Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan spune că nu demisionează nici dacă președintele i-ar cere-o, în condițiile în care PSD urmează să voteze dacă îi retrage sprijinul politic, un pas care poate declanșa o criză guvernamentală și poate complica trecerea proiectelor legate de PNRR, potrivit Libertatea.
Bolojan, premier și președinte al PNL, a declarat la B1TV (duminică, 19 aprilie) că PSD „a mințit” când a sugerat că nu ar fi participat la anumite decizii, susținând că acestea au fost luate în coaliție, „cu toți reprezentanții partidelor la masă”, inclusiv pe baza discuțiilor și a stenogramelor ședințelor de guvern.
Șeful Executivului afirmă că are responsabilitatea să asigure funcționarea Guvernului și a reiterat că nu își dă demisia. În același timp, el nu a exclus discuții cu AUR pentru susținere parlamentară, dacă PSD își retrage sprijinul, argumentând că fără stabilitate devine dificilă adoptarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea „jaloanelor” din PNRR (ținte și reforme asumate pentru accesarea banilor europeni).
„Dacă nu mai există o stabilitate parlamentară, trebuie să discuți cu grupurile parlamentare ca să treci jaloanele din PNRR, pentru că înseamnă sume importante de bani.”
Întrebat dacă a vorbit cu președintele Nicușor Dan despre demisie, Bolojan a spus că au discutat și că urmează să reia discuțiile „zilele viitoare” pe tema „posibilei crize” care se conturează. Potrivit premierului, președintele nu i-a cerut demisia.
În scenariul în care miniștrii PSD ar demisiona în bloc pentru a forța schimbarea premierului, Bolojan a spus că Guvernul va proceda „conform reglementărilor constituționale”, iar alți membri ai Cabinetului vor prelua portofoliile rămase vacante.
Conform informațiilor prezentate, PSD urmează să consulte luni, 20 aprilie, aproape 5.000 de membri, printr-un chestionar cu o singură întrebare: dacă partidul trebuie să îi retragă sprijinul politic lui Ilie Bolojan.
Dacă votul este favorabil retragerii sprijinului, premierul ar avea termen până la ședința de Guvern de joi, 23 aprilie, să decidă dacă pleacă. Dacă nu demisionează, următorul pas indicat este retragerea miniștrilor PSD din Guvern, tot joi, 23 aprilie, iar apoi depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Executivului.
În paralel, sunt așteptate discuții la Palatul Cotroceni între președinte și liderii coaliției, iar PNL a anunțat o ședință a Biroului Politic Național marți, 21 aprilie, la ora 10:00. Potrivit Libertatea, Bolojan ar urma să comunice public decizia PNL după această ședință, iar în funcție de anunț „dacă va mai fi cazul”, PSD își va retrage miniștrii.
Recomandate
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD propune un mecanism parlament ar de urgență pentru a debloca decizii cu efect direct în economie și servicii publice , pe fondul crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că România traversează „un blocaj instituțional fără precedent” și cere înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să redacteze rapid modificările legislative necesare. Într-o conferință de presă, Grindeanu a afirmat că „România este în prezent fără guvern”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauza crizei politice. Ce ar urma să facă „comisia de criză” Conform propunerii, comisia ar reuni grupurile parlamentare și ar avea rolul de a pregăti amendamente și reglementări urgente pentru „deblocarea funcționării guvernării”. Grindeanu spune că rezultatele ar urma să fie puse pe agenda unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, împreună cu proiectele legislative din pachetul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Indiferent de apartenența politică, cei aleși în Parlament au datoria să elaboreze – sau să colaboreze la elaborarea și adoptarea – reglementări urgente pentru a restabili funcționarea statului și pentru a proteja interesele celor care i-au votat.” Liderul PSD a adăugat că această comisie ar putea funcționa până la formarea unui guvern cu puteri depline, dacă inițiativa este susținută și de celelalte partide parlamentare. Exemplele invocate: blocaje în sănătate, presiuni de preț și piață imobiliară Grindeanu a enumerat mai multe situații pe care le pune pe seama lipsei unui guvern cu puteri depline: blocarea angajărilor în sistemul de sănătate, cu efecte inclusiv asupra spitalelor de copii; creșterea prețurilor la carburanți „de la o zi la alta”, fără intervenție din partea autorităților; atacuri cibernetice asupra unor platforme critice ale statului, inclusiv cea a Agenției Naționale de Cadastru, care ar fi dus la blocarea pieței imobiliare. Totodată, el a avertizat că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 21% începând cu 1 august. Ce urmează Propunerea depinde de acordul celorlalte grupuri parlamentare și de convocarea unei sesiuni extraordinare. Materialul nu precizează un calendar concret pentru constituirea comisiei sau pentru adoptarea modificărilor legislative menționate. [...]
Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
