Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministerul Finanțelor încearcă să evite un semnal de derapaj fiscal în plină criză politică, după ce Alexandru Nazare a discutat cu Fitch Ratings și le-a prezentat date din execuția bugetară pe primul trimestru și informații despre evoluția PNRR, pe fondul „îngrijorărilor” legate de situația din România, potrivit TVR Info.
Nazare spune că a avut discuții cu agenția de rating atât „ieri (marți)”, cât și în săptămâna precedentă, iar obiectivul a fost transmiterea de informații considerate necesare pentru o evaluare „cât mai clară” a situației. Mesajul central: autoritățile trebuie să rămână conectate la cerințele agențiilor de rating, în condițiile în care acestea cer date suplimentare.
„Traiectoria fiscal-bugetară nu trebuie neglijată, pentru că este la fel de importantă ca și înainte, astfel încât în toată această perioadă de interimat să nu transmitem un semnal de derapaj.”
În contextul instabilității politice, semnalele privind disciplina bugetară și continuitatea reformelor devin sensibile pentru investitori și pentru instituțiile europene. Nazare afirmă că „Comisia Europeană, agențiile și investitorii” sunt „extrem de atenți și îngrijorați” de evoluțiile din România, ceea ce ridică miza menținerii unei traiectorii fiscale previzibile.
Ministrul a legat explicit discuțiile cu Fitch de două teme urmărite îndeaproape în evaluările de risc:
Nazare a spus că proiectele legate de PNRR „trebuie realizate” și a indicat existența unor termene importante spre finalul lunii mai, de care ar depinde succesul absorbției fondurilor din PNRR. În același context, a menționat și „programul SAFE”, fără a detalia în materialul citat.
Întrebat despre posibilitatea de a fi numit premier, ministrul a susținut că vrea să continue proiecte aflate în derulare la Finanțe, inclusiv digitalizare și creșterea încasărilor.
Pe tema cursului leu-euro, Nazare a declarat că a avut mai multe convorbiri cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și că banca centrală face tot ce poate „pentru a ține lucrurile sub control”, în actualul context.
Potrivit TVR Info, declarațiile vin după adoptarea în Parlament a unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, informație atribuită de publicație agenției Agerpres.
Recomandate
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026 , o ajustare care reduce presiunea de finanțare a statului și poate conta în relația cu investitorii și cu angajamentele fiscale asumate la nivel european, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Ministerului Finanțelor transmise prin Agerpres. În termeni nominali, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat la final de aprilie cu un deficit de 23,95 miliarde lei, față de 55,97 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul este de 1,17%, comparativ cu 2,92% în ianuarie–aprilie 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 1,75 puncte procentuale. De ce contează: o corecție fiscală de amploare, după doi ani cu deficit ridicat Ministerul Finanțelor descrie evoluția drept „una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani”, cu o reducere de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, instituția arată că, raportat la ultimii doi ani, traiectoria deficitului s-a schimbat vizibil: de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. Ce a stat în spatele scăderii: venituri mai mari și efectul măsurilor fiscale din 2025 Veniturile totale ale bugetului au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor indică drept factori principali veniturile curente, în special din TVA, impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări, și le leagă de măsurile fiscale adoptate în 2025, dar și de o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale. Ținta pentru 2026 și riscurile invocate de Finanțe Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB „în termeni cash”, în linie cu angajamentele europene. În același timp, el a avertizat că ajustarea are loc într-un context de cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce ar impune control al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene, în paralel cu menținerea investițiilor publice. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Guvernul vizează reobținerea perspectivei stabile de rating în cel mult un an, pentru a reduce costurile de finanțare ale statului și ale economiei , potrivit programului de guvernare prezentat de premierul desemnat Adrian Veștea , citat de Agerpres . Miza este ca o perspectivă stabilă să funcționeze ca „ancoră” pentru scăderea dobânzilor plătite nu doar de România, ci și de alți emitenți de datorie, inclusiv autorități locale și companii. Documentul plasează obiectivul de rating în legătură directă cu continuarea ajustării fiscale în cadrul Planului fiscal pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, dar și cu implementarea eficientă a programelor PNRR și SAFE și cu o absorbție „adecvată” a fondurilor de coeziune. În plus, programul indică drept element favorabil adoptarea mai devreme a bugetului pe 2027 și construirea unui buget „credibil”, care să continue consolidarea fiscală în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Ce direcții de finanțare și administrare a datoriei sunt menționate Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor ar urma să urmărească obiectivele din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2025–2027, respectiv: asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale cu minimizarea costurilor pe termen mediu și lung; limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale; dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat. Programul mai prevede o creștere graduală a finanțării în moneda națională, în contextul reducerii deficitului, pentru diminuarea expunerii la riscul valutar. În scenariul descris, pe măsura materializării trendului dezinflaționist așteptat și a consolidării fiscale, „curba randamentelor” ar urma să se ajusteze, cu efect de reducere a costurilor de finanțare. Titluri pentru populație, obligațiuni verzi și împrumuturi pe termen foarte lung Pentru diversificarea bazei de investitori, sunt menționate continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populație prin programele TEZAUR și FIDELIS. În zona finanțării „verzi”, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea emiterii de obligațiuni verzi în baza cadrului suveran dedicat, în condițiile în care „în scurt timp” ar urma să fie publicat primul raport de impact al emisiunilor de euroobligațiuni verzi realizate în 2024. Din perspectiva optimizării costurilor, documentul pune accent pe utilizarea surselor rambursabile „foarte ieftine” și disponibile pentru maturități ultra-lungi (40/45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație) în cadrul componentei de împrumut a PNRR pentru 2026, al Programului SAFE (2026–2030), precum și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale (BIRD, BEI). Este menționată și utilizarea plasamentelor private, care ar putea reduce oferta de euroobligațiuni și, implicit, marjele de risc de credit asociate. Pentru a evita presiuni sezoniere în finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei, Ministerul Finanțelor indică menținerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei, care să acopere până la patru luni din necesarul brut de finanțare. În ceea ce privește costul datoriei, programul estimează că ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB se va situa la circa 2,9% în fiecare dintre anii 2026 și 2027. [...]
Datoria externă totală a României a urcat la 229,5 miliarde euro după primele patru luni din 2026, în condițiile în care creșterea s-a concentrat pe împrumuturile pe termen lung, arată datele BNR citate de Mediafax . În perioada ianuarie–aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, până la 229,5 miliarde de euro. Structura datoriei: plus pe termen lung, minus pe termen scurt La 30 aprilie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 46,7 miliarde de euro, în scădere cu 2,8% față de finalul lui 2025. Din perspectiva riscului de refinanțare, mutarea creșterii către maturități mai lungi reduce presiunea imediată de rostogolire a datoriei, dar menține nivelul total ridicat al obligațiilor externe. Indicatori de lichiditate: serviciul datoriei scade, acoperirea importurilor crește ușor BNR raportează o rată a serviciului datoriei externe pe termen lung de 14,9% în ianuarie–aprilie 2026, față de 18,4% în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,2 luni la 30 aprilie 2026, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Tot la 30 aprilie, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 105,0%, față de 104,4% la finalul lui 2025. Contul curent și investițiile directe: deficit mai mic, intrări mai reduse În ianuarie–aprilie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Potrivit BNR, contribuțiile pe componente au fost mixte: deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 197 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar veniturile secundare au adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,5 miliarde de euro, în scădere față de 2,232 miliarde de euro în ianuarie–aprilie 2025. [...]
Datoria guvernamentală a României a trecut de 60% din PIB în martie 2026 , urcând la 1.170 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor consultate de Agerpres . Nivelul reprezintă 60,2% din PIB, față de 58,2% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 5 iunie 2026). În termeni nominali, datoria administrației publice a crescut de la 1.132 miliarde lei în februarie la 1.170 miliarde lei în martie. Creșterea vine în principal din datoria pe termen mediu și lung, care a urcat la 1.112 miliarde lei, de la 1.073 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei (de la 58,655 miliarde lei). Structura datoriei: titlurile de stat domină Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 940,74 miliarde lei. Împrumuturile însumau 207,63 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: 526,1 miliarde lei în moneda națională; 518,79 miliarde lei echivalent în euro; 122,78 miliarde lei echivalent în dolari americani. Unde s-a acumulat datoria: central vs. local, intern vs. extern Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale era contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei echivalent). La nivel local, datoria administrației publice locale a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (25,39 miliarde lei). Din perspectiva sursei de finanțare: datoria internă a ajuns la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), față de 567,412 miliarde lei (29,2% din PIB) în februarie; datoria externă a urcat la 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), de la 564,85 miliarde lei (29,1% din PIB) în luna precedentă. [...]
