Știri
Știri din categoria Politică
PSD își fixează condițiile pentru o nouă majoritate pro-europeană, iar numele avansat pentru premier este Sorin Grindeanu, dacă partidul va fi invitat să preia șefia Guvernului, potrivit Agerpres.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că social-democrații ar prefera ca viitorul premier să fie propus de PNL „pe restul de un an de zile”, în scenariul refacerii unei „construcții pro-europene”. În același timp, el nu a exclus varianta în care PSD ar da prim-ministrul.
În acest caz, Manda a indicat explicit numele pe care PSD l-ar propune: Sorin Grindeanu.
Din declarațiile lui Manda rezultă două mesaje-cheie pentru discuțiile privind formarea unei noi majorități:
Întrebat dacă o opțiune de premier pentru PSD ar fi și Cătălin Predoiu, Manda a evitat să se pronunțe pe nume înainte ca PNL să ia o decizie. El a conturat însă profilul de premier pe care PSD l-ar accepta într-o formulă pro-europeană: un „prim-ministru de dialog”, care să înțeleagă „nevoile românilor” și faptul că, într-un guvern susținut în proporție importantă de un partid de stânga, ar trebui să existe și „măsuri de stânga”.
Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre refacerea coaliției de guvernare și despre arhitectura unei majorități pro-europene, cu miza imediată a stabilirii numelui de premier și a echilibrului politic din viitorul Executiv.
Recomandate
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
Kelemen Hunor avertizează că instabilitatea politică scumpește finanțarea deficitului și cere refacerea rapidă a unei majorități parlamentare, în jurul unui premier „care să nu fie un rival” pentru liderii partidelor mari, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR spune că „în maxim trei săptămâni” ar trebui învestit un nou guvern, după ce moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut. În Parlament, Kelemen Hunor a susținut că singura ieșire din criză este refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR (plus grupul minorităților naționale), cu un premier acceptabil pentru toate părțile și capabil să coaguleze o majoritate stabilă. El afirmă că nu are un nume de propus, dar cere ca partidele să se așeze la masa negocierilor „și să nu se ridice până nu ajung la un consens”. Miza economică: costul finanțării deficitului Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice, invocând percepția externă și costurile de finanțare ale statului: „Și așa deja sunt probleme legate de percepția noastră în străinătate. Finanțarea deficitului costă, trebuie să recunoaștem, și va costa din ce în ce mai mult dacă nu găsim o soluție.” În acest context, liderul UDMR a insistat că fereastra de timp pentru o soluție politică este scurtă, indicând un orizont de „două-trei săptămâni” pentru învestirea unui nou executiv. Ce formulă de guvernare propune UDMR UDMR spune că preferă o formulă cu majoritate „foarte clară” în Parlament și respinge, cel puțin la acest moment, varianta unui guvern minoritar, pe motiv că și o coaliție majoritară „funcționează greu”. În declarațiile citate de Antena 3, Kelemen Hunor a enumerat opțiunile astfel: refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR și a sprijinului grupului minorităților naționale; un premier „responsabil”, acceptat de toate partidele, care „să nu fie un rival” pentru liderii partidelor mari; menținerea pe masă a „altor formule majoritare”, fără a detalia. Poziționări față de Ilie Bolojan și discuțiile cu președintele Întrebat dacă PNL ar putea renunța la Ilie Bolojan și să propună un alt premier, Kelemen Hunor a spus că Bolojan „nu va ceda”: „Dumneavoastră nu îl cunoașteți pe Ilie Bolojan încă. Am impresia că încă nu îl cunoașteți. Nu va ceda. Credeți-mă. Eu îl știu pe Ilie Bolojan.” Liderul UDMR a mai afirmat că, până la momentul declarațiilor, nu discutase cu liderii celorlalte partide după votul moțiunii și că așteaptă să fie contactat de președintele Nicușor Dan pentru consultări. „Nu e vorba de premier de balet”: criteriul de selecție Kelemen Hunor a respins ideea unei căutări de profil simbolic și a spus că România are nevoie de un premier care își asumă decizia și poate gestiona simultan crizele politică, guvernamentală și bugetară: „Nu e vorba de premier de balet. (...) trebuie un om responsabil, care poate coagula o coaliție din aceste formațiuni politice.” Întrebat despre un posibil premier tehnocrat, el a indicat că „nu calitatea de membru de partid e problema, calitatea omului e importantă”, fără să avanseze un nume. Ce urmează Din declarațiile liderului UDMR reiese un calendar-țintă de până la trei săptămâni pentru formarea și învestirea unui nou guvern, cu negocieri care ar trebui să înceapă odată cu consultările la Cotroceni. Antena 3 notează că acestea sunt primele declarații ale lui Kelemen Hunor după trecerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. [...]
Ludovic Orban cere ca PSD să-și asume guvernarea după moțiunea de cenzură , susținând că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să încerce formarea unei „coaliții proeuropene” cu PSD, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai colaboreze cu social-democrații, potrivit Digi24 . Miza imediată este blocajul de la desemnarea premierului și scenariul unei investituri eșuate, care ar putea prelungi instabilitatea politică. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a argumentat la Digi24 că „mingea” este acum la președinte în procedura de învestire, după consultările cu partidele parlamentare și desemnarea candidatului la funcția de premier. De ce respinge Orban o formulă PNL–USR–PSD În intervenția sa, Orban a spus că o coaliție care să includă PSD nu poate fi prezentată drept „prooccidentală”, invocând ruptura produsă după moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR și „ceilalți actori nefrecventabili din Parlament”. În acest context, el a amintit că USR a decis „în unanimitate” să nu mai colaboreze cu PSD la guvernare, iar PNL ar fi luat o decizie similară. „Președintele greșește grav. PSD nu este un partid proeuropean, prooccidental, prodemocratic. PSD este un partid retrograd, de sorginte comunistă, corupt până măduva oaselor și care a criticat toate reformele în atuala coaliției, călcând în picioare protocolul și colaborând în secret în parlament cu AUR.” „Soluția simplă constituțional”: premier PSD, apoi un al doilea scenariu Orban a descris drept „foarte simplă constituțional” o ieșire din criză: PSD, care a inițiat moțiunea de cenzură și a contribuit la demiterea guvernului, ar trebui să își asume guvernarea și să propună premier, inclusiv într-o formulă cu AUR sau cu alte forțe care i-ar asigura majoritatea. „PSD trebuie să-și asume răspundere a guvernării. Da, cu AUR, sau cu cine vor ei.” El a mai susținut că desemnarea unui premier din partea PSD ar fi „perfect constituțională”, inclusiv pentru că PSD este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, însă și-a exprimat convingerea că PSD nu va reuși să strângă o majoritate pentru învestirea unui guvern. În acest caz, Orban a indicat un scenariu ulterior: după un eșec la primul vot de învestitură, președintele ar putea reveni cu un mandat pentru o coaliție PNL–USR–UDMR, pe ideea că la al doilea vot „parlamentarii judecă altfel”. Cât de realistă este o majoritate PSD cu „bucăți” din PNL Orban a spus că nu vede posibilă o coaliție PSD–UDMR cu o parte din PNL și alte „bucăți” din Parlament. A invocat existența unor opinii diferite exprimate de unii reprezentanți PNL (menționându-i pe Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu, Thuma și Toma Petcu), dar a susținut că aceștia nu ar putea atrage suficienți parlamentari într-un demers de susținere a unui guvern PSD. În același registru, el a reluat ideea că PSD are deja o asociere de fapt cu AUR, prin moțiunea depusă împreună și prin asumarea „textului integral” al acesteia. Ce urmează Din perspectiva prezentată de Orban, următorul pas depinde de decizia președintelui privind desemnarea candidatului la funcția de premier și de capacitatea acestuia de a obține votul de încredere în Parlament. Dacă PSD ar primi primul mandat și nu ar reuși să formeze o majoritate, ar putea urma o nouă încercare de configurare a unei majorități alternative în jurul PNL–USR–UDMR, așa cum a indicat fostul lider liberal. [...]
PNL își întărește linia de opoziție față de PSD, iar disputa internă se mută pe tema „cine are legitimitate” pentru funcția de premier , după intervenția primarului Capitalei, Ciprian Ciucu , în ședința Biroului Permanent Național al partidului, potrivit G4Media . În ședința de luni seară, Ciucu a susținut că Sorin Grindeanu „nu vrea să fie premier” deoarece ar avea „10%” încredere în sondaje și a cerut ca liderii PNL care ar avea „25-30%” să se ridice, pentru a fi susținuți la șefia Guvernului. În același mesaj, i-a nominalizat pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma. „Nu vrea Grindeanu să fie premier pentru că are 10%. Asta înseamnă rețetă sigură pentru oameni în stradă. Poți să fii premier dacă ai măcar 25%. Cei care aveți 25-30%, ridicați-vă, vă votăm să fiți premier. Cătălin, ai mai mult? Hubert? Eu nu vreau să fiu nici președinte, nici premier. Vreau să fiu primarul Capitalei pentru mai mulți ani.” Miza: mandatul de negociere și riscul unei noi coaliții Intervenția lui Ciucu vine în contextul în care, potrivit informațiilor din articol, el a pledat explicit pentru trecerea PNL în opoziție și a criticat ideea continuării guvernării alături de PSD, invocând inclusiv reacții „spontane” pe rețelele sociale și episoade anterioare de conflict între cele două partide. Mesajul său fixează o linie de argumentație cu impact direct asupra negocierilor politice: legitimitatea viitorului premier ar trebui, în această logică, să fie susținută de nivelul de încredere din sondaje, pentru a evita tensiuni sociale. Ce a decis conducerea PNL și cine s-a abținut În aceeași zi, conducerea PNL a votat să respecte decizia anterioară de a nu mai face coaliție cu PSD. Votul din Biroul Politic Național (BPN) a fost, potrivit surselor liberale citate, 34 pentru, 10 abțineri și 0 împotrivă . Informația a fost confirmată, conform articolului, de deputatul PNL Robert Sighiartău, printr-o postare pe Facebook. Rezoluția ar fi fost propusă de Ilie Bolojan. Conform informațiilor publicate, din gruparea anti-Bolojan s-au abținut Hubert Thuma, Cătălin Predoiu și Nicoleta Pauliuc, despre care se menționează că s-au pronunțat public pentru intrarea la guvernare alături de PSD imediat după ce PSD a dărâmat guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură . Ce urmează Liderii PNL discută „o a doua moțiune” care ar urma să stabilească poziția partidului la negocierile de la Cotroceni, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, disputa internă dintre tabăra care împinge partidul spre opoziție și gruparea care ar accepta o nouă guvernare cu PSD capătă o miză operațională: mandatul de negociere și numele susținut pentru funcția de premier. [...]
Votul intern din PNL a blocat tentativa de schimbare a liniei politice și complică formarea noului guvern , după ce conducerea partidului a reconfirmat ieșirea din alianța cu PSD, potrivit Mediafax . Mișcarea a tăiat elanul contestatarilor și a consolidat poziția lui Ilie Bolojan , în timp ce ecuația unei noi majorități rămâne deschisă. În ziua în care s-au numărat voturile moțiunii de cenzură , în PNL a început o dispută separată: dacă partidul rămâne în zona guvernării sau rupe definitiv formula cu PSD. Cătălin Predoiu a transmis public, înaintea ședinței decisive, că liberalii nu ar trebui să ia o decizie „la cald” și că nu trebuie abandonată guvernarea, mesaj interpretat ca semnal intern. În aceeași direcție au ieșit, înainte de reuniunea de la ora 17.00, mai mulți lideri asociați cu tabăra favorabilă continuării formulei de putere – între care Nicoleta Pauliuc, Rareș Bogdan și Hubert Thuma. Mesajul comun: PNL trebuie să fie „responsabil” și să nu se retragă din jocul guvernării. Mutarea procedurală care a închis disputa În ședință au existat voci critice, însă Bolojan a cerut încă de la început un vot de reconfirmare a deciziei PNL de a nu mai face alianță cu PSD. Propunerea a trecut cu 33 de voturi și 10 abțineri. Ulterior, la votul privind trecerea în opoziție, partidul a proiectat o imagine de unitate: 50 dintre cei 54 de lideri prezenți au votat pentru intrarea PNL în opoziție, „potrivit surselor Mediafax”. De ce contează: formarea guvernului rămâne „complicată” Materialul susține că, odată reconfirmat sprijinul intern pentru Bolojan, tentativa de schimbare a direcției partidului a rămas „fără combustibil”, iar cei care pregătiseră o schimbare de linie nu au avut „masă critică”. În același timp, perspectiva unui nou guvern rămâne incertă: președintele a dat asigurări că un nou executiv va fi învestit „într-un termen rezonabil”, însă PNL tocmai a transmis că nu mai vrea PSD, iar Bolojan a trecut de prima contestare internă serioasă. Concluzia din text: puciul ar fi fost „amânat”, nu neapărat abandonat. Rolul președintelui, limitat în raport cu PNL Mediafax notează că planul de contestare a lui Bolojan ar fi avut și o „binecuvântare prezidențială”, iar HotNews a relatat că Nicușor Dan ar fi chemat la Cotroceni lideri PNL din teritoriu pentru discuții despre viitorul partidului. Argumentul central al analizei este că Nicușor Dan nu ar avea pârghii comparabile cu cele atribuite fostului președinte Klaus Iohannis în relația cu PNL, inclusiv pentru că nu vine din partid și nu și-ar fi construit o rețea internă suficient de solidă în primul an de mandat. În stenogramele ședinței PNL, Alina Gorghiu ar fi invocat explicit rolul președintelui în formarea viitorului guvern, însă replicile din partid au indicat că decizia trebuie să fie a PNL și transmisă președintelui, nu invers. În acest context, materialul mai arată că liderii asociați taberei pro-guvernare (inclusiv Predoiu, Thuma și Rareș Bogdan) nu ar avea forța de a prelua partidul „peste capul” lui Bolojan, iar alți lideri nu au reușit să transforme nemulțumirea în majoritate internă. [...]
