Știri
Știri din categoria Politică
Democrații au câștigat teren în aproape toate alegerile parțiale din 2025–2026, un semnal care poate schimba calculele pentru majoritatea din Congres la mijlocul mandatului, potrivit unei analize Politico bazate pe 229 de scrutinuri statale și federale de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
În centrul analizei este ideea de „supra-performanță” față de rezultatul obținut de Kamala Harris în 2024 în aceleași circumscripții. Politico arată că, din cele 229 de alegeri incluse (unde au existat câte un candidat democrat și unul republican), democrații au depășit performanța lui Harris în 193 de cazuri, cu o medie de 5 puncte procentuale. Într-o parte dintre alegerile parțiale, deplasarea a fost de peste 20 de puncte spre democrați.
Un exemplu recent este o alegere parțială în New Jersey, în districtul congresional 11, unde Analilia Mejia a câștigat cu 20 de puncte într-o zonă pe care Harris o câștigase anterior cu 8 puncte. Politico notează însă că comparația cu Harris poate amplifica impresia de avans, deoarece în 2024 candidații democrați de pe buletinele „down-ballot” (pentru funcții sub nivelul prezidențial) au mers, în unele locuri, mai bine decât candidata partidului la Casa Albă.
Publicația argumentează că rezultatele din alegerile parțiale au funcționat în trecut ca barometru pentru schimbări în alegerile de tip „midterms”. Ca reper, Politico citează datele The Downballot: înainte de alegerile din 2018, în aproximativ două treimi dintre alegerile parțiale s-a observat o deplasare spre stânga, iar în noiembrie 2018 democrații au câștigat net 40 de locuri.
În ciclul actual, Politico estimează că democrații au „mutat” cursele spre ei în aproape 85% dintre alegerile parțiale analizate, ceea ce ridică miza pentru republicani în districtele competitive și în statele-cheie.
Republicanii contestă relevanța concluziilor, invocând două limite structurale:
Democrații, la rândul lor, susțin că seria de rezultate indică o schimbare de climat politic și o mobilizare mai bună a electoratului lor după victoria lui Trump.
Un punct important din analiza Politico este că îmbunătățirile democraților nu apar doar în zone profund democrate. Majoritatea avansurilor au fost în districte în care Trump o învinsese pe Harris. Cea mai mare creștere menționată este într-un district de Senat statal din Brooklyn câștigat de Trump, unde candidatul democrat a îmbunătățit ponderea votului față de Harris cu 45 de puncte procentuale. Politico mai indică deplasări mari în curse legislative statale din Rhode Island și Oklahoma (28, respectiv 27 de puncte).
Și republicanii au avut salturi punctuale: cea mai mare creștere a lor, potrivit analizei, a fost într-o alegere parțială din februarie pentru un loc legislativ statal din Alabama, unde candidatul GOP a fost cu 13 puncte peste performanța lui Trump.
Politico notează că, deși trendul îi încurajează pe democrați să ridice așteptările pentru noiembrie, nu rezultă automat că toate locurile câștigate de Trump cu 10 puncte vor deveni competitive. În plus, rămân factori greu de anticipat care pot reconfigura agenda și mobilizarea, așa cum s-a întâmplat în 2022, când dinamica alegerilor parțiale s-a schimbat după decizia Dobbs privind avortul.
În esență, seria de alegeri parțiale descrisă de Politico nu garantează un rezultat în 2026, dar crește presiunea operațională pe republicani: dacă diferența este alimentată de mobilizare, atunci organizarea și prezența la vot devin variabile decisive în districtele de luptă.
Recomandate
Marile puteri își asumă tot mai des intervenția în alegeri străine, trecând de la operațiuni clandestine la campanii la vedere , iar această schimbare reduce costul politic al ingerinței și complică regulile jocului democratic, arată o analiză din Politico , pe fondul implicării deschise a Washingtonului și Moscovei în recentele alegeri din Ungaria. Textul compară epoca Războiului Rece — când influențarea alegerilor se făcea prin canale secrete, tocmai pentru a evita reacția negativă a electoratului — cu prezentul, în care lideri și guverne folosesc public rețele sociale, vizite oficiale și promisiuni economice pentru a înclina balanța. Exemplul central este Donald Trump, care, potrivit articolului, a trecut de la a denunța ingerința rusă în alegerile americane la a practica el însuși, explicit, susținerea unor candidați din alte țări. În Japonia, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj de susținere „completă și totală” pentru premierul Sanae Takaichi, adresat direct alegătorilor, cu trei zile înaintea votului din ianuarie. În Ungaria, în campania pentru alegerile parlamentare de săptămâna trecută, Casa Albă ar fi aplicat tactici similare celor din politica internă americană: vizite de sprijin ale vicepreședintelui și ale unor membri ai Cabinetului, gândite pentru amplificare pe rețele sociale, plus mesaje publice ale lui Trump care au legat explicit sprijinul SUA de rezultatul la urne, inclusiv promisiunea că „întreaga putere economică” a Statelor Unite ar ajuta Ungaria „dacă votează cum trebuie”. Ungaria, laboratorul „războiului politic” la vedere Analiza notează că, în Ungaria, Washingtonul și Kremlinul au ajuns de partea aceluiași actor politic, premierul Viktor Orbán , chiar dacă au folosit instrumente diferite. Rusia ar fi combinat metode vechi și noi: pe de o parte, ar fi existat planuri de campanii clandestine pe rețele sociale din ambasada de la Budapesta și chiar un presupus complot de asasinat eșuat (acuzații prezentate ca relatări), iar pe de altă parte gesturi publice menite să influențeze opinia publică — promisiuni de acces preferențial la gaze rusești și eliberarea unor prizonieri de război maghiari. În pofida acestor eforturi, „beneficiarul” gesturilor a pierdut categoric, însă articolul susține că înfrângerea lui Orbán nu va opri recursul la astfel de tactici. Concluzia este că marile puteri vor repeta opțiunea pentru intervenții vizibile atunci când calculele politice o permit. De ce se schimbă regula: toleranță mai mare la ingerință Politico îl citează pe Dov Levin, profesor de relații internaționale la University of Hong Kong și autor al volumului „Meddling at the Ballot Box”, care argumentează că o parte a publicului pare mai puțin ostilă implicării străine în alegeri decât în trecut, ceea ce reduce riscul de reacție adversă. Levin a construit un set de date pentru perioada 1946-2000 și a identificat 117 intervenții electorale partizane ale SUA și URSS, apoi Rusia, subliniind că „majoritatea” erau acoperite de secret. În logica sa, alegerea între intervenție deschisă și clandestină ține de riscul de „backlash” — reacția negativă a electoratului dacă legătura cu o putere străină devine evidentă. Dacă acest risc scade, intervenția la vedere devine mai atractivă: e mai ușor de executat, mai ușor de capitalizat mediatic și poate fi integrată în comunicarea politică obișnuită. Implicația pentru democrații: normalizarea presiunii externe Miza, în lectura articolului, este normalizarea „războiului politic” transfrontalier: susțineri publice, promisiuni economice, gesturi simbolice și mobilizare electorală făcute de lideri străini, fără efortul de a păstra aparența neimplicării. Politico notează că Trump a „instituționalizat” această abordare în Strategia de Securitate Națională din 2025, care ar fi inclus drept obiectiv „cultivarea rezistenței” față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene. Articolul mai arată că această practică se poate extinde: a doua zi după alegerile din Ungaria, Reuters a relatat că oficiali americani de la Paris s-ar fi întâlnit recent cu lideri ai partidului francez Rassemblement National, inclusiv Jordan Bardella, văzut drept posibil viitor candidat prezidențial. În relatarea citată, rămâne deschis dacă partidul ar dori sprijinul — sau ar prefera ca el să fie discret. În ansamblu, analiza descrie o schimbare de paradigmă: de la intervenții care mizau pe negare plauzibilă la intervenții care mizează pe vizibilitate, într-un context în care costurile reputaționale par, cel puțin uneori, mai mici decât beneficiile politice urmărite. [...]
Scăderea aprobării lui Donald Trump la 37% indică o vulnerabilitate politică alimentată de costul vieții și de conflictul cu Iranul , potrivit News , care citează un sondaj NBC News/SurveyMonkey preluat de CNN. Sondajul arată că nemulțumirea se concentrează pe două teme cu impact direct asupra percepției publice: economia (în special inflația și costul vieții) și modul în care administrația gestionează războiul cu Iranul. În paralel, date agregate din mai multe sondaje indică o rată medie de aprobare de aproximativ 38%, un nivel apropiat de cel din ultimele luni. Economia, principalul factor de erodare a sprijinului În sondajul NBC News/SurveyMonkey, realizat între 30 martie și 13 aprilie, doar 32% dintre respondenți aprobă felul în care Trump gestionează inflația și costul vieții, în scădere de la aproximativ 40% în urmă cu un an. Aproximativ jumătate dintre americani spun că dezaprobă puternic modul în care președintele tratează această problemă. Economia rămâne principala preocupare pentru 29% dintre americani, depășind ușor îngrijorările privind amenințările la adresa democrației (24%). Iranul: dezaprobare largă și apetit redus pentru escaladare Aproape două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează conflictul cu Iranul, iar 54% spun că dezaprobă puternic acțiunile sale. Sondajul a fost realizat și în perioada în care Trump a anunțat un armistițiu temporar, însă cercetarea nu indică o schimbare semnificativă a opiniei publice după acest anunț. În privința pașilor următori, 61% dintre americani consideră că SUA nu ar trebui să întreprindă alte acțiuni militare împotriva Iranului. Alți 16% susțin continuarea loviturilor aeriene, iar 23% spun că ar trebui analizate și alte opțiuni, inclusiv utilizarea forțelor terestre. Metodologie Sondajul NBC News/SurveyMonkey a fost realizat online pe un eșantion de 32.433 de adulți din SUA și are o marjă de eroare de ±1,8 puncte procentuale. [...]
Proiectul „ National Garden of American Heroes ” riscă să rateze termenul-limită de 4 iulie 2026 , în condițiile în care procedurile de aprobare și contractarea efectivă a artiștilor par blocate, deși există deja finanțare publică alocată, potrivit CNN . Surse familiarizate cu planificarea spun că este puțin probabil să fie ridicată la timp „măcar o statuie” pentru inaugurarea legată de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA. Întârzierea are o miză practică și bugetară: proiectul a primit bani prin mai multe canale, dar, la mai puțin de trei luni de data-țintă, nu există semne că execuția a intrat în faza operațională (comenzi ferme, producție în turnătorii, calendar de montaj), iar aprobările urbanistice necesare nu au fost inițiate. Unde se blochează proiectul: aprobări și execuție Conform surselor citate, planurile grădinii nu au fost depuse spre analiză la Commission of Fine Arts (CFA) și la National Capital Planning Commission (NCPC), două instituții ale căror avize sunt necesare înainte de construcție. O persoană familiarizată cu eforturile de planificare a declarat: „Nu a fost analizat formal. Din experiența mea cu aprobări anterioare în District, nu văd cum ar putea fi gata până în iulie.” În paralel, artiști și turnătorii (foundries) din SUA care au aplicat pentru a lucra la sculpturi spun că nu au mai primit vești de la administrație, deși realizarea unor statui „clasice” ar necesita luni de lucru, notează publicația. Locația: West Potomac Park , dar fără anunț oficial Casa Albă ar fi ales West Potomac Park drept amplasament – o zonă de-a lungul râului Potomac, cunoscută pentru cireșii japonezi –, iar administrația l-a angajat pe arhitectul Michael Franck (Washington, DC) ca consultant pentru proiect, potrivit surselor. Totuși, locația nu a fost anunțată oficial, iar sursele spun că inclusiv această decizie se poate schimba. Casa Albă a refuzat să comenteze, mai scrie CNN. Finanțare: zeci de milioane de dolari, în timp ce calendarul se comprimă Proiectul a fost relansat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce un ordin executiv din 2020 a fost revocat de administrația Biden în 2021 și reemis la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. CNN relatează că finanțarea a fost conturată astfel: National Endowment for Humanities (NEH) și National Endowment for the Arts (NEA) au pus deoparte împreună 34 milioane de dolari (aprox. 156 milioane lei) pentru grădină, iar NEA ar urma să contribuie cu 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei), potrivit unor documente interne văzute de CNN; „One Big Beautiful Bill Act” a alocat 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) Departamentului de Interne pentru a înființa și întreține grădina. În același timp, Trump ar fi redirecționat bani de la NEH, NEA și Institute of Museum and Library Services către inițiative culturale pe care le susține, inclusiv acest proiect, potrivit articolului. De la 250 de statui la 25–50, dar fără confirmări privind lucrările Grădina a fost gândită inițial ca un ansamblu de 250 de statui, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, incluzând figuri precum Kobe Bryant, Elvis Presley și Rosa Parks. Pe măsură ce a devenit evident că ținta nu poate fi atinsă până în iulie 2026, obiectivul ar fi fost redus la 25–50 de statui pentru dezvelirea din iulie, urmând ca restul să fie adăugate ulterior. Totuși, nu este clar dacă a fost selectat vreun artist sau dacă a început efectiv lucrul, iar CNN spune că, după ce a contactat mai multe turnătorii și artiști care au aplicat, nu a identificat pe cineva care să fi fost angajat pentru proiect. Sculpturile ar urma să fie realizate din marmură, granit, bronz, cupru sau alamă, la o scară de 1,2 ori înălțimea istorică a persoanei reprezentate, ceea ce ar însemna statui de 6–8 picioare (aprox. 1,8–2,4 metri), potrivit specificațiilor citate. Context: un șir de proiecte de remodelare a Washingtonului CNN plasează întârzierile în contextul unor inițiative mai ample ale lui Trump de a remodela arhitectura și cultura capitalei, inclusiv planuri pentru o sală de bal mare la Casa Albă (care ar înlocui East Wing) și un arc de triumf cu accente aurii lângă Cimitirul Național Arlington, contestat de unele grupuri de veterani. Unii critici se tem că proiectul ar putea fi împins rapid prin CFA sau NCPC, instituții despre care articolul spune că au fost populate cu numiri ale lui Trump. O sursă familiarizată cu aprobările de construcție a afirmat că se teme că grădina „va fi forțată” fără aprobarea Congresului sau a comisiilor, „ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă”. În ședința CFA de joi, proiectul nu a fost discutat, iar surse din NCPC au spus că nu știau ca grădina să fie pe agenda următoarelor întâlniri lunare, potrivit CNN. [...]
Premierul Ilie Bolojan acuză PSD că împinge o criză guvernamentală pentru a controla Executivul , susținând că o parte din conducerea social-democrată și-ar dori „un premier de tip marionetă”, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută duminică seară, într-o emisiune la B1 TV, unde Bolojan a afirmat că demersul PSD de a „dinamita” guvernarea ar avea „doar rațiuni politice” și ar urmări instalarea unui șef al Guvernului „confortabil” pentru partid. În același context, premierul a descris scenariul pe care îl atribuie PSD: un prim-ministru care „să fie cu nota de plată pentru ceea ce se face”, în timp ce, „în spatele lui”, persoane „pricepute în guvernările de tip subteran” ar putea influența deciziile din Executiv. „Unii dintre oamenii din conducerea PSD și-ar dori probabil un premier de tip marionetă, am mai spus asta.” Bolojan a legat această acuzație de propria agendă de guvernare, afirmând că „în această perioadă” s-a „luptat să facă ordine în finanțele țării”, sugerând că măsurile de disciplină bugetară ar fi generat rezistență politică. Miza imediată, în termenii folosiți de premier, este una de funcționare a guvernării: dacă disputa escaladează într-o criză politică, capacitatea Executivului de a lua decizii – inclusiv pe zona finanțelor publice – poate fi afectată, prin blocaje și instabilitate la vârful puterii. Articolul Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre pașii concreți care ar urma după aceste declarații. [...]
PSD își justifică rămânerea la guvernare prin „frânarea” unor măsuri fiscale , iar Sorin Grindeanu leagă direct această argumentație de tensiunile din coaliție și de atacurile USR, potrivit Mediafax . Președintele PSD a declarat duminică seară, la Antena 3 CNN, că menținerea partidului în coaliție de la învestirea guvernului, în vara lui 2025, ar fi avut rolul de a limita decizii economice pe care le consideră nocive. În acest context, Grindeanu a invocat, ca exemple, un TVA „de vreo 24%”, propus inițial, și faptul că salariul minim „nu era crescut” dacă PSD nu rămânea la guvernare. Tot la capitolul măsuri pe care susține că PSD le-a „temperat”, liderul social-democrat a menționat contribuția la sănătate (CASS) și „tăieri otova”, fără a detalia ce variante concrete au fost evitate sau ce prevederi au fost modificate. Disputa cu USR: numiri, „pensii speciale” și moțiunea simplă Grindeanu a răspuns atacurilor venite din partea USR, inclusiv pe tema numirilor și a reformelor instituționale, și a spus că PSD ar susține propuneri „fără beneficii speciale”. În același pasaj, el a amintit că PSD a votat moțiunea simplă împotriva „ministrei Buzoianu”, motivând că „a lăsat 150.000 de oameni fără apă de Crăciun”, și a adăugat că ar vota un Avocat al Poporului propus de USR, „dar nu unul cu pensie specială”. „Nu propuneți, că sunteți un partid care puteți să veniți și cu propuneri de alte persoane care nu sunt deținătoare de pensie specială. (…) Că voi sunteți din spuma mării, sunteți puri. Și n-au venit.” Context: consultarea internă a PSD și acuzațiile lui Dominic Fritz Declarațiile vin înaintea consultării interne a PSD programate luni, 20 aprilie, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. În același material, este redată și reacția liderului USR, Dominic Fritz, care acuză PSD că ar încerca să provoace o criză politică pentru a schimba premierul „cu un an înainte de termenul agreat” și pentru a reveni „la butoane”. „Adevărul e altul. Sperați să profitați de haos. Să declanșați criza politică, să vă întoarceți la butoane nestingheriți și să fie totul ca înainte, ca pe vremea lui Ciucă și Ciolacu”, a scris Fritz. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că nu demisionează nici dacă președintele i-ar cere-o , în condițiile în care PSD urmează să voteze dacă îi retrage sprijinul politic, un pas care poate declanșa o criză guvernamentală și poate complica trecerea proiectelor legate de PNRR , potrivit Libertatea . Bolojan, premier și președinte al PNL, a declarat la B1TV (duminică, 19 aprilie) că PSD „a mințit” când a sugerat că nu ar fi participat la anumite decizii, susținând că acestea au fost luate în coaliție, „cu toți reprezentanții partidelor la masă”, inclusiv pe baza discuțiilor și a stenogramelor ședințelor de guvern. Miza: stabilitatea guvernării și jaloanele din PNRR Șeful Executivului afirmă că are responsabilitatea să asigure funcționarea Guvernului și a reiterat că nu își dă demisia. În același timp, el nu a exclus discuții cu AUR pentru susținere parlamentară, dacă PSD își retrage sprijinul, argumentând că fără stabilitate devine dificilă adoptarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea „jaloanelor” din PNRR (ținte și reforme asumate pentru accesarea banilor europeni). „Dacă nu mai există o stabilitate parlamentară, trebuie să discuți cu grupurile parlamentare ca să treci jaloanele din PNRR, pentru că înseamnă sume importante de bani.” Ce a discutat cu Nicușor Dan și ce spune despre demisie Întrebat dacă a vorbit cu președintele Nicușor Dan despre demisie, Bolojan a spus că au discutat și că urmează să reia discuțiile „zilele viitoare” pe tema „posibilei crize” care se conturează. Potrivit premierului, președintele nu i-a cerut demisia. În scenariul în care miniștrii PSD ar demisiona în bloc pentru a forța schimbarea premierului, Bolojan a spus că Guvernul va proceda „conform reglementărilor constituționale”, iar alți membri ai Cabinetului vor prelua portofoliile rămase vacante. Calendarul deciziilor: vot în PSD, apoi posibila retragere a miniștrilor Conform informațiilor prezentate, PSD urmează să consulte luni, 20 aprilie, aproape 5.000 de membri, printr-un chestionar cu o singură întrebare: dacă partidul trebuie să îi retragă sprijinul politic lui Ilie Bolojan. Dacă votul este favorabil retragerii sprijinului, premierul ar avea termen până la ședința de Guvern de joi, 23 aprilie, să decidă dacă pleacă. Dacă nu demisionează, următorul pas indicat este retragerea miniștrilor PSD din Guvern, tot joi, 23 aprilie, iar apoi depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Executivului. În paralel, sunt așteptate discuții la Palatul Cotroceni între președinte și liderii coaliției, iar PNL a anunțat o ședință a Biroului Politic Național marți, 21 aprilie, la ora 10:00. Potrivit Libertatea, Bolojan ar urma să comunice public decizia PNL după această ședință, iar în funcție de anunț „dacă va mai fi cazul”, PSD își va retrage miniștrii. [...]
