Știri
Știri din categoria Politică
PSD ridică miza pe relația cu SUA în plină criză politică, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că, „în aceste luni”, la Palatul Victoria a funcționat „cel mai antiamerican guvern din istoria postdecembristă a României”, potrivit Agerpres.
Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, în contextul întrebărilor despre întâlnirea din luna martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și despre discuții legate de Coridorul Vertical de Gaze. Grindeanu a spus că nu a discutat despre încheierea unor contracte de gaze și că discuția a vizat strict rolul României în coridor, „un rol de tranzit”.
În același timp, liderul PSD a susținut că își dorește ca relația României cu Statele Unite să „redevină una de parteneriat strategic” și a cerut „îndreptarea urgentă” a situației pe care o descrie drept deteriorare a relației bilaterale în ultimele luni.
Grindeanu a respins ideea că factori externi ar fi influențat schimbarea de la vârful Guvernului și a afirmat că Ilie Bolojan a fost demis ca urmare a nemulțumirii publice, invocând un procent de „88% dintre români” care ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită și că guvernarea este proastă.
Pe tema securității energetice, Grindeanu a declarat că nu a discutat „în niciun moment” despre contracte de gaze, susținând că aceasta era responsabilitatea premierului demis, inclusiv în perspectiva iernii.
Liderul PSD a mai spus că „nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu” și a îndemnat-o pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, să cheme ambasadorul la discuții pentru a clarifica neclaritățile apărute în spațiul public.
În declarațiile sale, Grindeanu a reiterat sprijinul pentru Parteneriatul strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și pentru apartenența României la Uniunea Europeană.
Recomandate
Votul de învestire intră sub semnul incertitudinii după refuzul PSD , iar premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că decizia social-democraților prelungește criza politică și pune presiune pe aritmetica parlamentară, potrivit Agerpres . Mureșan a declarat luni, la Parlament, după o întâlnire cu miniștrii propuși în Cabinetul său, că PSD „a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării” prin decizia de a nu susține Guvernul. El a susținut că, de la desemnarea sa de către președintele României, social-democrații „au căutat pretexte pentru continuarea crizei politice”. Audieri mai lungi, miză pe „seriozitate” în comisii Premierul desemnat a spus că a cerut ca audierile miniștrilor în comisiile de specialitate să dureze minimum 60 de minute, nu 30, pentru a permite o evaluare „serioasă” a candidaților. În același context, Mureșan a afirmat că miniștrii propuși sunt „bine pregătiți” și îndeplinesc condițiile de competență și etică. Aritmetica din Parlament și căutarea de voturi Mureșan a insistat că votul se dă în Parlament și a calificat drept „extrem de straniu” faptul că președintele Camerei Deputaților i-ar fi cerut să nu meargă la vot. El a indicat că PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi și a anunțat discuții cu parlamentari neafiliați, precum și o întâlnire cu Grupul minorităților naționale. Mesaj către PSD: „Suntem deschiși la discuții” Premierul desemnat a afirmat că rămâne deschis dialogului cu PSD și a spus că i-a transmis președintelui partidului un document (făcut public, potrivit declarațiilor sale) din care ar rezulta că propunerile PSD din documentul adoptat la Sinaia se regăsesc „într-un mod serios și responsabil” în programul de guvernare propus. În același timp, Mureșan a susținut că PSD ar fi luat decizia de a nu susține Guvernul „în unanimitate”, după o ședință de câteva minute, „fără a analiza serios programul de guvernare”. Context: acuzații privind un „filmuleț” și o întâlnire externă Întrebat despre întâlnirea dintre Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Mureșan a spus că nu are suficiente date pentru a afirma că Guvernul Bolojan ar fi fost demis ca urmare a unei intervenții. Totuși, el a declarat că îl îngrijorează „caracterul extrem de informal” al unui filmuleț în care politicieni PSD ar fi discutat cu reprezentanți ai altor state într-un mod pe care îl consideră nedemn pentru reprezentarea statului român. La final, Agerpres notează că Consiliul Politic Național al PSD a decis luni să nu susțină Guvernul Siegfried Mureșan, iar Sorin Grindeanu a respins duminică acuzațiile privind existența unei înțelegeri cu Statele Unite pentru îndepărtarea lui Ilie Bolojan, susținând că acesta a fost demis din cauza modului în care a guvernat. [...]
PSD își justifică refuzul de a vota noul executiv prin riscul unei „demagogii economice” , susținând că programul guvernului propus de Siegfried Mureșan ar conține promisiuni care „nu se pot ține”, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu , mută disputa politică în zona credibilității măsurilor economice și a capacității de guvernare într-un context de „crize suprapuse”. Grindeanu a explicat, luni, într-o conferință de presă, de ce PSD a susținut anterior Guvernul Veștea (propus de un liberal), dar nu susține guvernul propus acum de liberalul Siegfried Mureșan. Pe lângă o decizie internă a PSD de a nu vota un guvern din care partidul nu face parte, liderul social-democrat a invocat și modul în care Mureșan ar fi gestionat relația cu PSD în perioada de după nominalizare. Critica PSD: promisiuni economice fără acoperire și „demagogie” În centrul argumentației, Grindeanu a susținut că programul de guvernare ar include promisiuni pe care inițiatorul „știe că nu se poate ține de cuvânt”, iar PSD nu poate „gira” acest tip de abordare. „PSD nu poate gira o asemenea demagogie economică, nu putem valida nişte iluzii vândute românilor doar pentru ca unii să se instaleze la Palatul Victoria.” Tot în acest registru, Grindeanu a afirmat că PSD nu poate vota „un premier care este decuplat total de România”, descriindu-l pe Mureșan drept „un soi de birocrat parașutat”. Relația politică: acuzații de „aroganță” și comunicare târzie Grindeanu a mai spus că Mureșan ar fi trimis programul de guvernare cu „5 minute înainte” de ședința PSD, la „10 zile de la nominalizare”, gest pe care l-a interpretat ca lipsă de politețe și semn de „aroganță” și „tupeu”. Liderul PSD a afirmat și că a primit un SMS de la premierul desemnat cu câteva minute înainte de ședința social-democraților. În acest context, Grindeanu a concluzionat că sunt „scenarii total diferite” între situația anterioară (Guvernul Veștea) și actuala propunere de guvern. Capacitatea de guvernare: „nu are greutatea politică” și „experiența administrativă” Liderul PSD a pus sub semnul întrebării și profilul lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, afirmând că acesta „nu are greutatea politică” și „nici experiența administrativă” necesare pentru a gestiona o țară „sub presiunea atâtor crize suprapuse”. De asemenea, Grindeanu a spus că, în opinia sa, Mureșan „nu își dorește să fie prim-ministru” și că ar vrea să plece „repede” la Bruxelles. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre conținutul concret al programului de guvernare sau despre promisiunile economice la care face referire Grindeanu, astfel că acuzațiile rămân la nivel de declarații politice. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să reducă riscul unui vot negativ al PSD la învestirea Guvernului, susținând că programul de guvernare include propuneri social-democrate și că o eventuală respingere ar fi „strict pe criterii subiective” , potrivit Stirile Pro TV . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mureșan spune că l-a contactat „din nou” pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că i-a transmis un document care ar arăta convergențe între programul propus și solicitări ale PSD și că este „oricând dispus” la discuții despre program, formarea Guvernului și „rezolvarea crizei politice”. „Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective.” Ce mizează Mureșan: programul ca instrument de negociere Mesajul premierului desemnat pune accent pe ideea că votul din Parlament ar trebui să fie decis de conținutul programului, nu de calcule politice. În acest sens, el enumeră domenii în care susține că programul preia sau reflectă propuneri asociate PSD, de la energie și apărare până la fiscalitate, reformă administrativă și investiții. Principalele capitole invocate din program Potrivit lui Mureșan, documentul transmis către Grindeanu include, între altele, următoarele direcții: Energie și resurse : investiții în capacități noi, rețele, stocare și interconectări; proiecte precum Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești și unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă; sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili; calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii; contracte pe termen lung „fără plafonări generalizate de preț”. Securitate, apărare și industria de profil : folosirea SAFE (16,68 mld. euro, aprox. 83,4 mld. lei) pentru achiziții care aduc producție și furnizori în România; creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB; modernizarea unor baze militare; hub european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare : Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central; ajutoare de stat evaluate public; PPP-uri fără mutarea datoriei „în afara bilanțului”; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027; măsuri pentru piața de capital, inclusiv „statut de piață emergentă pentru bursă”. Colectare și disciplină bugetară : ținte de deficit de 6% din PIB în 2026 și sub 3% în 2030; bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie; reunificarea ANAF cu Vama; declarații precompletate; principiul că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă. Reforma statului și servicii publice : comasarea instituțiilor; „punct digital unic”; 13% mai puțini parlamentari; maximum trei secretari de stat pe minister; rating public A–E pentru companiile de stat și ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi; 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028. Muncă, venituri, coeziune și demografie : „Contul Viitorului” pentru fiecare copil; subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEET; eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație; contracte de muncă flexibile. Educație, sănătate și cercetare : ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; primă de performanță de 10–20% pentru profesori; noul Bacalaureat din 2030; 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028. Agricultură și irigații : mecanism de compensare a pierderilor din secetă „cu Banca Mondială”, din primăvara lui 2027; pachet pentru tânărul fermier; noua lege a arendei; reluarea exporturilor de ovine. Infrastructură și investiții strategice : minimum 10 mld. euro/an (aprox. 50 mld. lei) din coeziune din 2027; transferul proiectelor PNRR nefinalizate către alte finanțări; deschiderea competitivă a pieței feroviare de călători din 2028; înjumătățirea deceselor rutiere până în 2030; Dunăre navigabilă tot anul. România europeană și euroatlantică : aderarea la OECD; acord pe bugetul UE 2028–2034 până la finalul lui 2026; deschiderea negocierilor pentru Moldova și Ucraina; Visa Waiver ca prioritate în relația cu SUA; reforme privind justiția și serviciile de informații. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, demersul lui Mureșan indică o încercare de a ancora decizia PSD într-o negociere pe conținutul programului și de a crește presiunea publică asupra justificării unui eventual vot împotrivă. Articolul nu oferă un răspuns al lui Sorin Grindeanu sau o poziție oficială a PSD privind documentul transmis. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
Votul de învestitură al lui Siegfried Mureșan de săptămâna viitoare capătă o miză de credibilitate externă , după ce premierul desemnat a cerut PSD explicații în contextul scandalului legat de presupuse contacte cu partea americană privind demiterea Guvernului Bolojan, potrivit HotNews . Mureșan, care urmează să vină săptămâna viitoare în Parlament pentru votul de învestitură, a comentat duminică scandalul declanșat de un articol din The Wall Street Journal . Publicația a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi dat de înțeles că americanii au fost implicați în demiterea Guvernului Bolojan. În acest context, premierul desemnat a transmis un mesaj către PSD, solicitând partidului să explice „care au fost acele contacte”, conform relatării. Din informațiile disponibile în material, miza politică imediată este că votul din Parlament devine, pe fondul acuzațiilor și al presiunii publice, un test de clarificare și asumare privind relația cu partenerul american și modul în care s-a ajuns la schimbarea guvernului. HotNews nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre natura „contactelor” invocate sau despre eventuale reacții ale PSD ori ale părții americane. [...]
O postare leagă o întâlnire PSD–Guilfoyle de căderea Guvernului Bolojan , însă relația de cauzalitate invocată de autor nu este demonstrată de materialul prezentat. Potrivit postării publicate de contul Daractenus pe X , o înregistrare ar surprinde-o pe Kimberly Guilfoyle, prezentată drept ambasadoarea Statelor Unite în Grecia și fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., în timpul unei întâlniri private cu lideri ai Partidului Social Democrat, pe 31 martie 2026, într-un hotel din București. Autorul postării susține că întâlnirea ar fi avut loc cu șase zile înainte ca PSD să se alieze parlamentar cu AUR și să contribuie la depunerea unei moțiuni care ar fi dus la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan . În aceeași relatare este avansată ideea că disputa ar fi avut legătură cu refuzul Executivului român de a cumpăra gaze naturale din Statele Unite la prețuri considerate peste nivelul pieței. Înregistrarea publicată pe X are aproximativ 23 de secunde. Din materialul furnizat nu pot fi însă stabilite independent identitatea tuturor persoanelor prezente, scopul întâlnirii, subiectele discutate sau existența unei legături directe între întrevedere și evoluțiile politice produse ulterior. Simplul fapt că două evenimente s-au succedat într-un interval scurt nu demonstrează că primul l-a provocat pe al doilea. Postarea face o acuzație și mai amplă, susținând că un articol publicat de Wall Street Journal cu o zi înainte, pe 26 septembrie 2026, ar fi prezentat declarațiile unor persoane care ar fi asistat la o discuție dintre Guilfoyle și un ministru grec. Conform relatării de pe X, acestea ar fi afirmat că diplomata s-ar fi lăudat cu rolul Statelor Unite în căderea Guvernului României, pe fondul disputei privind achiziția gazelor americane, și că ar fi invocat cazul românesc în discuțiile purtate în Grecia. Această parte a relatării are o miză deosebit de mare, deoarece ar implica o acuzație de intervenție externă directă în politica internă a României. Textul articolului Wall Street Journal invocat în postare și declarațiile originale atribuite surselor publicației nu se află însă în materialul furnizat, astfel că formularea exactă, contextul și eventualele precizări ale publicației nu pot fi verificate aici. Din același motiv, afirmația că Guilfoyle ar fi „recunoscut” implicarea americană nu poate fi prezentată drept fapt stabilit exclusiv pe baza postării de pe X. De asemenea, caracterizarea AUR drept formațiune „pro-rusă” aparține autorului postării. O asemenea etichetare are caracter politic și trebuie separată de informațiile verificabile privind voturile, alianțele parlamentare sau pozițiile publice ale partidului. Pentru confirmarea acuzațiilor ar fi necesare cel puțin identificarea și autentificarea înregistrării originale din București, stabilirea participanților și a agendei întâlnirii din 31 martie, verificarea documentelor parlamentare privind moțiunea și consultarea directă a articolului Wall Street Journal invocat de autor. Ar fi relevante, de asemenea, pozițiile oficiale ale Ambasadei SUA, ale PSD, ale Guvernului României și ale lui Kimberly Guilfoyle. Reacțiile apărute sub postare includ acuzații la adresa administrației americane, a PSD și a familiei Trump, dar acestea reprezintă opiniile utilizatorilor și nu aduc, prin ele însele, dovezi suplimentare privind presupusa legătură dintre întâlnirea de la București, politica energetică a României și căderea Guvernului. În forma disponibilă, informația certă este existența unei postări publice care prezintă o înregistrare și formulează acuzații grave privind influențarea politicii românești. Concluzia că Statele Unite sau Kimberly Guilfoyle ar fi determinat căderea Guvernului Bolojan necesită însă dovezi independente suplimentare înainte de a putea fi prezentată ca fapt. [...]
