Știri
Știri din categoria Politică
Democrații au câștigat teren în aproape toate alegerile parțiale din 2025–2026, un semnal care poate schimba calculele pentru majoritatea din Congres la mijlocul mandatului, potrivit unei analize Politico bazate pe 229 de scrutinuri statale și federale de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
În centrul analizei este ideea de „supra-performanță” față de rezultatul obținut de Kamala Harris în 2024 în aceleași circumscripții. Politico arată că, din cele 229 de alegeri incluse (unde au existat câte un candidat democrat și unul republican), democrații au depășit performanța lui Harris în 193 de cazuri, cu o medie de 5 puncte procentuale. Într-o parte dintre alegerile parțiale, deplasarea a fost de peste 20 de puncte spre democrați.
Un exemplu recent este o alegere parțială în New Jersey, în districtul congresional 11, unde Analilia Mejia a câștigat cu 20 de puncte într-o zonă pe care Harris o câștigase anterior cu 8 puncte. Politico notează însă că comparația cu Harris poate amplifica impresia de avans, deoarece în 2024 candidații democrați de pe buletinele „down-ballot” (pentru funcții sub nivelul prezidențial) au mers, în unele locuri, mai bine decât candidata partidului la Casa Albă.
Publicația argumentează că rezultatele din alegerile parțiale au funcționat în trecut ca barometru pentru schimbări în alegerile de tip „midterms”. Ca reper, Politico citează datele The Downballot: înainte de alegerile din 2018, în aproximativ două treimi dintre alegerile parțiale s-a observat o deplasare spre stânga, iar în noiembrie 2018 democrații au câștigat net 40 de locuri.
În ciclul actual, Politico estimează că democrații au „mutat” cursele spre ei în aproape 85% dintre alegerile parțiale analizate, ceea ce ridică miza pentru republicani în districtele competitive și în statele-cheie.
Republicanii contestă relevanța concluziilor, invocând două limite structurale:
Democrații, la rândul lor, susțin că seria de rezultate indică o schimbare de climat politic și o mobilizare mai bună a electoratului lor după victoria lui Trump.
Un punct important din analiza Politico este că îmbunătățirile democraților nu apar doar în zone profund democrate. Majoritatea avansurilor au fost în districte în care Trump o învinsese pe Harris. Cea mai mare creștere menționată este într-un district de Senat statal din Brooklyn câștigat de Trump, unde candidatul democrat a îmbunătățit ponderea votului față de Harris cu 45 de puncte procentuale. Politico mai indică deplasări mari în curse legislative statale din Rhode Island și Oklahoma (28, respectiv 27 de puncte).
Și republicanii au avut salturi punctuale: cea mai mare creștere a lor, potrivit analizei, a fost într-o alegere parțială din februarie pentru un loc legislativ statal din Alabama, unde candidatul GOP a fost cu 13 puncte peste performanța lui Trump.
Politico notează că, deși trendul îi încurajează pe democrați să ridice așteptările pentru noiembrie, nu rezultă automat că toate locurile câștigate de Trump cu 10 puncte vor deveni competitive. În plus, rămân factori greu de anticipat care pot reconfigura agenda și mobilizarea, așa cum s-a întâmplat în 2022, când dinamica alegerilor parțiale s-a schimbat după decizia Dobbs privind avortul.
În esență, seria de alegeri parțiale descrisă de Politico nu garantează un rezultat în 2026, dar crește presiunea operațională pe republicani: dacă diferența este alimentată de mobilizare, atunci organizarea și prezența la vot devin variabile decisive în districtele de luptă.
Recomandate
Jordan Bardella își leagă proiectul pentru Franța de o „rescriere” a regulilor UE și NATO , mizând pe mai multă suveranitate națională în apărare și pe „preferință europeană” în achizițiile militare, potrivit unui interviu acordat Politico . Pentru mediul de afaceri, miza este creșterea incertitudinii de reglementare și a riscului de blocaj în deciziile europene, dacă o Franță condusă de extrema dreaptă ar împinge Uniunea spre o arhitectură mai interguvernamentală (cu putere mai mare la capitale și mai mică la Bruxelles). Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și protejat al lui Marine Le Pen, a ajuns în prim-planul cursei prezidențiale după condamnarea acesteia, în 2025, pentru deturnare de fonduri europene, condamnare care a adus o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Pe 7 iulie, o curte de apel urmează să decidă dacă menține condamnarea, ceea ce ar influența direct cine va fi candidatul partidului. UE „fără a distruge nimic”, dar cu putere redusă pentru Comisie În interviu, Bardella spune că partidul său nu vrea ieșirea Franței din Uniunea Europeană, ci „să schimbe totul fără a distruge nimic”, argumentând că UE ar trebui să-și schimbe modul de funcționare. În aceeași logică, el respinge ideea transferului de suveranitate în domeniul apărării către Comisia Europeană și afirmă că nu ar accepta ca aceasta să aibă puterea de a decide trimiterea de soldați francezi. Din perspectiva pieței, o astfel de poziționare sugerează o Franță mai puțin dispusă să susțină inițiativele de integrare în apărare și, mai larg, un stil de negociere mai conflictual în dosare unde Comisia are un rol central (reguli industriale, achiziții comune, condiționalități). NATO și Ucraina: ieșire din comanda integrată, dar „nu în timp de război” Bardella afirmă că nu susține ieșirea Franței din NATO, dar este în favoarea retragerii din comanda militară integrată a Alianței, pentru a recâștiga „libertate și independență” în deciziile diplomatice și militare. Totuși, el condiționează o astfel de mișcare de încheierea războiului „de la ușa Europei”, susținând că nu este momentul „să redefinești cadrul tratatelor” în plin conflict. Pe Ucraina, Bardella spune că prioritatea ar fi un armistițiu, urmat de garanții de securitate. El se opune trimiterii de trupe franceze în Ucraina, cu excepția unui scenariu în care acestea ar acționa ca forțe de menținere a păcii sub egida ONU, după un acord de încetare a focului. Industria de apărare: „cumpărați Rafale, nu F-35” Un punct cu impact economic direct este mesajul său privind achizițiile militare: Bardella pledează pentru „preferință europeană” și, în particular, pentru cumpărarea de echipamente franceze. El invocă riscul „extrateritorialității” americane — adică aplicarea unor reguli și restricții ale SUA dincolo de teritoriul lor — și susține că dependența de platforme americane ar putea oferi partenerilor transatlantici pârghii operaționale (inclusiv posibilitatea de a împiedica decolarea aeronavelor). În același timp, Bardella admite nevoi europene unde cooperarea industrială „trebuie pusă pe masă” (capabilități de lovire la distanță, supraveghere cu drone, apărare antirachetă) și critică eșecul cooperării franco-germane, inclusiv în programul FCAS (viitor avion de luptă franco-german). Relația cu SUA și Trump: aliat „mai greu de citit”, cu risc de retragere din Europa Bardella descrie SUA ca aliat care „va rămâne” aliat, dar care nu mai intenționează să „vină în salvarea Europei” în același fel. Despre Donald Trump, el spune că poziționarea este „eratică” și „instabilă”, iar al doilea mandat ar fi diferit de primul, fiind legat de o strategie de securitate care ar prefigura o revenire la doctrina Monroe (accent pe sfera de influență în emisfera vestică). În această cheie, Bardella consideră că evoluțiile de la Washington sunt „amenințătoare” pentru Europa prin riscul de dezangajare americană. Pentru Europa, mesajul central este că o eventuală conducere Bardella ar încerca să reconfigureze echilibrele UE-NATO-SUA dintr-o perspectivă suveranistă, cu efecte potențiale asupra deciziilor comune în apărare și asupra direcției politicilor industriale europene. [...]
Adrian Veștea cere PNL să susțină un guvern stabil , în condițiile în care partidul intră într-o ședință tensionată despre nominalizarea sa ca premier, cu tabere deja conturate între cei care vor contestarea desemnării și cei care vor intrarea la guvernare, potrivit Digi24 . În mesajul transmis pe Facebook înaintea reuniunii conducerii, Veștea face apel la „rațiune” și la unitate în partid, invocând nevoia de a „readuce România pe un drum al echilibrului economic și social” și de a asigura stabilitate guvernamentală. „Mă bazez pe colegii mei că vor acționa rațional și că vom lucra împreună pentru același scop.” Miza imediată: decizia PNL privind susținerea premierului desemnat Ședința conducerii PNL este programată la ora 17:00 și este prezentată ca prima întâlnire față în față între Ilie Bolojan și Adrian Veștea după „anunțul surpriză de la Cotroceni”, notează publicația. În partid se conturează două direcții, cu implicații directe asupra formării guvernului: unii liberali cer excluderea lui Adrian Veștea și sesizarea Curții Constituționale în legătură cu modul în care a fost desemnat de președinte; alții anunță că se aliniază în spatele lui Veștea pentru a intra la guvernare . De ce contează: stabilitatea guvernării depinde de coeziunea PNL Din mesajul lui Veștea reiese că principala linie de argumentație este una de responsabilitate politică într-un „moment dificil”, cu accent pe necesitatea unui guvern stabil. În acest context, decizia conducerii PNL poate influența rapid atât capacitatea de a forma o majoritate, cât și calendarul politic imediat. Ce urmează: ședința de la ora 17:00 ar trebui să arate dacă PNL merge pe varianta susținerii premierului desemnat sau escaladează conflictul intern prin contestarea desemnării și posibile demersuri la CCR. Informațiile disponibile nu includ, deocamdată, o decizie finală. [...]
China își întărește controlul asupra investițiilor publice prin audituri și răspundere extinsă a oficialilor , într-o încercare de a limita proiectele „de vitrină” și acumularea de datorii ascunse la nivel local, pe fondul trecerii de la al 14-lea Plan Cincinal (2021–2025) la al 15-lea (2026–2030) , potrivit Global Times . Textul pornește de la o critică prezentă în discursul occidental, exemplificată printr-un articol din Foreign Affairs („China’s Edifice Complex”), care susține că sistemul politic chinez ar fi structural incapabil să livreze obiective strategice pe termen lung și ar fi distorsionat de stimulente pe termen scurt, cu risipă de resurse în proiecte vizibile, dar ineficiente. Global Times respinge această interpretare și argumentează că Beijingul tratează fricțiunile administrative ca pe probleme corectabile, nu ca pe eșecuri de sistem. Ce se schimbă în noul ciclu de planificare: audituri, evaluări și „constrângeri bugetare” Publicația afirmă că noul ciclu de planificare introduce „garanții instituționale” mai stricte, menite să reducă stimulentele pentru îndatorare imprudentă și proiecte cu miză de imagine: evaluările de performanță ar urma să fie decuplate de mandatele scurte ale oficialilor, pentru a diminua presiunea de a livra rezultate rapide, cu costuri pe termen lung; „audituri de urmărire” (tracking audits) ar monitoriza proiectele majore de infrastructură „din prima zi”; pentru datoriile ascunse ale guvernelor locale, ar fi introdusă „răspunderea pe viață” și verificări retroactive, cu scopul de a impune o „constrângere bugetară dură” și de a descuraja finanțarea prin datorie a proiectelor de tip „vanity”. În logica articolului, aceste instrumente ar funcționa ca mecanisme de disciplină fiscală și de control operațional, cu impact direct asupra modului în care administrațiile locale inițiază și finanțează investițiile. De ce contează: semnal către administrațiile locale și către investitori Mesajul central este că „orientarea pe termen lung” invocată de Beijing nu ar depinde de un plan rigid, ci de capacitatea de a ajusta regulile și de a corecta derapajele. În această cheie, întărirea auditului și a răspunderii pentru datorii ascunse transmite un semnal că autoritățile centrale vor să reducă spațiul de manevră pentru îndatorare opacă și pentru proiecte cu randament economic discutabil. Global Times își susține argumentul prin exemple de politici pe termen lung pe care le prezintă drept dificil de realizat într-un sistem dominat de obiective pe termen scurt: campania de reducere țintită a sărăciei (aproape 100 de milioane de persoane scoase din sărăcie extremă în opt ani), extinderea rețelei de cale ferată de mare viteză și poziția Chinei în lanțurile globale de aprovizionare pentru energie regenerabilă și vehicule electrice. Experiment local, apoi extindere națională Articolul mai susține că experimentele de politici publice la nivel local sunt adesea interpretate în Occident ca „haos” sau risipă, dar în tradiția administrativă chineză ar funcționa ca incubatoare: autoritățile locale testează măsuri, suportă costurile inițiale ale încercărilor și erorilor, iar modelele considerate reușite sunt extinse ulterior la nivel național. În concluzie, Global Times descrie guvernanța chineză ca un sistem „evolutiv” și „experimental”, care răspunde apariției proiectelor „de vitrină” prin noi mecanisme de audit, plafoane de datorie și metrici de evaluare, nu prin blocaj instituțional. [...]
USR își întărește linia de a nu guverna cu PSD , pe fondul tensiunilor din PNL legate de desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit HotNews . Liderul USR, Dominic Fritz , spune că această nominalizare poate împinge PNL spre o scindare, în condițiile în care în partid există deja poziții publice divergente. Fritz a declarat duminică seară, la Digi24 , că „evident că există acest risc”, invocând nemulțumirile exprimate de unii liberali față de desemnarea lui Veștea, în timp ce alții și-au arătat susținerea. În lectura sa, în PNL coexistă viziuni diferite despre colaborarea cu PSD. Fritz: PNL are „multe forțe” care caută „liniște” pentru acces la resurse În intervenția sa, liderul USR a susținut că în PNL există actori care ar prefera stabilitatea pentru a putea folosi resursele statului în interes propriu. „PNL este un partid care, doar acum doi ani, a fost în campanie pe liste comune, au susținut candidatul Crin Antonescu împreună. Deci nu este ceva nou că există și la PNL multe forțe care și-ar dori liniște, ca să poată extrage resursele statului acolo unde vor și unde trebuie.” Fritz a adăugat că speră să existe și o tabără internă care să se opună unei relații de subordonare față de PSD. „Eu am speranța că și în PNL, totuși, există o tabără suficient de puternică să-și dorească o schimbare pentru România, să nu-și dorească să fie brelocul PSD-ului.” Decizie internă în USR: rezoluție unanimă și convocarea Comitetului Politic Pe fondul acestor evoluții, Biroul Național al USR a adoptat duminică, în unanimitate, o rezoluție prin care „ia act” de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier și reafirmă că partidul nu va forma un guvern alături de PSD. Formațiunea a anunțat și convocarea unui Comitet Politic, care urmează să ia o decizie oficială privind viitorul Guvern. USR mai spune că nu a fost informat în prealabil despre nominalizare și invocă nevoia de „claritate” față de alegători, menținând poziția de a nu mai guverna cu PSD. „Un guvern care livrează rezultate pentru cetățeni nu se poate naște din trădarea propriului partid. Noi nu vom trăda speranțele și încrederea alegătorilor noștri”, a transmis USR. [...]
Atacul rusesc asupra Kievului a provocat avarii și întreruperi de curent pentru 140.000 de locuitori , după ce o rachetă a lovit direct complexul monahal Kyjiw-Pecerska Lavra, unde a izbucnit un incendiu, potrivit Bild . Pe lângă pagubele la un reper istoric, atacul a avut efecte imediate asupra infrastructurii urbane, inclusiv asupra alimentării cu energie electrică. Conform guvernatorului militar al Kievului, Tymur Tkașcenko, „există pagube serioase” pe teritoriul mănăstirii, iar imagini distribuite pe rețelele sociale arată flăcări în zona acoperișului Catedralei Adormirii Maicii Domnului din incinta complexului. În centrul orașului s-au auzit inițial aproape două duzini de explozii, presupus generate de apărarea antiaeriană, relatează un corespondent al Deutsche Presse-Agentur citat de publicație. Primarul Vitali Kliciko a spus că au existat lovituri în trei cartiere, iar 140.000 de locuitori au rămas fără electricitate după avarii la liniile de alimentare. Pagube colaterale și bilanț provizoriu Resturi provenite din drone doborâte ar fi declanșat incendii la alte case și autoturisme, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat asupra continuării atacurilor cu drone. Tkașcenko a mai indicat că un bloc înalt ar fi cuprins de flăcări. Autoritățile au raportat cel puțin cinci răniți, potrivit aceleiași surse. Reacție regională: Polonia ridică avioane de luptă Ca reacție la atacurile aeriene rusești, Polonia a ridicat avioane de luptă și a pus în stare de alertă sisteme de apărare antiaeriană la sol și mijloacele de supraveghere radar, au transmis forțele armate poloneze pe platforma X. Măsurile sunt descrise ca preventive, pentru protejarea spațiului aerian, în special în zonele de la granița cu Ucraina. Atacuri și în alte orașe: Harkiv, Dnipro, Krîvîi Rih Și Harkiv, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost atacat. Ministrul de Interne Ihor Klimenko a declarat că cinci salvatori au murit în timpul loviturilor, în timp ce încercau să evacueze civili. Dnipro și Krîvîi Rih au fost, de asemenea, ținte ale atacurilor rusești, potrivit autorităților locale citate de publicație. [...]
Traian Băsescu acuză partidele că au prelungit blocajul guvernării și spune că desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) ca premier de către președintele Nicușor Dan este „absolut constituțională”, potrivit Libertatea . Fostul președinte, invitat la România TV, a criticat modul în care s-au purtat negocierile din ultimele 30 de zile, susținând că partidele au venit la consultări fără o propunere de premier și au impus „linii roșii” pe care le consideră „absurde”. În această cheie, Băsescu a argumentat că, în lipsa unei nominalizări asumate de partide, responsabilitatea desemnării revine exclusiv președintelui. Miza: guvernarea întârziată și riscurile politice asumate de partide Băsescu a atacat direct liderii politici care au contestat public desemnarea, afirmând că aceștia „s-au bătut joc” în timpul consultărilor și că nu pot reproșa ulterior decizia luată la Cotroceni. „Așa că toate discuțiile de ce, că de ce nu m-a întrebat… păi v-ați bătut joc în timpul consultărilor: niciunul n-a nominalizat un candidat la funcția de premier.” În același pasaj, fostul șef al statului a susținut că partidele au acționat „inconștient” și „antinațional”, invocând faptul că „țara nu are guvern” și „intră în riscuri foarte mari”, în timp ce miza lor ar fi rămas una de interes politic și administrativ. Critica „premierului independent” și apărarea lui Nicușor Dan Băsescu a spus că prima opțiune a președintelui, aceea de a propune un premier independent, a fost „o apreciere greșită” și a respins ideea unor „premieri surogat”, susținând că o astfel de soluție nu ar fi dus la formarea unui guvern. „Realitatea este că domnul președinte a făcut o apreciere greșită cu desemnarea unui așa-zis independent. Încercarea de a veni cu premieri surogat nu va face ca România să aibă un guvern.” Ce spune Băsescu despre Adrian Veștea Despre premierul desemnat, Băsescu a afirmat că nu îl cunoaște personal, dar că, din CV, reiese experiență în administrație. În același timp, articolul notează că Nicușor Dan a anunțat că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar în locul lui a fost desemnat Adrian Veștea, care a declarat că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică” și că își dorește un „guvern politic” care să își asume „reforme reale”. [...]
