o schimbare a modului de conducere”. Miza Congresului: controlul Biroului Național, nu alegerea președintelui Congresul USR de sâmbătă are ca obiectiv alegerea noului Birou Național – structura de vârf a partidului – fără ca pe agendă să fie și alegerea președintelui. În joc sunt 24 de locuri în conducere, iar trei echipe încearcă să obțină cât mai multe mandate pentru a putea forma o majoritate. În acest context, poziționarea lui Viziteu introduce explicit tema schimbării direcției și a raportului dintre centru și teritoriu, cu implicații directe asupra felului în care va funcționa partidul după Congres: câtă autonomie vor avea filialele și cât de mult va fi recalibrat modelul de conducere. [...]
