Știri
Știri din categoria Politică
PNL mută presiunea pentru ieșirea din blocajul guvernamental pe tandemul Nicușor Dan–Sorin Grindeanu, iar prim-vicepreședintele partidului, Ciprian Ciucu, susține că cei doi trebuie să negocieze direct formarea unui nou Executiv, pe fondul unui guvern interimar cu atribuții limitate, potrivit Adevărul.
Ciucu a declarat duminică seară, la Digi24, că PNL „nu are calcule” și că nu liberalii sunt responsabili pentru situația în care „țara” a ajuns să nu fie guvernată de un cabinet „cu puteri depline”, informație preluată de Adevărul din News.
În același context, liderul PNL îl indică pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, drept „artizanul puciului” prin care ar fi fost dărâmat guvernul și afirmă că soluția trebuie să vină de la președintele Nicușor Dan și de la liderul PSD.
Potrivit lui Ciucu, Nicușor Dan și Sorin Grindeanu sunt „principalii actori” ai momentului și ar trebui să se întâlnească, iar președintele să îi ofere liderului PSD posibilitatea de a forma guvernul.
Totodată, Ciucu apreciază rolul de mediere al președintelui:
„Nicuşor Dan este preşedintele României, şi mediază, foarte bine, este excelent că face acest lucru.”
Adevărul amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, ceea ce a dus la instalarea unui guvern interimar, cu capacitate redusă de decizie.
Recomandate
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată și promulgată până la 31 august, iar pentru deblocarea negocierilor președintele Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Biziday . Întâlnirea este programată pentru 11 august, ora 16, iar pe agenda prezidențială apar Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Discuțiile vizează legea salarizării, aflată în blocaj de câteva săptămâni. Blocaj politic și presiune sindicală Conform informațiilor din sursă, proiectul a fost blocat de PSD și de unele sindicate nemulțumite de tăierea unor sporuri, inclusiv din sănătate, ceea ce a dus la proteste ample în spitale. Miza PNRR și calendarul-limită Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că aceasta ar fi „probabil ultima săptămână” în care mai poate fi obținut un acord politic, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august, termenul-limită din PNRR care condiționează deblocarea a 770 de milioane de euro din partea UE. În același context, Pîslaru susține că proiectul ar aloca circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și pentru un cadru mai predictibil al cheltuielilor salariale în sectorul public. „Vorbim de o lege amânată 4 ani (…) Un proiect care alocă circa 12 miliarde de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.” Ministrul leagă adoptarea legii și de percepția agențiilor de rating, menționând că reforma apare și în evaluarea Moody’s de vineri (menționată de Biziday), în care ar fi indicat că adoptarea legii salarizării poate contribui la o îmbunătățire a ratingului pe viitor. Ce urmează Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca un demers de „deblocare” a negocierilor. Rămâne de văzut dacă discuțiile vor produce rapid un acord politic, în condițiile opoziției sindicale față de reducerea unor sporuri și a termenului strâns impus de PNRR. [...]
Miza de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR depinde de un acord politic rapid pe legea salarizării , iar președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Cotroceni, pe liderii fostei coaliții pentru a debloca reforma, potrivit HotNews . Întâlnirea îi aduce la aceeași masă pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, într-un moment în care România se află în a 98-a zi de criză politică, iar PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, nu au ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern. De ce contează: termenul-limită PNRR și riscul pierderii banilor Legea salarizării unice este un jalon din PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar termenul-limită menționat pentru îndeplinirea lui este 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat într-o postare pe Facebook că aceasta ar fi „cel mai probabil ultima săptămână” în care se poate obține un acord politic pe reformă, înainte ca România să piardă banii. În paralel, surse din PSD citate de HotNews susțin că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea în Parlament, deși ar putea fi adoptată „în perioada următoare”. Blocajul: lipsă de acord între partide și între miniștri interimari În ultimele săptămâni au existat discuții tehnice la Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor (între care Raluca Turcan și Florin Manole). Participanți la aceste discuții au spus că nu există un acord, deși „la nivel de principiu” nu ar fi diferențe majore între partide. În plus, aceleași surse indică un blocaj și în interiorul Executivului: nu ar exista un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale. Presiune socială: sănătatea a ieșit în stradă Primul draft al legii , publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat nemulțumiri puternice, în special în sănătate. Federația Sanitas a organizat proteste și a intrat în grevă generală la finalul lunii iunie, pe fondul temerilor legate de efectele proiectului asupra veniturilor. Pâslaru susține că a îmbunătățit proiectul și repetă că „niciun salariu nu va scădea”. Pentru sănătate, el afirmă că a așezat „principial” atât detaliile legate de sporuri, cât și diferențierea coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. În educație, ministrul interimar spune că a îmbunătățit plata cu ora și indemnizația de dirigenție. Context: o reformă amânată repetat Reforma salarizării trebuia finalizată în iunie 2023, dar a fost amânată succesiv. HotNews notează că, de la aprobarea PNRR, Ministerul Muncii a avut patru miniștri înainte de preluarea interimatului de către Dragoș Pâslaru. La finalul lui 2023, reforma a fost mutată în cererea de plată 4 și amânată pentru 2025, iar în aprilie 2025 a fost anunțată o nouă amânare, cu intenția de a o împinge către ultima cerere de plată. În acest context, întâlnirea de la Cotroceni are ca obiectiv obținerea unei forme finale care să treacă rapid prin Parlament și să reducă riscul de noi proteste, dar și riscul de a rata jalonul PNRR în termenul indicat. [...]
AUR își mută ofensiva pentru suspendarea președintelui în online , lansând o platformă care urmărește „în timp real” strângerea sprijinului parlamentar și al cetățenilor, pe fondul blocajului prelungit în desemnarea unui prim-ministru, potrivit HotNews . Partidul condus de George Simion anunță că a lansat site-ul suspeND.ro , pe care îl prezintă drept un instrument de monitorizare a demersului de suspendare a președintelui Nicușor Dan. AUR susține că motivul inițiativei este faptul că șeful statului „nu propune un nume de prim-ministru, așa cum prevede Constituția”. Ce urmărește platforma și ce presiune pune pe Parlament Conform descrierii AUR, platforma arată: stadiul demersului de suspendare; numărul de semnături necesare pentru declanșarea procedurii; poziția fiecărui parlamentar față de suspendare; posibilitatea ca cetățenii să își exprime susținerea pentru continuarea demersului. Partidul afirmă că românii pot vedea acolo dacă parlamentarii „și-au asumat sau nu o poziție” și câți cetățeni susțin inițiativa. Acuzațiile AUR și mesajul lui George Simion AUR califică suspendarea drept „un instrument constituțional legitim” și îl acuză pe președinte de „încălcări repetate ale obligațiilor constituționale”, inclusiv prin „tergiversarea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru”, „refuzul” rolului de mediator și „excluderea” AUR din consultările pentru formarea Guvernului. George Simion a anunțat lansarea platformei și pe Facebook, cerând susținătorilor să solicite parlamentarilor sprijin pentru demiterea președintelui. Care este pragul legal și în ce context apare inițiativa Pe 1 iulie, cei 135 de lideri din conducerea AUR au votat în unanimitate pentru demararea procesului de suspendare, notează publicația, trimițând la un articol anterior pe aceeași temă ( HotNews ). Conform Articolului 95 din Constituție, procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Demersul vine în contextul unui „blocaj de trei luni” în formarea noului Guvern: Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier (Eugen Tomac și Adrian Veștea), ambele eșuate din lipsă de sprijin parlamentar. Ulterior, președintele a primit două propuneri — Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL) — despre care a spus că nu au, în acel moment, sprijinul necesar pentru validarea Guvernului. În același context, HotNews amintește că, după demiterea prin moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR pe 5 mai , premierul Ilie Bolojan a depășit recordul pentru cel mai lung interimat, iar prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că „s-au avansat niște nume de premier tehnocrat”, fără să știe care sunt acestea, informație relatată într-un material separat ( HotNews ). [...]
UDMR împinge spre o „coaliție mare” ca soluție politică rapidă, pentru a evita prelungirea blocajului guvernamental și a limita șansele „extremei” de a ajunge la putere , potrivit HotNews . Mesajul central al formațiunii este că România ar trebui să intre în sesiunea parlamentară din septembrie cu un Executiv „cu puteri depline”, nu cu soluții provizorii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a spus că prima opțiune a UDMR este o formulă de tip „coaliție mare”, inspirată din alte state, care să împiedice accesul „extremei” la guvernare. În viziunea sa, un astfel de aranjament ar putea fi construit printr-un acord politic „bazat și pe reciprocitate”, inclusiv cu o succesiune convenită de guverne „de stânga, de dreapta”. De ce insistă UDMR pe o soluție politică, nu tehnocrată Cseke Attila a respins ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta nu ar avea sprijin parlamentar real pentru a trece proiecte legislative sau ordonanțe de urgență. În logica UDMR, criza politică trebuie rezolvată politic, prin negocieri între partidele pro-occidentale și reducerea „mesajelor publice contondente” în favoarea dialogului. Calendarul negocierilor și presiunea din august În același material este citat și vicepremierul interimar Tanczos Barna , care a estimat că negocierile se vor intensifica în ultima săptămână din august și că prioritatea este formarea rapidă a unui guvern cu atribuții depline. El a invocat dificultățile actuale, inclusiv faptul că „toate hotărârile de guvern” sunt suspendate în instanță și că se recurge la proceduri parlamentare extraordinare „pentru fiecare lege”. Tanczos Barna a descris și blocajele dintre partidele mari („PNL nu vrea cu PSD, PSD nu vrea cu PNL-USR”) și a susținut că, în lipsa unei formule acceptabile, „toate opțiunile sunt pe masă”, cu așteptarea unor rezultate „probabil în două săptămâni”. [...]
Atacul la tema aderării la euro capătă miză politică internă , după ce Călin Georgescu a reluat subiectul și AUR s-a aliniat criticilor la adresa președintelui Nicușor Dan, potrivit HotNews . În analiza citată, HotNews notează că primul lider AUR care a intrat pe această linie a fost Petrișor Peiu, care l-a atacat pe Nicușor Dan pentru declarațiile despre aderarea României la moneda euro. Publicația subliniază însă că reacția nu a venit imediat, ci abia după ce Georgescu „a preluat tema”, cu întârziere. Contextul invocat este că Nicușor Dan ar fi vorbit despre aderarea la euro „de cel puțin cinci ori” în ultimul an, înainte de declarația din 1 august menționată în text, iar reacția lui Georgescu, „dublată de cea a AUR”, este prezentată ca venind într-un moment „nu întâmplător”. De ce contează: euro devine subiect de confruntare, nu doar de politică publică Miza, așa cum o conturează HotNews, este mutarea discuției despre euro din registrul tehnic (criterii, calendar, evaluări) în registrul politic, prin asocierea directă a temei cu atacuri la adresa președintelui. În acest cadru, aderarea la euro este tratată ca vulnerabilitate de comunicare și mobilizare electorală, nu ca obiectiv de convergență economică. Ce spune sursa despre evaluările europene Textul menționează că rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene ar avea „o evaluare clară” privind aspirația României de a adera la euro și ridică întrebarea „Cum stăm în acest moment?”, fără a include în fragmentul disponibil detalii concrete din aceste rapoarte (criterii îndeplinite/neîndeplinite sau concluzii punctuale). [...]
