Știri
Știri din categoria Politică
Proiectul „National Garden of American Heroes” riscă să rateze termenul-limită de 4 iulie 2026, în condițiile în care procedurile de aprobare și contractarea efectivă a artiștilor par blocate, deși există deja finanțare publică alocată, potrivit CNN. Surse familiarizate cu planificarea spun că este puțin probabil să fie ridicată la timp „măcar o statuie” pentru inaugurarea legată de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA.
Întârzierea are o miză practică și bugetară: proiectul a primit bani prin mai multe canale, dar, la mai puțin de trei luni de data-țintă, nu există semne că execuția a intrat în faza operațională (comenzi ferme, producție în turnătorii, calendar de montaj), iar aprobările urbanistice necesare nu au fost inițiate.
Conform surselor citate, planurile grădinii nu au fost depuse spre analiză la Commission of Fine Arts (CFA) și la National Capital Planning Commission (NCPC), două instituții ale căror avize sunt necesare înainte de construcție. O persoană familiarizată cu eforturile de planificare a declarat:
„Nu a fost analizat formal. Din experiența mea cu aprobări anterioare în District, nu văd cum ar putea fi gata până în iulie.”
În paralel, artiști și turnătorii (foundries) din SUA care au aplicat pentru a lucra la sculpturi spun că nu au mai primit vești de la administrație, deși realizarea unor statui „clasice” ar necesita luni de lucru, notează publicația.
Casa Albă ar fi ales West Potomac Park drept amplasament – o zonă de-a lungul râului Potomac, cunoscută pentru cireșii japonezi –, iar administrația l-a angajat pe arhitectul Michael Franck (Washington, DC) ca consultant pentru proiect, potrivit surselor. Totuși, locația nu a fost anunțată oficial, iar sursele spun că inclusiv această decizie se poate schimba.
Casa Albă a refuzat să comenteze, mai scrie CNN.
Proiectul a fost relansat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce un ordin executiv din 2020 a fost revocat de administrația Biden în 2021 și reemis la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump.
CNN relatează că finanțarea a fost conturată astfel:
În același timp, Trump ar fi redirecționat bani de la NEH, NEA și Institute of Museum and Library Services către inițiative culturale pe care le susține, inclusiv acest proiect, potrivit articolului.
Grădina a fost gândită inițial ca un ansamblu de 250 de statui, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, incluzând figuri precum Kobe Bryant, Elvis Presley și Rosa Parks. Pe măsură ce a devenit evident că ținta nu poate fi atinsă până în iulie 2026, obiectivul ar fi fost redus la 25–50 de statui pentru dezvelirea din iulie, urmând ca restul să fie adăugate ulterior.
Totuși, nu este clar dacă a fost selectat vreun artist sau dacă a început efectiv lucrul, iar CNN spune că, după ce a contactat mai multe turnătorii și artiști care au aplicat, nu a identificat pe cineva care să fi fost angajat pentru proiect.
Sculpturile ar urma să fie realizate din marmură, granit, bronz, cupru sau alamă, la o scară de 1,2 ori înălțimea istorică a persoanei reprezentate, ceea ce ar însemna statui de 6–8 picioare (aprox. 1,8–2,4 metri), potrivit specificațiilor citate.
CNN plasează întârzierile în contextul unor inițiative mai ample ale lui Trump de a remodela arhitectura și cultura capitalei, inclusiv planuri pentru o sală de bal mare la Casa Albă (care ar înlocui East Wing) și un arc de triumf cu accente aurii lângă Cimitirul Național Arlington, contestat de unele grupuri de veterani.
Unii critici se tem că proiectul ar putea fi împins rapid prin CFA sau NCPC, instituții despre care articolul spune că au fost populate cu numiri ale lui Trump. O sursă familiarizată cu aprobările de construcție a afirmat că se teme că grădina „va fi forțată” fără aprobarea Congresului sau a comisiilor, „ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă”.
În ședința CFA de joi, proiectul nu a fost discutat, iar surse din NCPC au spus că nu știau ca grădina să fie pe agenda următoarelor întâlniri lunare, potrivit CNN.
Recomandate
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) spune că arcul „triumfal” propus de Donald Trump, amplasat la mai puțin de două mile de aeroportul Reagan National, nu ar urma să afecteze traficul aerian , dar proiectul intră într-un circuit de avizare care poate impune condiții tehnice și o analiză completă înainte de orice construcție, potrivit CNN . Structura propusă are 250 de picioare (aprox. 76 de metri), iar FAA a publicat un studiu de fezabilitate care concluzionează că arcul nu ar avea „niciun efect advers semnificativ asupra spațiului aerian și procedurilor vizuale/instrumentale” de la Reagan National, unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din SUA, situat lângă Washington, DC. Totuși, evaluatorii au recomandat ca arcul să fie „iluminat cu lumini roșii de obstacol”, din cauza înălțimii. Ce înseamnă, practic, verdictul FAA FAA precizează că analiza publicată este una „limitată”, iar înainte de construcție ar fi necesar un studiu aeronautic complet. Solicitarea pentru această evaluare de fezabilitate a venit din partea administrației Trump, iar amplasamentul vizat este o zonă de iarbă la capătul Memorial Bridge, vizavi de Lincoln Memorial. În documentația depusă de National Park Service se menționează că înălțimea totală ar ajunge la 279 de picioare (aprox. 85 de metri) dacă se ia în calcul și altitudinea terenului de sub arc. De ce contează pentru reglementare și operare Regulile FAA cer revizuire pentru structuri care depășesc 200 de picioare (aprox. 61 de metri) și pot interfera cu spațiul aerian. Agenția arată că își propune să finalizeze astfel de evaluări în 45–90 de zile, însă acestea durează frecvent mult mai mult, până la nouă luni. În plus, piloții operează deja într-un culoar complex pe „abordarea nordică”, unde trebuie să manevreze pentru a evita apropierea de Pentagon, Monumentul Washington și alte repere din DC. CNN notează că zona a fost și scena unor accidente intens analizate, inclusiv o coliziune în aer, anul trecut, între un avion American Airlines și un elicopter Black Hawk, precum și un accident din 1982, când o aeronavă s-a prăbușit în podul 14th Street la decolare. Următorii pași: avize locale și temeri privind procesul de aprobare Proiectul trebuie să treacă și prin comisiile care supervizează construcțiile federale în Washington: Commission of Fine Arts și National Capital Planning Commission. Cea din urmă a votat săptămâna aceasta avansarea proiectului, fără a acorda însă aprobarea finală. În material se mai arată că există îngrijorări, la nivel de „insideri”, că panourile de aprobare — despre care se afirmă că au fost populate de președinte cu loialiști — ar putea trata superficial riscurile. [...]
Ilie Bolojan susține că PNL și-a asumat guvernarea cu „decizii dificile” și spune că, atunci când iei măsuri nepopulare, „rămâi singur”, acuzând PSD că „a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care tema responsabilității la guvernare devine un criteriu de negociere și poziționare politică, cu efect direct asupra stabilității executive. Declarațiile au fost făcute sâmbătă după-amiază, la Hunedoara, într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat ce este mai important: interesul de partid sau interesul național. Liderul PNL și premier interimar a afirmat că, „din vara anului trecut până acum”, deciziile sale ar arăta că a pus „pe primul loc interesul țării” și nu pe cel al partidului. În argumentația sa, Bolojan a invocat faptul că PNL, cu „15% în Parlament”, și-a asumat conducerea guvernului în vara anului trecut, într-un context în care, spune el, „nu s-a înghesuit nimeni” să fie premier. El a descris guvernarea ca pe un exercițiu în care, odată ce îți asumi răspunderea, ești „forțat să iei decizii dificile”, nu neapărat „mai bune sau mai rele”. „Când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur” Bolojan a susținut că asumarea deciziilor costisitoare politic duce la izolare și a indicat PSD ca exemplu. „S-a văzut și faptul că atunci când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur. Că ați văzut cum a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii Partidul Social Democrat , ca să dau un exemplu concret.” În aceeași intervenție, el a spus că miniștrii liberali „și-au asumat niște lucruri care nu le-au adus felicitări”, prezentând acest lucru drept o „dovadă de responsabilitate”. Miza: cine își asumă costurile guvernării Din perspectiva funcționării guvernului, mesajul lui Bolojan fixează o linie de demarcație între partidele care își asumă decizii dificile și cele care evită asocierea cu costurile politice ale acestora. În lipsa altor detalii în material despre măsurile concrete la care se referă, rămâne de urmărit cum va fi folosit acest argument în raport cu PSD și în discuțiile despre susținerea politică a executivului. [...]
Guvernul mizează pe întărirea apărării la granița de est, dar cu întârzieri de până la doi ani , după incidentul cu drona din Portul Constanța, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că deciziile luate în contextul exploziei au fost „corecte”, însă avertizează că astfel de situații se pot repeta cât timp războiul din Ucraina rămâne aproape de granițele României. Bolojan a legat explicit riscurile de invazia Rusiei în Ucraina, care, în evaluarea sa, „generează riscuri în zona bazinului Mării Negre și în estul României”. El a amintit că România a mai avut episoade cu resturi de drone sau drone intrate pe teritoriul național și a inclus incidentul de la Constanța în aceeași categorie de riscuri. „Am avut situația din Constanța, cu dronele marine și această situație ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât timp avem acest război aproape de granițele noastre.” Echipamentele vin în timp, nu „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a spus că, la solicitarea ministerelor cu atribuții în apărare și a altor instituții, a fost identificată „formula finanțărilor” pentru apărarea granițelor. În același timp, a atras atenția asupra decalajului dintre decizie și livrare: unele echipamente ar urma să fie furnizate peste șase luni, altele peste un an sau chiar peste doi ani. În acest interval, a indicat ca soluție de creștere a siguranței dislocarea de echipamente NATO în zona de frontieră, dând ca exemple radare și sisteme anti-dronă, inclusiv pentru litoral. Ce urmează: analiză instituțională și consolidarea flancului estic Bolojan a susținut că orice analiză menită să îmbunătățească funcționarea instituțiilor este „un lucru bun” și a reiterat direcția generală: creșterea capacității Armatei Române, parteneriate „serioase” cu NATO și întărirea flancului estic prin colaborare cu țările europene. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă în județul Hunedoara, citată de news.ro. [...]
PNL își întărește ruptura de PSD pe tema politicilor economice , iar secretarul general Dan Motreanu susține că social-democrații au adus „un model economic de tip Las Fierbinți”, în care „consumi pe caiet, dar altcineva plătește datoria”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută la „ Podcasturile Cotidianul ”, în contextul divergențelor dintre PNL și PSD privind măsurile economice. Motreanu afirmă că PNL nu mai poate fi alături de PSD inclusiv din perspectiva unui model economic comun și susține că, în opinia sa, PSD nu își respectă angajamentele dintr-un eventual acord de guvernare. „Modelul economic pe care PSD l-a adus în România, de tip Las Fierbinți, în care te duci și te împrumuți și consumi pe caiet și altcineva vine să plătească datoria, nu mai merge astăzi.” Ce consecințe politice anunță PNL În același context, news.ro amintește că, joi, după nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, PNL a anunțat că nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, „direct sau indirect”, și că nu va susține un program de guvernare care abandonează reformele. Totodată, liberalii au transmis că un guvern tehnocrat ar avea „o responsabilitate și o credibilitate limitate”. Context: criza politică și „dificultățile economice” PNL leagă actuala criză politică și dificultățile economice ale României de politicile promovate de PSD și susține că revenirea la „astfel de formule” nu este o soluție pentru viitorul țării, potrivit aceleiași surse. [...]
PSD condiționează votul pentru guvernul Tomac de măsuri fiscale și sociale , ceea ce mută negocierile pentru învestire din zona numelor de miniștri în cea a programului de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Eugen Tomac , premier desemnat de președintele Nicușor Dan, are la dispoziție 10 zile pentru a obține sprijinul Parlamentului. El urmează să aibă întâlniri, luni și marți, cu PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, având nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea Executivului. Conform aceleiași surse, Tomac a discutat deja la Palatul Victoria cu premierul interimar Ilie Bolojan. Condițiile PSD: TVA, contribuții la sănătate și pragul pentru pensionari Social-democrații cer ca viitorul program de guvernare să includă o serie de măsuri cu impact direct în buget și în sistemul de contribuții: reducerea TVA la alimente și medicamente; eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război; majorarea plafonului de la care pensionarii plătesc CASS, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei. Rezistență și din alte partide: PSD în afara influenței, UDMR respinge candidatura În paralel, liderii PNL și USR ar urma să-i transmită lui Tomac că nu doresc ca PSD să facă parte din viitorul Executiv „nici măcar prin influență”, inclusiv în agenții de stat, prefecturi și în rândul secretarilor de stat, condiție pusă pentru a susține guvernul. UDMR, la rândul său, se declară foarte puțin dispus să îl sprijine pe Eugen Tomac. Kelemen Hunor îl consideră „nepotrivit” pentru funcția de premier, iar formațiunea spune că „doar o minune” ar schimba această poziție. Ce urmează: negocieri pe program și pe echipa guvernamentală Știrile Pro TV notează că există deja o listă de titulari pentru 8 portofolii dintr-un posibil guvern Tomac, iar restul numelor de tehnocrați ar putea fi negociate cu liderii partidelor. Un exemplu de potențial blocaj este Ministerul Fondurilor Europene: Dragoș Pîslaru ar fi spus că vrea să continue, însă PSD, prin Sorin Grindeanu, nu și-ar dori acest lucru. [...]
Dezbaterea despre limitarea dreptului de veto în UE revine în prim-plan , după ce europarlamentarul german Daniel Freund a avertizat, într-o intervenție la emisiunea „Be EU”, că blocajele repetate pot deveni „un risc de securitate” pentru Uniune, potrivit Antena 3 . Freund a spus că veto-ul folosit de Viktor Orbán „nu doar că a întârziat lucrurile”, ci a ajuns să afecteze capacitatea UE de a acționa coerent. În formularea sa, dacă „o marionetă a lui Putin” poate bloca decizii la nivelul întregii Uniuni, situația se transformă într-o problemă de securitate pentru toți europenii. Ce schimbare ar vrea: de la unanimitate la majoritate sau veto „în bloc” Europarlamentarul german susține că UE ar trebui să redeschidă discuția despre votul în unanimitate (care permite unui singur stat să oprească o decizie). Ca alternativă, el indică două direcții: trecerea la decizii luate cu majoritate; păstrarea unui mecanism de veto, dar care să poată fi exercitat doar de „3, 4, 5 țări la un loc”, nu de „un singur om” care să blocheze „400 de milioane de europeni”. În opinia lui Freund, obstrucționarea „totală” pe care spune că a văzut-o în cazul lui Orbán nu ar fi fost făcută „pentru interesul Ungariei”, ci pentru „a șantaja” sau pentru „a executa ordinele lui Putin” în negocierile de la Bruxelles. Contextul invocat: schimbare politică la Budapesta și fondurile UE În aceeași intervenție, Freund a descris o „schimbare de regim” la Budapesta drept o veste bună și pentru UE și a afirmat că „se simte ca și cum Ungaria revine în UE”. El a adăugat că speră ca un nou guvern maghiar să fie „mai constructiv” și ca fondurile europene să se poată întoarce în Ungaria „dacă statul de drept este reparat”. Totodată, a susținut că „eliminarea statului mafiot” asociat de el cu perioada Orbán „va dura ceva timp”, dar a punctat că noul guvern ar avea o majoritate de două treimi, ceea ce i-ar permite să schimbe legi și Constituția. Miza pentru UE: decizii mai rapide într-un climat geopolitic tensionat Freund leagă discuția despre veto de nevoia UE de a acționa „pe o singură voce” pentru a nu suferi din cauza tensiunilor geopolitice. În același context, el a pledat pentru investiții mai mari în infrastructură și în tranziția către energie regenerabilă, argumentând că Europa „suferă mereu de pe urma dependențelor fosile”. Pe zona industrială, el a spus că nu vede mașinile diesel și pe benzină ca „viitor” și că, pentru a avea o șansă în fața mașinilor electrice din China, Europa ar trebui să meargă „all-in” pe vehicule electrice. Declarațiile lui Freund vin pe fondul unei discuții mai largi în UE despre eficiența decizională în domenii sensibile, însă materialul citat nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă care să schimbe, în acest moment, regulile de vot. [...]
