Știri
Știri din categoria Politică
Emil Boc spune că PNL nu revine la guvernare, iar majoritatea care a demis Executivul trebuie să vină cu o alternativă, într-un mesaj care ridică miza blocajului politic asupra formării rapide a unui nou guvern, potrivit News.
Primarul Clujului a declarat la Digi24 că „cei care au dat jos guvernul” prin moțiune de cenzură au și obligația „politică și morală” – inclusiv „din punct de vedere constituțional” – să construiască majoritatea care să susțină un nou Executiv. În logica sa, votul de demitere ar fi trebuit să includă și asumarea unei soluții de guvernare, nu doar retragerea sprijinului pentru cabinetul în funcție.
Boc a insistat că responsabilitatea pentru continuarea guvernării revine celor care au ales să răstoarne guvernul, afirmând că PNL „și-a asumat responsabilitatea atâta vreme cât a putut”, iar „alții nu au dorit”. În acest context, el a reluat ideea că aceeași majoritate care a votat moțiunea trebuie să se regăsească într-o nouă formulă de guvernare.
„Cei care au introdus bilele în urnă atunci când au demis guvernul prin moţiunea de cenzură au introdus bilele şi pentru o nouă majoritate şi pentru un nou guvern.”
Pe tema unei eventuale reveniri a PNL într-o formulă de guvernare, Boc a spus că nu vede nicio posibilitate de schimbare a deciziei interne a partidului „nici în acest moment și nici în viitorul apropiat”. El a argumentat că decizia a fost luată „aproape în unanimitate”, cu „doar 4 voturi în afara direcției” stabilite.
În interpretarea lui Boc, votul din conducerea PNL nu a fost unul „pentru președintele partidului”, ci „pentru demnitatea” formațiunii, ceea ce ar face dificilă orice revenire asupra poziției.
Întrebat despre prim-vicepreședinții PNL care au susținut rămânerea la guvernare, Boc a spus că partidul nu este „un partid stat” și că libertatea de exprimare este încurajată, însă după dezbatere și vot urmează „disciplina în implementarea” deciziei.
În ansamblu, poziția exprimată de Boc fixează o linie politică: PNL nu își asumă reintrarea la guvernare pe termen scurt, iar presiunea pentru formarea unui nou cabinet este transferată explicit către cei care au construit majoritatea de demitere.
Recomandate
Ludovic Orban cere ca PSD să-și asume guvernarea după moțiunea de cenzură , susținând că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să încerce formarea unei „coaliții proeuropene” cu PSD, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai colaboreze cu social-democrații, potrivit Digi24 . Miza imediată este blocajul de la desemnarea premierului și scenariul unei investituri eșuate, care ar putea prelungi instabilitatea politică. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a argumentat la Digi24 că „mingea” este acum la președinte în procedura de învestire, după consultările cu partidele parlamentare și desemnarea candidatului la funcția de premier. De ce respinge Orban o formulă PNL–USR–PSD În intervenția sa, Orban a spus că o coaliție care să includă PSD nu poate fi prezentată drept „prooccidentală”, invocând ruptura produsă după moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR și „ceilalți actori nefrecventabili din Parlament”. În acest context, el a amintit că USR a decis „în unanimitate” să nu mai colaboreze cu PSD la guvernare, iar PNL ar fi luat o decizie similară. „Președintele greșește grav. PSD nu este un partid proeuropean, prooccidental, prodemocratic. PSD este un partid retrograd, de sorginte comunistă, corupt până măduva oaselor și care a criticat toate reformele în atuala coaliției, călcând în picioare protocolul și colaborând în secret în parlament cu AUR.” „Soluția simplă constituțional”: premier PSD, apoi un al doilea scenariu Orban a descris drept „foarte simplă constituțional” o ieșire din criză: PSD, care a inițiat moțiunea de cenzură și a contribuit la demiterea guvernului, ar trebui să își asume guvernarea și să propună premier, inclusiv într-o formulă cu AUR sau cu alte forțe care i-ar asigura majoritatea. „PSD trebuie să-și asume răspundere a guvernării. Da, cu AUR, sau cu cine vor ei.” El a mai susținut că desemnarea unui premier din partea PSD ar fi „perfect constituțională”, inclusiv pentru că PSD este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, însă și-a exprimat convingerea că PSD nu va reuși să strângă o majoritate pentru învestirea unui guvern. În acest caz, Orban a indicat un scenariu ulterior: după un eșec la primul vot de învestitură, președintele ar putea reveni cu un mandat pentru o coaliție PNL–USR–UDMR, pe ideea că la al doilea vot „parlamentarii judecă altfel”. Cât de realistă este o majoritate PSD cu „bucăți” din PNL Orban a spus că nu vede posibilă o coaliție PSD–UDMR cu o parte din PNL și alte „bucăți” din Parlament. A invocat existența unor opinii diferite exprimate de unii reprezentanți PNL (menționându-i pe Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu, Thuma și Toma Petcu), dar a susținut că aceștia nu ar putea atrage suficienți parlamentari într-un demers de susținere a unui guvern PSD. În același registru, el a reluat ideea că PSD are deja o asociere de fapt cu AUR, prin moțiunea depusă împreună și prin asumarea „textului integral” al acesteia. Ce urmează Din perspectiva prezentată de Orban, următorul pas depinde de decizia președintelui privind desemnarea candidatului la funcția de premier și de capacitatea acestuia de a obține votul de încredere în Parlament. Dacă PSD ar primi primul mandat și nu ar reuși să formeze o majoritate, ar putea urma o nouă încercare de configurare a unei majorități alternative în jurul PNL–USR–UDMR, așa cum a indicat fostul lider liberal. [...]
USR condiționează orice participare la guvernare de un „program de reforme” și respinge scenariul Predoiu premier , pe fondul tensiunilor din coaliție după moțiunea de cenzură , potrivit Agerpres . Senatorul USR Cristian Ghinea a declarat miercuri, la Parlament, că formațiunea „nu are ce să facă la guvernare” fără reforme „foarte clare” și că, în lipsa acestora, intrarea USR într-un guvern „nereformist” ar fi „sinucidere politică”. În acest context, Ghinea a spus că ar prefera ca USR să meargă în opoziție decât să susțină o formulă de guvernare fără reforme. Condițiile USR: solidaritate cu Bolojan și refuzul negocierilor cu PSD „în acest moment” Ghinea a arătat că, potrivit deciziei Comitetului Politic al USR, partidul va continua colaborarea cu PNL și va fi „solidar” cu premierul Ilie Bolojan , respingând negocierile cu PSD „în acest moment”. El a indicat că singura variantă în care USR ar accepta o colaborare cu PSD ar fi păstrarea lui Ilie Bolojan ca premier și revenirea la programul de guvernare, însă a apreciat că acest lucru este „foarte greu” în actualul context politic. Linia roșie: „nu vom vota un premier Predoiu” În același set de declarații, Ghinea a respins explicit ipoteza susținerii lui Cătălin Predoiu pentru funcția de prim-ministru. „Eu, personal, mi-aș tăia mâna decât să votez un premier Predoiu.” Ghinea l-a caracterizat pe Predoiu drept „cel mai uselist” dintre miniștrii PNL actuali și l-a asociat cu decizii precum „aruncarea în aer a bugetului” și „legile justiției”, în raport cu guvernările anterioare menționate de el. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și acuzații de „puci” în PNL Senatorul USR a spus că i-ar reproșa președintelui Nicușor Dan că nu ar fi intervenit „la timp” în problemele coaliției, susținând că tensiunile s-au acumulat „luni de zile”, inclusiv pe tema listării companiilor de stat la bursă, prevăzută în programul de guvernare. Separat, Ghinea a afirmat că în ședința de marți a conducerii PNL ar fi existat „un puci nereușit”, susținând că, după moțiunea de cenzură, Predoiu ar fi încercat să se „înveârte” ca variantă de premier, iar reacția internă ar fi dus la solidarizare cu Ilie Bolojan. Ce semnal transmite pentru următoarea formulă de guvernare Din declarațiile lui Ghinea rezultă că USR își leagă sprijinul politic de două condiții: un program de reforme și menținerea lui Ilie Bolojan ca pivot al colaborării cu PNL, în timp ce exclude susținerea unui premier Cătălin Predoiu și tratează refacerea unei coaliții cu PSD ca opțiune dificilă în actualul moment. Ghinea a mai spus că USR ar dori și alegeri anticipate și a avansat ideea unei alianțe PNL–USR în 2028, „inevitabilă” în opinia sa. [...]
PSD cere o ieșire rapidă din criza politică, dar evită să spună ce formulă de guvernare susține , iar disputa cu PNL se mută pe tema „blocajelor” din negocieri, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat în emisiunea „Ai aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, că social-democrații susțin o soluție rapidă pentru depășirea impasului, „indiferent de formula” care va rezulta din consultările dintre partide. În același timp, liderul PSD a susținut că PSD „nu a impus condiții” în negocieri și a indicat alte formațiuni drept responsabile pentru blocaj. „PSD-ul este susținătorul unei rezolvări rapide. Alții au impus, noi n-am impus.” Întrebat ce înseamnă concret „soluția rapidă”, Grindeanu nu a indicat explicit o variantă de guvernare, dar a spus că impasul ar fi fost generat de „îngrădiri” stabilite de ceilalți actori politici. „Unii au impus și au făcut anumite îngrădiri care duc la blocaj. Ei ar trebui să fie cei care răspund cum văd acest viitor.” Miza: cine își asumă deblocarea negocierilor În contextul reacțiilor din PNL după votul moțiunii, Grindeanu a afirmat că deciziile luate imediat după rezultat au fost „la emoție”, sub presiunea scorului din Parlament. El a menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, despre care a spus că ar reprezenta cel mai mare număr de voturi care a dus la aprobarea unei moțiuni. „Lucrurile ieri au fost și decizii luate la emoție, sub presiune, sub acel scor copleșitor de la moțiune.” Atac direct la Ilie Bolojan În același dialog, liderul PSD l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi principalul obstacol în formarea unei soluții politice. „Din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot. Ceea ce nu e normal.” Grindeanu a mai spus că tentative similare de concentrare a influenței politice „nu au avut o finalitate bună pentru România și pentru români”, fără a detalia la ce episoade se referă. Ce urmează Din declarațiile citate de Mediafax nu rezultă ce formulă de guvernare ar susține PSD sau ce condiții ar accepta în mod concret. Mesajul central rămâne presiunea publică pentru o închidere rapidă a negocierilor, concomitent cu transferul responsabilității pentru blocaj către ceilalți actori politici, în special către liderul PNL Ilie Bolojan. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
Decizia PNL de a intra în opoziție a scos la suprafață o ruptură internă pe tema guvernării cu PSD , după ce prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu i-a contestat direct pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma în ședința conducerii de marți seară, potrivit HotNews . Miza, dincolo de schimbul de replici, este linia politică a partidului după moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan: opoziție fermă sau menținerea unei uși deschise către o nouă formulă cu PSD. În intervenția din ședință, Ciucu a spus că ar susține un premier liberal într-un guvern cu PSD doar dacă acesta are o cotă de încredere de 25%, punându-i pe Predoiu și Thuma să răspundă dacă îndeplinesc pragul. El a invocat și riscul unei reacții publice dacă funcția ar reveni unui lider cu susținere redusă. „Nu vrea Grindeanu să fie premier pentru că are 10%. Asta înseamnă rețetă sigură pentru oameni în stradă. Poți să fii premier dacă ai măcar 25%. Cei care aveți 25-30%, ridicați-vă, vă votăm să fiți premier. Cătălin, ai mai mult? Hubert?” Ciucu a precizat că nu urmărește el funcția de prim-ministru și că își dorește să rămână primarul Capitalei „pentru mai mulți ani”. Linia de conflict: guvernare cu PSD sau opoziție Prim-vicepreședintele PNL s-a poziționat împotriva continuării guvernării alături de PSD, pe care l-a acuzat de „trădare” în înțelegerile anterioare cu liberalii. În același timp, l-a criticat pe Cătălin Predoiu pentru poziția exprimată imediat după moțiune, când acesta s-a pronunțat pentru continuarea guvernării cu PSD, invocând „relevanța strategică” a PNL. Ciucu a susținut, în replică, că un PNL „cu adevărat puternic peste doi ani” ar însemna menținerea rolului strategic, și a afirmat că partidul ar avea o tendință de creștere în opțiunile electoratului, inclusiv prin reacțiile din mediul online. Ce a decis conducerea și cine s-a delimitat La finalul ședinței, conducerea PNL a decis ca partidul să treacă în opoziție și a adoptat o rezoluție prin care PSD este chemat să-și asume guvernarea. Ședința a început la ora 17.00, la scurt timp după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR care a demis Guvernul Bolojan, și a durat peste cinci ore. Potrivit surselor HotNews, votul pentru intrarea în opoziție a fost unanim, cu 50 de voturi, însă patru liberali nu au votat. După ședință, Ilie Bolojan și alți lideri au anunțat public decizia, iar în spatele lui Bolojan au lipsit de la declarații Cătălin Predoiu (care a plecat mai devreme), Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu, descriși ca opunându-se intrării în opoziție și ca neexcluzând reluarea negocierilor cu PSD. În acest context, disputa din ședință indică faptul că, deși PNL a votat formal opoziția, o parte a conducerii rămâne deschisă unei reveniri la masa negocierilor, ceea ce poate complica poziționarea partidului în perioada imediat următoare. [...]
