Știri
Știri din categoria Politică
PNL mută presiunea pentru ieșirea din blocajul guvernamental pe tandemul Nicușor Dan–Sorin Grindeanu, iar prim-vicepreședintele partidului, Ciprian Ciucu, susține că cei doi trebuie să negocieze direct formarea unui nou Executiv, pe fondul unui guvern interimar cu atribuții limitate, potrivit Adevărul.
Ciucu a declarat duminică seară, la Digi24, că PNL „nu are calcule” și că nu liberalii sunt responsabili pentru situația în care „țara” a ajuns să nu fie guvernată de un cabinet „cu puteri depline”, informație preluată de Adevărul din News.
În același context, liderul PNL îl indică pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, drept „artizanul puciului” prin care ar fi fost dărâmat guvernul și afirmă că soluția trebuie să vină de la președintele Nicușor Dan și de la liderul PSD.
Potrivit lui Ciucu, Nicușor Dan și Sorin Grindeanu sunt „principalii actori” ai momentului și ar trebui să se întâlnească, iar președintele să îi ofere liderului PSD posibilitatea de a forma guvernul.
Totodată, Ciucu apreciază rolul de mediere al președintelui:
„Nicuşor Dan este preşedintele României, şi mediază, foarte bine, este excelent că face acest lucru.”
Adevărul amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, ceea ce a dus la instalarea unui guvern interimar, cu capacitate redusă de decizie.
Recomandate
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL , iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse din conducerea partidului. În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate. De ce contează: accesul la bani devine criteriul de poziționare Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”. O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării , pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028. Cine își permite opoziția și cine nu În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție. De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale. Ce urmează: presiune pe scenariul „Bolojan premier”, dar șanse mici Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment. [...]
PNL a depus un proiect care ar adăuga o nouă zi liberă legală pe 10 Mai , prin modificarea Codului Muncii și a Legii nr. 189/2021, ceea ce ar însemna o zi nelucrătoare în plus pentru angajați și o ajustare de calendar pentru angajatori, dacă inițiativa va trece de Parlament, potrivit news.ro . Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a depus proiectul împreună cu deputatul Gigel Știrbu. Inițiativa legislativă vizează declararea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței Naționale a României – drept sărbătoare legală nelucrătoare, prin modificarea Legii nr. 189/2021 și a art. 139 din Codul Muncii . Muraru susține că schimbarea ar oferi românilor „posibilitatea reală” de a celebra un moment fondator al statului român modern și invocă practica altor state europene care își marchează Ziua Independenței printr-o zi liberă. „10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. (...) Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL Alexandru Muraru. Ce se schimbă, dacă proiectul trece Din informațiile transmise, proiectul ar produce efecte în principal în zona de reglementare a muncii, prin introducerea unei noi zile nelucrătoare: 10 Mai ar deveni zi de sărbătoare legală nelucrătoare; ar fi modificate Legea nr. 189/2021 și art. 139 din Codul Muncii; calendarul zilelor libere legale ar fi completat (Muraru amintește că în prezent sunt „17 zile libere”). Muraru argumentează și că o astfel de zi liberă ar avea un caracter „reparatoriu” față de perioada comunistă, când sărbătoarea ar fi fost interzisă și înlocuită cu 23 august. „Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August (...) A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal. Parcursul legislativ și contextul istoric invocat Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul, conform inițiatorilor. În context, materialul reamintește că la 10 mai 1877 moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. Totodată, sunt incluse și pasaje atribuite Ministerului Apărării despre obținerea independenței și recunoașterea ei prin Tratatul de la Berlin (iulie 1878), precum și despre participarea României la al Doilea Război Mondial și pierderile Armatei României (92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 dispăruți), respectiv despre Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. [...]
Ludovic Orban pune sub semnul întrebării autonomia președintelui Nicușor Dan în raport cu serviciile de informații , susținând că șeful statului nu a operat schimbări la vârful acestora, deși a vorbit public despre intenția de a numi noi conduceri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, după ce Orban a fost întrebat dacă președintele „ascultă de cineva” sau este influențat. Liderul Forța Dreptei a spus că, „personal”, nu crede că Nicușor Dan se lasă condus, dar a adăugat că ar putea fi influențat „fără ca el să vrea să fie influențat”, de persoane din anturajul său și „cu siguranță și din zona serviciilor”. Critica: lipsa schimbărilor la conducerea serviciilor Orban și-a construit argumentul pe ideea că președintele nu a schimbat conducerea serviciilor, deși ar fi avut această temă pe agendă. În intervenția sa, el a invocat explicit continuitatea unor nume în funcții și a folosit formula „cam împachetat” pentru a descrie relația președintelui cu zona serviciilor. „Așa, ca să vă dau un titlu, mi se pare cam împachetat, domnul președinte. De altă parte, că n-ai schimbat nimic în zona serviciilor, ești bine merci cu Ionescu, prim adjunct pus acum 10 ani de Hellvig, ești bine merci cu Pahonțu, ești bine merci cu ăsta cum îl cheamă, de la SIE, care te vrea demis insistent încă din primul moment, Gabriel Vlase.” Context: numiri promise, apoi „suspendate” pe fondul crizei politice În același context, președintele Nicușor Dan a afirmat „în repetate rânduri” de la preluarea mandatului că urmează să numească noi conduceri la serviciile secrete și că ar avea „și câteva nume în vedere”, conform informațiilor din material. Totuși, după declanșarea crizei politice, șeful statului a spus că discuțiile pe această temă se suspendă. În acest cadru, atacul lui Orban mută discuția dinspre calendarul numirilor spre o temă de control și influență instituțională: cât de mult poate președintele să schimbe efectiv conducerile serviciilor și în ce condiții politice. [...]
Mesajul Guvernului și al președintelui indică o schimbare de accent: România vrea să-și apere mai activ interesele în UE , pe fondul unei dezbateri interne în care apar și nuanțe eurosceptice, potrivit Euronews . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus că România trebuie să treacă de la statutul de „musafir la masa Uniunii Europene” la cel de partener care „construiește activ” proiectul european, după discursul susținut de președintele Nicușor Dan de Ziua Europei . Ce mize pune Oana Țoiu: competitivitate, fără renunțarea la valori Șefa diplomației de la București a legat apartenența la UE de rezultate economice și sociale, susținând că beneficiile sunt „foarte clare”, inclusiv prin „triplarea economiei” și prin faptul că „veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană”. În același timp, Țoiu a indicat ca prioritate „imperativul” creșterii competitivității, dar „fără a renunța” la valorile europene și la obiective precum mediul și sustenabilitatea. „Ne-am triplat economia, veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană și cred că suntem la un nivel de maturitate ca stat membru încât să ne uităm la Uniunea Europeană nu doar ca la o masă la care suntem musafiri și comentăm meniul, ci ca la un proiect comun pe care îl construim împreună (...)”, a declarat Oana Țoiu. Ce spune Nicușor Dan: România a fost „slabă” în UE, dar acum poate construi alianțe În mesajul de Ziua Europei, președintele Nicușor Dan a vorbit despre vulnerabilități ale României în interiorul Uniunii, într-un discurs în care, potrivit Euronews, au existat și accente eurosceptice. El a enumerat probleme precum reprezentarea slabă în rândul decidenților, dificultatea de a apăra coerent interesul național, divizarea societății pe tema apartenenței la UE și „erori strategice” ale Uniunii, alături de necesitatea parteneriatului euroatlantic. Președintele a susținut însă că România este acum într-un moment în care este „credibilă”, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. „E adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul UE (...) Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și deci știe să-și apere interesele (...)”, a afirmat Nicușor Dan, într-o declarație de presă la Cotroceni. De ce contează Mesajele celor doi conturează o linie politică ce pune accent pe o prezență mai „politică” și mai negociatoare a României în UE: apărarea intereselor naționale și construirea de alianțe, fără a transforma relația cu Bruxelles-ul într-o temă de polarizare internă. În acest cadru, discuția despre competitivitate este legată explicit de menținerea obiectivelor europene, inclusiv cele de mediu și sustenabilitate. [...]
