Știri
Știri din categoria Politică
Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală, deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24. Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan.
Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan, care ar fi exclus varianta anticipatelor.
„Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc.
Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere.
„Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc.
Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție.
În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură.
În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte.
Recomandate
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Președintele Nicușor Dan a spus că a negociat personal formarea majorității pentru învestirea Guvernului PSD–Luca Niculescu , deși, potrivit Constituției, această responsabilitate revine premierului desemnat, relatează G4Media . Declarația ridică o problemă de delimitare instituțională a atribuțiilor, cu potențial impact asupra modului în care este interpretat rolul președintelui în formarea guvernului. Afirmațiile au fost făcute la Dublin, la a noua reuniune a Comunității Politice Europene , în cadrul unei conferințe de presă în care Nicușor Dan a fost întrebat despre un raport pe justiție început, dar neprezentat, care ar urma să includă și explicații privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Președintele a motivat întârzierea prin criza guvernamentală și prin efortul de a construi o majoritate parlamentară. „S-a întâmplat că a căzut guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate. Mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc. Din păcate, această criză a luat multe resurse, timp și energie de la mulți dintre noi.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a afirmat că, odată ce există un guvern care gestionează „partea executivă”, își va relua demersurile pentru a prezenta „o sinteză despre alegeri”. Ce spune Constituția despre rolul președintelui și al premierului desemnat Potrivit explicațiilor din articol, Constituția stabilește că președintele consultă partidele și desemnează un candidat la funcția de prim-ministru (art. 103 alin. 1). După desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista guvernului și programul de guvernare și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (art. 103 alin. 2 și 3), interval în care premierul desemnat poartă negocierile politice pentru susținerea parlamentară. În acest context, G4Media notează că Nicușor Dan „recunoaște” că s-a ocupat de găsirea majorității pentru învestirea guvernului, deși atribuția ar aparține premierului desemnat. Context politic: acuzații de cooperare cu PSD Materialul mai arată că, „de mai mult timp”, este vizibilă cooperarea dintre Nicușor Dan și PSD, iar președintele a fost acuzat în repetate rânduri, în special de lideri PNL, că ar fi fost responsabil de demiterea Guvernului Bolojan, inclusiv prin „intruziuni” în PNL menite să ducă la îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la conducerea partidului. Din informațiile prezentate, următorul element urmărit public este momentul în care președintele va reveni cu raportul/sinteza promisă pe tema alegerilor, după ce a invocat criza guvernamentală drept principal motiv al întârzierii. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că România „merge pe sârmă” în relația cu agențiile de rating , confirmând că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan sunt reale, potrivit Kyiv Independent . Mesajul are miză economică directă: o deteriorare a ratingului de țară ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe buget, într-un context de deficit ridicat. Nazare a spus, joi seară, la Antena 3, că „analiza e corectă” și că au existat „momente de cumpănă”, inclusiv în vara acestui an și în 2025. „Am mers și mergem în continuare pe sârmă.” Ce înseamnă pentru finanțarea României: riscul de „junk” și costuri mai mari Ministrul a respins ideea unui risc iminent ca România să ajungă sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), dar a subliniat că evoluția depinde de deciziile financiare pe care le va lua România. În același timp, Nazare a insistat că menținerea ratingului în categoria recomandată investitorilor depinde de „decizii responsabile” și a avertizat asupra consecințelor unei retrogradări în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). „Pierderea calificativului de investiții, odată materializată, ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte sociale mari.” Contextul invocat de Nicușor Dan: deficit de 150 de miliarde de lei În conferința de presă la care a făcut referire ministrul, președintele Nicușor Dan a prezentat date despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. Șeful statului a mai spus că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută, iar orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul de a nu-și putea plăti datoriile. [...]
