Știri
Știri din categoria Politică
Scăderea aprobării lui Donald Trump la 37% indică o vulnerabilitate politică alimentată de costul vieții și de conflictul cu Iranul, potrivit News, care citează un sondaj NBC News/SurveyMonkey preluat de CNN.
Sondajul arată că nemulțumirea se concentrează pe două teme cu impact direct asupra percepției publice: economia (în special inflația și costul vieții) și modul în care administrația gestionează războiul cu Iranul. În paralel, date agregate din mai multe sondaje indică o rată medie de aprobare de aproximativ 38%, un nivel apropiat de cel din ultimele luni.
În sondajul NBC News/SurveyMonkey, realizat între 30 martie și 13 aprilie, doar 32% dintre respondenți aprobă felul în care Trump gestionează inflația și costul vieții, în scădere de la aproximativ 40% în urmă cu un an. Aproximativ jumătate dintre americani spun că dezaprobă puternic modul în care președintele tratează această problemă.
Economia rămâne principala preocupare pentru 29% dintre americani, depășind ușor îngrijorările privind amenințările la adresa democrației (24%).
Aproape două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează conflictul cu Iranul, iar 54% spun că dezaprobă puternic acțiunile sale. Sondajul a fost realizat și în perioada în care Trump a anunțat un armistițiu temporar, însă cercetarea nu indică o schimbare semnificativă a opiniei publice după acest anunț.
În privința pașilor următori, 61% dintre americani consideră că SUA nu ar trebui să întreprindă alte acțiuni militare împotriva Iranului. Alți 16% susțin continuarea loviturilor aeriene, iar 23% spun că ar trebui analizate și alte opțiuni, inclusiv utilizarea forțelor terestre.
Sondajul NBC News/SurveyMonkey a fost realizat online pe un eșantion de 32.433 de adulți din SUA și are o marjă de eroare de ±1,8 puncte procentuale.
Recomandate
Proiectul „ National Garden of American Heroes ” riscă să rateze termenul-limită de 4 iulie 2026 , în condițiile în care procedurile de aprobare și contractarea efectivă a artiștilor par blocate, deși există deja finanțare publică alocată, potrivit CNN . Surse familiarizate cu planificarea spun că este puțin probabil să fie ridicată la timp „măcar o statuie” pentru inaugurarea legată de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA. Întârzierea are o miză practică și bugetară: proiectul a primit bani prin mai multe canale, dar, la mai puțin de trei luni de data-țintă, nu există semne că execuția a intrat în faza operațională (comenzi ferme, producție în turnătorii, calendar de montaj), iar aprobările urbanistice necesare nu au fost inițiate. Unde se blochează proiectul: aprobări și execuție Conform surselor citate, planurile grădinii nu au fost depuse spre analiză la Commission of Fine Arts (CFA) și la National Capital Planning Commission (NCPC), două instituții ale căror avize sunt necesare înainte de construcție. O persoană familiarizată cu eforturile de planificare a declarat: „Nu a fost analizat formal. Din experiența mea cu aprobări anterioare în District, nu văd cum ar putea fi gata până în iulie.” În paralel, artiști și turnătorii (foundries) din SUA care au aplicat pentru a lucra la sculpturi spun că nu au mai primit vești de la administrație, deși realizarea unor statui „clasice” ar necesita luni de lucru, notează publicația. Locația: West Potomac Park , dar fără anunț oficial Casa Albă ar fi ales West Potomac Park drept amplasament – o zonă de-a lungul râului Potomac, cunoscută pentru cireșii japonezi –, iar administrația l-a angajat pe arhitectul Michael Franck (Washington, DC) ca consultant pentru proiect, potrivit surselor. Totuși, locația nu a fost anunțată oficial, iar sursele spun că inclusiv această decizie se poate schimba. Casa Albă a refuzat să comenteze, mai scrie CNN. Finanțare: zeci de milioane de dolari, în timp ce calendarul se comprimă Proiectul a fost relansat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce un ordin executiv din 2020 a fost revocat de administrația Biden în 2021 și reemis la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. CNN relatează că finanțarea a fost conturată astfel: National Endowment for Humanities (NEH) și National Endowment for the Arts (NEA) au pus deoparte împreună 34 milioane de dolari (aprox. 156 milioane lei) pentru grădină, iar NEA ar urma să contribuie cu 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei), potrivit unor documente interne văzute de CNN; „One Big Beautiful Bill Act” a alocat 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) Departamentului de Interne pentru a înființa și întreține grădina. În același timp, Trump ar fi redirecționat bani de la NEH, NEA și Institute of Museum and Library Services către inițiative culturale pe care le susține, inclusiv acest proiect, potrivit articolului. De la 250 de statui la 25–50, dar fără confirmări privind lucrările Grădina a fost gândită inițial ca un ansamblu de 250 de statui, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, incluzând figuri precum Kobe Bryant, Elvis Presley și Rosa Parks. Pe măsură ce a devenit evident că ținta nu poate fi atinsă până în iulie 2026, obiectivul ar fi fost redus la 25–50 de statui pentru dezvelirea din iulie, urmând ca restul să fie adăugate ulterior. Totuși, nu este clar dacă a fost selectat vreun artist sau dacă a început efectiv lucrul, iar CNN spune că, după ce a contactat mai multe turnătorii și artiști care au aplicat, nu a identificat pe cineva care să fi fost angajat pentru proiect. Sculpturile ar urma să fie realizate din marmură, granit, bronz, cupru sau alamă, la o scară de 1,2 ori înălțimea istorică a persoanei reprezentate, ceea ce ar însemna statui de 6–8 picioare (aprox. 1,8–2,4 metri), potrivit specificațiilor citate. Context: un șir de proiecte de remodelare a Washingtonului CNN plasează întârzierile în contextul unor inițiative mai ample ale lui Trump de a remodela arhitectura și cultura capitalei, inclusiv planuri pentru o sală de bal mare la Casa Albă (care ar înlocui East Wing) și un arc de triumf cu accente aurii lângă Cimitirul Național Arlington, contestat de unele grupuri de veterani. Unii critici se tem că proiectul ar putea fi împins rapid prin CFA sau NCPC, instituții despre care articolul spune că au fost populate cu numiri ale lui Trump. O sursă familiarizată cu aprobările de construcție a afirmat că se teme că grădina „va fi forțată” fără aprobarea Congresului sau a comisiilor, „ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă”. În ședința CFA de joi, proiectul nu a fost discutat, iar surse din NCPC au spus că nu știau ca grădina să fie pe agenda următoarelor întâlniri lunare, potrivit CNN. [...]
Giorgia Meloni își recalibrează politica externă după o ruptură cu Donald Trump , într-o mișcare menită să-i reducă izolarea în Europa și să-i refacă marja de manevră internă, potrivit Le Figaro . Publicația notează că atacurile președintelui american la adresa papei au fost declanșatorul care a împins-o pe șefa guvernului italian spre o atitudine mai conciliantă față de vecinii europeni. Schimbarea vine după luni în care sprijinul constant pentru Trump ar fi început să o decredibilizeze atât în Europa, cât și în Italia. În plan intern, Meloni ar fi ajuns la concluzia că „prietenia” ei cu Trump și cu Benjamin Netanyahu a cântărit asupra rezultatului referendumului privind justiția, eșuat în martie, și că avea nevoie să se desprindă de aceste asocieri politice. Ce a declanșat ruptura Le Figaro indică drept moment-cheie reacția lui Trump după ce Meloni a apărat public papa, o figură cu autoritate morală majoră la Roma. Potrivit lui Stefano Stefanini, fost ambasador italian la NATO, ruptura a fost marcată de faptul că Trump a acuzat-o pe Meloni de „lipsă de curaj” pentru refuzul de a interveni militar la Ormuz . „Dacă Meloni a făcut ce ar fi făcut orice șef de guvern italian, reacția lui Trump, denunțând lipsa de curaj a lui Meloni în refuzul ei de a interveni militar la Ormuz, a marcat ruptura”, spune Stefano Stefanini, citat de publicație. De ce contează pentru Italia și pentru UE Din perspectiva impactului politic și de poziționare externă, recalibrarea descrisă de Le Figaro sugerează o încercare a Romei de a reduce costurile de imagine acumulate prin alinierea strânsă la Trump și de a-și îmbunătăți relația de lucru cu partenerii europeni. Publicația mai menționează și „o decizie simbolică” față de Israel, fără a detalia, în fragmentul disponibil, conținutul acesteia. Articolul integral este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile despre cele „trei evenimente” care „au bulversat” politica externă a Giorgiei Meloni nu pot fi verificate din textul accesibil în extrasul furnizat. [...]
USR își leagă sprijinul pentru guvern de evitarea unei crize politice care, în viziunea partidului, ar lovi direct în finanțarea europeană și în costurile de împrumut ale statului , pe fondul votului pe care PSD urmează să-l dea privind retragerea susținerii politice pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis duminică seară de Dominic Fritz , președintele USR, care a spus că formațiunea nu va participa la „schemele cinice” ale PSD și că „USR va apăra cu toate puterile această guvernare”, despre care afirmă că „a început să reformeze statul și să oprească robinetele”. Miza imediată: votul PSD asupra sprijinului pentru premier Fritz își plasează intervenția în contextul în care PSD ar urma să voteze luni, de la ora 17.00, dacă îi retrage susținerea politică premierului Ilie Bolojan (PNL). În postarea sa, liderul USR susține că PSD ar încerca schimbarea premierului „cu un an înainte de termenul agreat”. Argumentul economic invocat de USR: PNRR, deficit, dobânzi În mesaj, Fritz afirmă că declanșarea unei crize politice ar avea consecințe economice directe, inclusiv asupra finanțării europene și a costurilor de finanțare ale României. „Pierdem 10 miliarde de euro din PNRR. Deficitul și dobânzile vor exploda. Totul se va scumpi. Locurile de muncă vor dispărea.” Tot în aceeași postare, Fritz acuză PSD de „jocuri de putere” și de încercarea de a profita de „haos” pentru a reveni „la butoane”. Acuzațiile către PSD și poziționarea USR Liderul USR enumeră mai multe episoade pe care le pune pe seama PSD, între care: „campanii de denigrare” împotriva miniștrilor USR; votarea unei moțiuni de cenzură „alături de AUR” împotriva Dianei Buzoianu; ignorarea „cuvântului dat” la votul pentru noul Avocat al Poporului. În final, Fritz transmite că USR nu va susține demersurile PSD și își definește sprijinul politic drept unul orientat către „toți românii care își doresc dreptate și prosperitate”. [...]
PSD ia în calcul retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , un scenariu care ar declanșa consultări la Cotroceni și ar adânci incertitudinea într-un moment în care Sorin Grindeanu spune că România „a intrat în recesiune” , potrivit G4Media , care relatează declarațiile liderului PSD făcute duminică, 19 aprilie, la Antena 3 CNN. Grindeanu a susținut că „guvernarea nu merge într-o direcție bună” și că PSD trebuie să decidă rapid o repoziționare, după o evaluare internă începută în decembrie. El a spus că aproape 5.000 de membri PSD urmează să voteze a doua zi, după consultări în partid. Miza: stabilitatea guvernării și riscul unui interimat Liderul PSD a indicat explicit că retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan este „una dintre variante” și a adăugat că, într-un asemenea caz, „vor exista consultări la Cotroceni”. În același timp, Grindeanu a afirmat că PSD nu își dorește să se ajungă la un guvern interimar și a avertizat asupra consecințelor unui astfel de scenariu: „După 45 de zile, dacă am avea un guvern interimar, am avea un conflict constituțional. Nu e normal să avem miniștri interimari.” Argumentul economic invocat de PSD: inflație, putere de cumpărare, recesiune Grindeanu a legat discuția despre sprijinul politic de „măsurile economice” luate de premier, despre care spune că au dus la deteriorarea situației economice. În intervenția sa, el a enumerat mai multe elemente: „inflație de 10%”; „puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 25%”; „România a intrat în recesiune”; „tăierile și concedierile din ultima perioadă” ar fi contribuit la „actuala criză economică”. Totodată, liderul PSD a criticat ideea vânzării unor pachete minoritare de acțiuni la companii de stat, întrebând de ce ar fi vizate „companiile profitabile” „pe ultima sută de metri”. Ce opțiuni spune Grindeanu că are PSD Grindeanu a afirmat că le-a prezentat colegilor trei variante de decizie politică: menținerea situației actuale; continuarea într-o „formulă de coaliție pro-europeană”, dar „reașezată”; trecerea în opoziție. El a mai spus că tensiunile din coaliție au crescut, acuzând PNL că „a ridicat tensiunea” în ultimele săptămâni și că PSD ar fi fost tratat „ca adversar politic” încă din prima zi de guvernare. Relația cu Cotroceni și linia roșie: guvern minoritar În declarațiile citate, Grindeanu a mai spus că PSD „nu va susține un guvern minoritar” și a condiționat inclusiv poziția sa instituțională de respectarea înțelegerilor din coaliție: „Dacă protocolul coaliției nu mai este în vigoare, plec de la șefia Camerei Deputaților.” Pe fond, liderul PSD a cerut un premier „care să facă treabă”, „să înțeleagă resorturile economiei românești” și „care are empatie”, susținând că România ar fi fost tratată „ca un dosar de insolvență” și că „adevăratele reforme” nu s-au făcut, inclusiv în raport cu PNRR. [...]
PSD își pune în joc poziția la guvernare luni, iar miza imediată este blocarea planului Executivului de a vinde participații la companii de stat profitabile , un subiect care poate afecta direct veniturile din dividende la buget și direcția politicilor publice, potrivit Libertatea . Sorin Grindeanu a declarat sâmbătă, 18 aprilie, la Timișoara, că PSD se află „într-un moment de cotitură” și că „direcția actuală trebuie schimbată”, invocând nemulțumiri legate de administrația publică locală, funcționarea Guvernului și politicile publice. Decizia privind rămânerea la guvernare urmează să fie luată luni, 20 aprilie, prin vot în Consiliul Politic Național și în consiliile politice județene. Ce reproșează PSD Guvernului Bolojan și de ce contează economic În conferința de presă, Grindeanu a susținut că, în forma actuală, situația „nu mai poate continua” și a spus că în partid au fost discutate „toate scenariile posibile”, astfel încât votul de luni să fie unul „rațional” și „lucid”. Unul dintre punctele care alimentează conflictul este intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni la companii de stat profitabile, menționate explicit în articol: CEC, Romgaz, Transgaz, Aeroportul București și Portul Constanța. Liderul PSD a criticat măsura, argumentând că sunt companii „pe plus”, care aduc „venituri și dividende constante la bugetul de stat”. „Când te gândești să vinzi companiile de stat profitabile, asta înseamnă să furi toată cămara.” În același context, premierul Ilie Bolojan a explicat vineri că măsura face parte din programul de guvernare și că a fost discutată în ultimele luni, conform aceleiași surse. Calendarul deciziei și scenariul de după o eventuală retragere Social-democrații se reunesc luni, 20 aprilie, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, la un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, unde vor decide dacă PSD rămâne sau nu în coaliția de guvernare. Articolul notează și consecința procedurală: Ilie Bolojan poate rămâne prim-ministru chiar dacă miniștrii PSD își dau demisia, urmând să numească miniștri interimari pentru 45 de zile, așa cum prevede Constituția. Poziția premierului: nu demisionează Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona, indiferent dacă PSD își retrage miniștrii sau sprijinul politic, invocând nevoia de continuitate administrativă și timpul necesar formării unui nou guvern. „Nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze. Formarea unui guvern nu se face de pe o zi pe alta.” Premierul a mai spus că va respecta procedurile constituționale dacă PSD declanșează retragerea sprijinului și a pus responsabilitatea crizei pe PSD, potrivit declarațiilor citate de Libertatea. [...]
Dominic Fritz avertizează că o criză politică ar putea costa România 10 miliarde de euro din PNRR , pe fondul tensiunilor din coaliție înaintea „referendumului” intern din PSD privind ieșirea de la guvernare, potrivit Digi24 . Liderul USR susține că schimbarea premierului Ilie Bolojan ar declanșa instabilitate cu efecte directe asupra finanțării europene și costurilor de împrumut ale statului. Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Fritz acuză PSD că încearcă să „se întoarcă la butoane (...) ca pe vremea lui Ciucă și Ciolacu”, printr-o „lovitură” pregătită împotriva premierului. El afirmă că, prin declanșarea unei crize politice, România „va pierde 10 miliarde de euro din PNRR”, iar „deficitul bugetar și dobânzile de împrumut vor exploda”, ceea ce ar duce la scumpiri și pierderi de locuri de muncă. Miza invocată: bani europeni și costuri mai mari de finanțare Fritz leagă explicit disputa politică de riscuri economice, susținând că instabilitatea ar afecta atât accesul la fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și condițiile de finanțare ale României pe piețele de capital. În aceeași intervenție, el acuză PSD că „face jocuri de putere” și că invocă protecția „oamenilor săraci” în timp ce ar produce efectul contrar. Poziția USR: sprijin pentru guvernarea Bolojan și agenda de reforme Președintele USR spune că partidul va apăra „această guvernare care a început să reformeze statul și să oprească robinetele”, respingând scenariul schimbării premierului „cu un an înainte de termenul agreat”. Fritz mai afirmă că, la vot, românii ar fi transmis „un NU clar” revenirii la vechile practici și că USR nu va susține „schemele” pe care le atribuie PSD. Articolul Digi24 nu include un răspuns al PSD la acuzațiile lui Dominic Fritz și nici detalii suplimentare despre calendarul sau mecanismul „referendumului” intern menționat. [...]
