Știri
Știri din categoria Politică
Fostul senator Péter Eckstein-Kovács pune sub semnul întrebării legitimitatea votului prin corespondență și cere o dezbatere despre conducerea UDMR, pe fondul acuzațiilor că formațiunea ar fi funcționat ca un canal de mesaje pentru Fidesz în Transilvania, potrivit Libertatea.
Într-un interviu acordat Transtelex, Eckstein-Kovács critică apropierea „exclusivă” a UDMR de Fidesz, atât în plan politic, cât și în zona civică, și susține că Hunor Kelemen ar trebui să ia în calcul retragerea nu din cauza rezultatului alegerilor parlamentare din Ungaria, ci pentru direcția în care ar fi ajuns organizația. În evaluarea sa, UDMR ar fi devenit „o extensie” a mesajelor Fidesz în Transilvania.
Eckstein-Kovács afirmă că, după numărarea a peste 99% din voturile prin corespondență, Fidesz a obținut 84,42%, Partidul Tisza 13,48%, iar Mi Hazánk 1,55%. În același timp, el atrage atenția că mulți ardeleni nu au votat, fie pentru că nu au cetățenie maghiară, fie pentru că nu au dorit să se implice în alegerile din Ungaria, chiar dacă ar fi avut drept de vot.
Critica principală vizează însă procedura votului prin corespondență, pe care o numește „complet incontrolabil”, invocând situații în care votul ar fi fost exprimat în spații improvizate și cazuri în care decizia nu ar aparține persoanei cu drept de vot. Potrivit lui, unii alegători din Transilvania ar fi preferat să meargă în Ungaria pentru a vota „în siguranță”.
Pe relația UDMR–Fidesz, fostul senator spune că problema nu este cooperarea în sine, ci faptul că UDMR ar fi evitat interacțiunea cu alte entități politice sau civice. În această logică, el susține că s-ar fi ajuns la un „partid monolitic”, care ar fi afectat pluralismul intern.
Eckstein-Kovács mai reproșează UDMR că ar fi „portretizat” ardelenii ca susținători ai Fidesz, idee pe care o contestă și pe care o leagă de necesitatea unei discuții publice despre capacitatea lui Hunor Kelemen de a continua la conducerea formațiunii. Întrebat despre un posibil succesor, el nu avansează nume, dar afirmă că există alternative.
În același context, Kelemen Hunor respinge acuzațiile potrivit cărora maghiarii din România ar fi fost manipulați pentru a-l susține pe premierul ungar Viktor Orbán. Declarația vine după ce Péter Magyar, liderul partidului câștigător din Ungaria, a susținut că UDMR ar fi contribuit la „o campanie mincinoasă” în favoarea lui Orbán.
Eckstein-Kovács spune că este prea devreme pentru a evalua impactul victoriei Partidului Tisza asupra maghiarilor din Transilvania, dar consideră încurajatoare poziționarea liderului partidului față de Uniunea Europeană și mesajele de reconciliere cu opoziția din Ungaria și cu maghiarii din afara granițelor.
Recomandate
Absența publică a lui Peter Szijjarto după eșecul electoral al Fidesz a fost spartă de apariții în echipamentul FK Csíkszereda , un detaliu care readuce în discuție legăturile politice transfrontaliere din jurul clubului din România, potrivit Libertatea . Ministrul de externe al Ungariei a ieșit brusc din atenția publică după ce partidul Fidesz a pierdut alegerile , iar în mod neobișnuit pentru stilul său, a încetat să mai posteze pe rețelele sociale, schimbând doar fotografia de fundal de pe Facebook. Jurnalistul și politologul Dominik Hejj a publicat pe 16 aprilie imagini cu Szijjarto în Dunakeszi, localitatea sa natală. Telex și Onet relatează că acesta a fost văzut făcând jogging îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club din Transilvania despre care Hejj afirmă că a fost „reactivat de apropiații Fidesz în 2012”. „Telex l-a găsit pe ministru. A fost văzut alergând în Dunakeszi, îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club de fotbal din Transilvania, reactivat de apropiații Fidesz în 2012.” De ce contează episodul FK Csíkszereda Apariția ministrului în echipamentul unei echipe din România funcționează ca un semnal de continuitate a unor conexiuni politice și simbolice, chiar într-un moment în care cercul apropiat al premierului Viktor Orban ar fi evitat expunerea publică după ce acesta a recunoscut „înfrângerea dureroasă”, notează Libertatea. În același timp, clubul invocat are o încărcătură de imagine: FK Csíkszereda a fost fondat în 1904 și este prezentat drept cel mai vechi club de fotbal încă în activitate din primele două ligi ale României. Context: apariții repetate și episodul amenzii Libertatea mai arată că Szijjarto a mai apărut în echipamentul formației și în decembrie, la New York, când participa la summit-ul NATO. În ianuarie, ministrul a anunțat că va plăti amenda primită de FK Csíkszereda pentru afișarea simbolurilor secuiești și maghiare pe stadion, la meciul cu FC Botoșani, potrivit transtelex.ro. Profil și alte asocieri publice În material este menționat și faptul că Szijjarto este asociat cu legăturile regimului Orban cu Kremlinul, în contextul unor înregistrări despre discuții telefonice frecvente cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, în care ar fi împărtășit detalii despre dezbateri din întâlnirile miniștrilor UE. Pe linie biografică, Szijjarto s-a alăturat Fidesz în 1998 și este ministru de externe din 23 septembrie 2014. În zona sportivă, Libertatea notează că a devenit anul trecut președintele clubului ungar Honved, care urma să beneficieze de 10,4 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei) printr-un program guvernamental pentru renovări la sala de sport și o parte din facilitățile academiei. [...]
UDMR a decis să rămână în Guvernul Bolojan și să nu susțină o moțiune de cenzură , o poziționare care poate conta în ecuația majorității parlamentare dacă PSD își retrage miniștrii și sprijinul politic, potrivit HotNews . Decizia a fost luată vineri, în unanimitate, într-o ședință a conducerii Uniunii, pe fondul unei crize politice „care se preconizează” în cazul în care PSD va decide retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan și ieșirea miniștrilor social-democrați din guvernare. Miza: stabilitatea guvernării în scenariul unei retrageri PSD Deputatul UDMR Csoma Botond a declarat că, din informațiile sale, PSD „va merge în direcția retragerii miniștrilor din Guvern”, dar UDMR nu intenționează să facă același lucru. El a argumentat poziția prin nevoia de stabilitate și a precizat că UDMR nu este „legat ombilical nici de PSD, nici de PNL”. În ceea ce privește o eventuală moțiune de cenzură, Csoma Botond a spus că liderii UDMR nu au discutat „aspectul foarte tehnic” al unei astfel de proceduri, însă a indicat direcția politică a partidului: dacă UDMR nu își retrage miniștrii, atunci „nu susținem nici o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”. UDMR lasă deschisă renegocierea în coaliție Tot potrivit lui Csoma Botond, UDMR este dispus să renegocieze pozițiile din coaliție dacă partidele din actuala formulă (PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități Naționale) ajung la concluzia că se poate reconstrui guvernarea „de la zero”. În actualul guvern, UDMR are doi miniștri (Cseke Attila la Dezvoltare și Andras Demeter la Cultură) și un vicepremier (Tanczos Barna). Mandat pentru Budapesta: relația cu viitorul guvern al Ungariei Separat de discuțiile despre guvernarea de la București, UDMR a stabilit și abordarea privind relația cu noua conducere de la Budapesta, după alegerile din Ungaria în care, conform articolului, Viktor Orban a fost învins. Conducerea UDMR l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să meargă săptămâna viitoare la Budapesta pentru discuții cu Peter Magyar , descris ca viitor premier al Ungariei, cu obiectivul de a stabili o relație de colaborare cu noul guvern. Momentul întâlnirii nu este încă stabilit, Csoma Botond explicând că depinde și de evoluțiile de la București, inclusiv de eventuale discuții în coaliție sau de o convocare la consultări din partea lui Nicușor Dan. [...]
UDMR își consolidează poziția de negociere în coaliția de la București , după ce conducerea Uniunii l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să poarte discuții atât în contextul crizei politice interne, cât și cu viitoarea putere de la Budapesta, potrivit G4Media . Decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care s-a reunit pentru a analiza rezultatele alegerilor din Ungaria și situația politică din România. Forul i-a acordat lui Kelemen Hunor mandat să negocieze cu Péter Magyar , descris drept viitor premier ungar, dar și în cadrul discuțiilor legate de o criză de coaliție „care se conturează” la București. Informația este atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Miza internă: UDMR, actor direct într-o posibilă reconfigurare a majorității În plan intern, mandatul primit de liderul UDMR vizează negocieri „în numele comunității maghiare din Transilvania” în contextul tensiunilor dintre PSD și premierul Ilie Bolojan, pe fondul cărora ar putea escalada criza din coaliție. În acest cadru, UDMR este prezentat ca partid de coaliție „direct implicat în orice reconfigurare a majorității parlamentare”, ceea ce ridică miza politică a negocierilor și poate influența stabilitatea guvernării. Miza externă: relația cu viitorul guvern de la Budapesta Consiliul Permanent a reafirmat, totodată, un principiu strategic: este în interesul comunității maghiare din România ca UDMR să mențină relații bune cu guvernul Ungariei, indiferent de orientarea politică a acestuia. Potrivit informațiilor din articol, alegerile din Ungaria au adus o schimbare majoră de putere: partidul TISZA, condus de Péter Magyar, a câștigat scrutinul și urmează să formeze guvernul, iar Kelemen Hunor a fost împuternicit să negocieze direct cu acesta pe tema relației dintre UDMR și viitoarea putere de la Budapesta. [...]
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
Un grup de 25 de organizații și grupuri civice contestă public direcția mandatului președintelui Nicușor Dan , acuzând o deteriorare a rolului de garant al statului de drept, cu efect direct asupra încrederii în independența justiției , potrivit Agerpres . Într-o scrisoare deschisă transmisă vineri, semnatarii susțin că șeful statului s-a „decuplat” de electoratul care l-a susținut și că „acest mandat este grav compromis”. Organizațiile afirmă că mandatul a fost câștigat pe baza unor promisiuni de reformă și a unui „contract social” între alegători și politician, iar solicitările lor ar viza „exclusiv” angajamentele asumate public de președinte. În scrisoare, semnatarii reclamă că au fost tratați „cu ironie” și că răspunsul la critici ar fi venit „nu cu argumente, ci cu aroganță”. Miza principală: semnale privind independența justiției Un punct central al scrisorii este critica la adresa numirii Liei Savonea, descrisă de organizații drept „un semnal devastator” pentru încrederea în independența sistemului judiciar și „o declarație politică în sine” care ar contrazice promisiunile asumate. Scrisoarea vizează și numirile recente din fruntea parchetelor, despre care semnatarii susțin că ar fi fost însoțite de o „pledoarie amplă” în favoarea unor magistrați a căror activitate anterioară ar fi fost „lipsită de rezultate și profesionalism” și ar fi „sabotat” actul de justiție. Acuzații de pasivitate instituțională și „dezincriminare de facto” Organizațiile mai susțin că președinția ar fi rămas tăcută în contextul în care „mai mulți magistrați” au semnalat public disfuncționalități grave din sistem, asumându-și riscuri. În paralel, semnatarii invocă o „intensificare a fenomenului de dezincriminare de facto a marilor corupți”, prin eliberări și anulări de pedepse. În scrisoare apare și o critică legată de rolul serviciilor și de gestionarea amenințărilor de tip „război hibrid”, unde semnatarii reclamă „ezitare și reacții întârziate”, apreciind că lipsa unei reacții ferme ar echivala cu „o abdicare” de la rolul constituțional de garant al statului de drept. Politica externă, descrisă ca „oscilantă” Pe zona externă, semnatarii afirmă că poziționarea României ar fi devenit „oscilantă și lipsită de coerență strategică”, prea des aliniată unor „oportunități de moment”, în detrimentul interesului național pe termen lung. Cine semnează și ce anunță că urmează Scrisoarea este semnată de 25 de organizații și grupuri civice, între care Federația Inițiativa Timișoara, Declic, Corupția Ucide, Agent Green, Freedom House România, VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție, Bankwatch Romania și Asociația dexonline. Semnatarii transmit că societatea civilă „nu va rămâne spectator” și că va „acționa”, va „documenta” și va „sancționa public” deciziile pe care le consideră contrare mandatului primit de președinte. La scrisoare au fost atașate și opinii ale unor persoane publice, între care Tudor Chirilă, Radu Vancu, Emilia Șercan, Gabriela Păun, Cristi Danileț, Ondine Gherguț, Radu Hossu, Andreea Pora, Cristi Pantazi și Vladimir Tismăneanu. [...]
PNL condiționează continuarea coaliției de evitarea unei crize politice, pe fondul presiunilor din PSD pentru schimbarea premierului , iar miza invocată este una cu efect direct asupra economiei: costurile de finanțare și accesul la fonduri europene într-un context de deficit ridicat, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat vineri că, „în cazul în care PSD va provoca o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai putea fi în coaliție cu acest partid”. El a spus că liberalii susțin stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și că vor acționa „pentru buna guvernare și stabilitate”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a susținut că PSD „vrea să schimbe premierul”, în timp ce Ilie Bolojan „vrea să schimbe lucrurile care nu merg în România”, inclusiv prin tăierea privilegiilor și reducerea risipei. În aceeași intervenție, liderul PNL a acuzat PSD că reacționează la aceste măsuri prin „amenințarea unei crize politice”, nu prin soluții sau reforme. Argumentul economic invocat: deficit, finanțare mai scumpă, fonduri europene Motreanu a plasat disputa politică într-un cadru economic pe care îl descrie drept dificil, afirmând că România intră într-o perioadă marcată de: „deficit mare”; „costuri de finanțare în creștere”; „nevoia urgentă de reforme”; necesitatea „atragerii fondurilor europene ”. În acest context, el a avertizat că declanșarea unei crize politice ar avea „consecințe economice pentru fiecare român”. Ce urmează, potrivit declarațiilor Motreanu a afirmat că „luni, PSD declanșează criza politică”, reiterând linia PNL: dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În același timp, el a subliniat că premierul Ilie Bolojan „nu își va da demisia” și că va acționa „responsabil”, conform mesajului redat de Agerpres. [...]
