Știri
Știri din categoria Politică

PSD refuză să susțină Guvernul Mureșan, iar premierul desemnat merge totuși la vot cu doar 170 de opțiuni, într-un test de aritmetică parlamentară care prelungește blocajul politic, potrivit Mediafax.
Siegfried Mureșan a criticat decizia PSD de a nu vota Cabinetul propus, susținând că social-democrații au luat hotărârea „în unanimitate”, după „o ședință de câteva minute”, fără o analiză serioasă a programului de guvernare.
„Au luat această decizie, în unanimitate, astăzi, după o ședință de câteva minute, fără a analiza serios programul de guvernare. PSD-ul azi a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării.”
Premierul desemnat a spus că va continua procedurile parlamentare, deși coaliția care îl susține (PNL, USR și UDMR) are, cumulat, 170 de voturi, sub pragul de 233 necesar învestirii.
„Noi, cele trei grupuri parlamentare, PNL, USR și UDMR, avem 170 de voturi.”
În paralel, Mureșan a anunțat că va continua negocierile cu alte grupuri parlamentare.
Mureșan a precizat că au existat discuții cu parlamentari neafiliați și că urma să se întâlnească și cu reprezentanții grupului minorităților naționale. Pe agenda acestor discuții se află reducerea numărului de parlamentari „conform rezultatelor ultimului recensământ”, măsură pe care spune că partidele din coaliție au agreat-o pentru durata mandatului viitorului guvern.
Declarațiile lui Mureșan vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că parlamentarii social-democrați nu vor vota propunerea de guvern. Grindeanu a susținut că PSD nu cedează „presiunilor mediatice” și „șantajului politic” și a acuzat răspândirea de „fake news-uri” pentru a forța un vot favorabil în Parlament.
„Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament.”
În lipsa unei majorități declarate de 233 de voturi, miza imediată rămâne dacă negocierile cu neafiliații și minoritățile pot schimba rapid raportul de forțe înaintea votului de învestitură.
Recomandate

Calendarul de învestire al Guvernului Mureșan intră în linie dreaptă , cu audieri în comisiile parlamentare luni și marți și vot final în plen miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00, potrivit Economica . Miza imediată este obținerea majorității de 233 de voturi, prag necesar pentru instalarea noului Executiv. Audierile miniștrilor propuși încep luni, continuă marți, iar votul de învestire este programat miercuri, când se reunește plenul Parlamentul ui, conform Agerpres. Vinerea trecută, conducerile PNL, USR și UDMR au aprobat programul de guvernare și au validat listele de miniștri pentru Guvernul Mureșan. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă dimineață la Parlament programul și lista de miniștri, iar duminică a transmis câte o scrisoare fiecărui ministru propus, mai notează Agerpres. „Prioritățile Guvernului și ale fiecărui ministru sunt clare. Am transmis fiecărui membru al Guvernului pe care îl propun o scrisoare cu misiunea sa pentru România. Vreau ca românii să știe exact ce va face acest Guvern și care sunt prioritățile fiecărui ministru”, a punctat Mureșan. Ce structură are Cabinetul propus și ce continuități aduce Siegfried Mureșan a propus un Guvern cu 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul de la fiecare partid din coaliție (PNL, USR, UDMR). În Cabinetul propus se află și 10 miniștri care au făcut parte din Guvernul Bolojan. Echipa propusă include următoarele nume și portofolii: Mircea Abrudean (PNL) – Afaceri Interne și viceprim-ministru Radu Miruță (USR) – Apărare Națională și viceprim-ministru Tánczos Barna (UDMR) – Agricultură și Dezvoltare Rurală și viceprim-ministru Andrea Chiș (independentă) – Justiție Alexandru Nazare (PNL) – Finanțe Oana Țoiu (USR) – Afaceri Externe Oana Gheorghiu (PNL) – Sănătate Cătălin Drulă (USR) – Transporturi și Infrastructură Cseke Attila (UDMR) – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Raluca Turcan (PNL) – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Dragoș Pîslaru (PNL) – Investiții și Proiecte Europene Irineu Darău (USR) – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Diana Buzoianu (USR) – Mediu, Ape și Păduri Sebastian Burduja (PNL) – Energie Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) – Cultură Mihai Dimian (PNL) – Educație și Cercetare Pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR). Programul audierilor: luni și marți Luni 14:00 – 15:00: Energie – Sebastian Burduja 15:00 – 16:00: Agricultură – Tánczos Barna 16:00 – 17:00: Apărare – Radu Miruță 17:00 – 18:00: Transporturi – Cătălin Drulă 18:00 – 19:00: Finanțe – Alexandru Nazare 19:00 – 20:00: Economie – Irineu Darău Marți 10:00 – 11:00: Afaceri Interne – Mircea Abrudean 11:00 – 12:00: Proiecte Europene – Dragoș Pîslaru 12:00 – 13:00: Muncă – Raluca Turcan 13:00 – 14:00: Sănătate – Oana Gheorghiu 14:00 – 15:00: Afaceri Externe – Oana Țoiu 15:00 – 16:00: Justiție – Andrea Chiș 16:00 – 17:00: Cultură – Bulcsú Koppány Ötvös 17:00 – 18:00: Educație – Mihai Dimian 18:00 – 19:00: Dezvoltare – Cseke Attila 19:00 – 20:00: Mediu – Diana Buzoianu Context politic: a treia nominalizare de premier după căderea Guvernului Bolojan Mureșan este a treia propunere de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. Prima desemnare, europarlamentarul Eugen Tomac, a renunțat după ce nu a reușit să strângă o majoritate parlamentară, iar a doua opțiune, Adrian Veștea, nu a obținut voturile necesare la învestirea din 22 iunie. Votul pentru învestirea Guvernului Siegfried Mureșan este programat miercuri, 30 septembrie 2026, de la ora 13:00, iar pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]

PSD își justifică refuzul de a vota noul executiv prin riscul unei „demagogii economice” , susținând că programul guvernului propus de Siegfried Mureșan ar conține promisiuni care „nu se pot ține”, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu , mută disputa politică în zona credibilității măsurilor economice și a capacității de guvernare într-un context de „crize suprapuse”. Grindeanu a explicat, luni, într-o conferință de presă, de ce PSD a susținut anterior Guvernul Veștea (propus de un liberal), dar nu susține guvernul propus acum de liberalul Siegfried Mureșan. Pe lângă o decizie internă a PSD de a nu vota un guvern din care partidul nu face parte, liderul social-democrat a invocat și modul în care Mureșan ar fi gestionat relația cu PSD în perioada de după nominalizare. Critica PSD: promisiuni economice fără acoperire și „demagogie” În centrul argumentației, Grindeanu a susținut că programul de guvernare ar include promisiuni pe care inițiatorul „știe că nu se poate ține de cuvânt”, iar PSD nu poate „gira” acest tip de abordare. „PSD nu poate gira o asemenea demagogie economică, nu putem valida nişte iluzii vândute românilor doar pentru ca unii să se instaleze la Palatul Victoria.” Tot în acest registru, Grindeanu a afirmat că PSD nu poate vota „un premier care este decuplat total de România”, descriindu-l pe Mureșan drept „un soi de birocrat parașutat”. Relația politică: acuzații de „aroganță” și comunicare târzie Grindeanu a mai spus că Mureșan ar fi trimis programul de guvernare cu „5 minute înainte” de ședința PSD, la „10 zile de la nominalizare”, gest pe care l-a interpretat ca lipsă de politețe și semn de „aroganță” și „tupeu”. Liderul PSD a afirmat și că a primit un SMS de la premierul desemnat cu câteva minute înainte de ședința social-democraților. În acest context, Grindeanu a concluzionat că sunt „scenarii total diferite” între situația anterioară (Guvernul Veștea) și actuala propunere de guvern. Capacitatea de guvernare: „nu are greutatea politică” și „experiența administrativă” Liderul PSD a pus sub semnul întrebării și profilul lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, afirmând că acesta „nu are greutatea politică” și „nici experiența administrativă” necesare pentru a gestiona o țară „sub presiunea atâtor crize suprapuse”. De asemenea, Grindeanu a spus că, în opinia sa, Mureșan „nu își dorește să fie prim-ministru” și că ar vrea să plece „repede” la Bruxelles. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre conținutul concret al programului de guvernare sau despre promisiunile economice la care face referire Grindeanu, astfel că acuzațiile rămân la nivel de declarații politice. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să reducă riscul unui vot negativ al PSD la învestirea Guvernului, susținând că programul de guvernare include propuneri social-democrate și că o eventuală respingere ar fi „strict pe criterii subiective” , potrivit Stirile Pro TV . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mureșan spune că l-a contactat „din nou” pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că i-a transmis un document care ar arăta convergențe între programul propus și solicitări ale PSD și că este „oricând dispus” la discuții despre program, formarea Guvernului și „rezolvarea crizei politice”. „Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective.” Ce mizează Mureșan: programul ca instrument de negociere Mesajul premierului desemnat pune accent pe ideea că votul din Parlament ar trebui să fie decis de conținutul programului, nu de calcule politice. În acest sens, el enumeră domenii în care susține că programul preia sau reflectă propuneri asociate PSD, de la energie și apărare până la fiscalitate, reformă administrativă și investiții. Principalele capitole invocate din program Potrivit lui Mureșan, documentul transmis către Grindeanu include, între altele, următoarele direcții: Energie și resurse : investiții în capacități noi, rețele, stocare și interconectări; proiecte precum Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești și unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă; sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili; calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii; contracte pe termen lung „fără plafonări generalizate de preț”. Securitate, apărare și industria de profil : folosirea SAFE (16,68 mld. euro, aprox. 83,4 mld. lei) pentru achiziții care aduc producție și furnizori în România; creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB; modernizarea unor baze militare; hub european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare : Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central; ajutoare de stat evaluate public; PPP-uri fără mutarea datoriei „în afara bilanțului”; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027; măsuri pentru piața de capital, inclusiv „statut de piață emergentă pentru bursă”. Colectare și disciplină bugetară : ținte de deficit de 6% din PIB în 2026 și sub 3% în 2030; bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie; reunificarea ANAF cu Vama; declarații precompletate; principiul că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă. Reforma statului și servicii publice : comasarea instituțiilor; „punct digital unic”; 13% mai puțini parlamentari; maximum trei secretari de stat pe minister; rating public A–E pentru companiile de stat și ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi; 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028. Muncă, venituri, coeziune și demografie : „Contul Viitorului” pentru fiecare copil; subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEET; eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație; contracte de muncă flexibile. Educație, sănătate și cercetare : ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; primă de performanță de 10–20% pentru profesori; noul Bacalaureat din 2030; 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028. Agricultură și irigații : mecanism de compensare a pierderilor din secetă „cu Banca Mondială”, din primăvara lui 2027; pachet pentru tânărul fermier; noua lege a arendei; reluarea exporturilor de ovine. Infrastructură și investiții strategice : minimum 10 mld. euro/an (aprox. 50 mld. lei) din coeziune din 2027; transferul proiectelor PNRR nefinalizate către alte finanțări; deschiderea competitivă a pieței feroviare de călători din 2028; înjumătățirea deceselor rutiere până în 2030; Dunăre navigabilă tot anul. România europeană și euroatlantică : aderarea la OECD; acord pe bugetul UE 2028–2034 până la finalul lui 2026; deschiderea negocierilor pentru Moldova și Ucraina; Visa Waiver ca prioritate în relația cu SUA; reforme privind justiția și serviciile de informații. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, demersul lui Mureșan indică o încercare de a ancora decizia PSD într-o negociere pe conținutul programului și de a crește presiunea publică asupra justificării unui eventual vot împotrivă. Articolul nu oferă un răspuns al lui Sorin Grindeanu sau o poziție oficială a PSD privind documentul transmis. [...]

Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]

Votul de învestitură al lui Siegfried Mureșan de săptămâna viitoare capătă o miză de credibilitate externă , după ce premierul desemnat a cerut PSD explicații în contextul scandalului legat de presupuse contacte cu partea americană privind demiterea Guvernului Bolojan, potrivit HotNews . Mureșan, care urmează să vină săptămâna viitoare în Parlament pentru votul de învestitură, a comentat duminică scandalul declanșat de un articol din The Wall Street Journal . Publicația a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi dat de înțeles că americanii au fost implicați în demiterea Guvernului Bolojan. În acest context, premierul desemnat a transmis un mesaj către PSD, solicitând partidului să explice „care au fost acele contacte”, conform relatării. Din informațiile disponibile în material, miza politică imediată este că votul din Parlament devine, pe fondul acuzațiilor și al presiunii publice, un test de clarificare și asumare privind relația cu partenerul american și modul în care s-a ajuns la schimbarea guvernului. HotNews nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre natura „contactelor” invocate sau despre eventuale reacții ale PSD ori ale părții americane. [...]