Știri
Știri din categoria Politică
După căderea guvernului, USR pune presiune pe PSD să vină cu o soluție politică, iar Dominic Fritz spune că inclusiv alegerile anticipate ar trebui tratate ca o opțiune legitimă, potrivit Mediafax. Mesajul liderului USR mută centrul negocierilor spre social-democrați și ridică miza pe predictibilitatea deciziei politice într-un moment de instabilitate.
Fritz susține că responsabilitatea pentru „actuala criză politică” aparține PSD și cere ca social-democrații să spună „răspicat și asumat” ce soluție propun după căderea guvernului. Invitat la TVR Info, el a afirmat că USR nu va veni „în această etapă” cu „oferte de compromis”, argumentând că inițiativa trebuie să vină de la PSD.
„Pentru igiena noastră politică, important este ca mingea să rămână acum în curtea PSD.”
În intervenția sa, Fritz acuză PSD că ar fi blocat repetat decizii politice și instituționale și că ar fi contribuit direct la declanșarea crizei. În același registru, el invocă episoade precum votul la o moțiune „împotriva Dianei Buzoianu” împreună cu AUR și faptul că instituția Avocatului Poporului ar fi rămas cu un interimar „de 2 ani”, situație despre care spune că ar conveni PSD.
Miza declarațiilor este una de poziționare: USR încearcă să evite intrarea rapidă într-o negociere pe concesii și să forțeze PSD să-și asume public direcția de ieșire din criză, înainte de discuții despre formule de guvernare.
Fritz afirmă că alegerile anticipate „nu ar trebui să sperie pe nimeni” și merge mai departe, spunând că dificultatea organizării lor ar fi „o slăbiciune” a Constituției. În logica sa, dacă partidele nu reușesc să construiască o majoritate funcțională, revenirea la votul popular poate fi „cea mai sănătoasă soluție”.
„Poporul este suveran și nu trebuie să ne fie teamă de decizia suverană a poporului.”
Totodată, liderul USR apreciază că președintele Nicușor Dan ar fi greșit când a exclus public, imediat după căderea guvernului, varianta anticipatelor, deși admite că șeful statului trebuie să țină cont de mesajele către piețele financiare și partenerii externi.
Întrebat dacă revenirea lui Ilie Bolojan ca premier ar fi o condiție pentru participarea USR la o nouă formulă guvernamentală, Fritz refuză să ducă discuția în zona numelor și spune că dezbaterea ar trebui să pornească de la direcția politică și capacitatea unei majorități de a implementa reforme.
În același context, îl atacă pe fostul premier Marcel Ciolacu, afirmând că acesta „a dus deficitul la 10%” pentru a alimenta rețele politice de influență.
În interviul de la TVR Info, Fritz lansează și un atac la adresa AUR, despre care spune că ar ajunge să servească interesele PSD în criza actuală. El sugerează că o parte dintre votanții AUR ar putea începe să-și pună întrebări după colaborarea dintre liderii celor două formațiuni în contextul moțiunii.
„Cum ne-am trezit să-l vedem pe domnul Simion lângă domnul Grindeanu?”
Recomandate
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD , iar liderul formațiunii, Dominic Fritz , spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax . Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită. „Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.” De ce contează: miza asumării politice într-o criză guvernamentală Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate. Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016 , când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental. „Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.” Argumentul USR: transparență și „cine decide ce” Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”. „Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.” În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare. [...]
Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală , deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan . Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan , care ar fi exclus varianta anticipatelor. „Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc. Presiune pe majoritatea care a demis Guvernul Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere. „Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc. Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție. Poziția PNL: PSD să își asume guvernarea În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură. În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte. [...]
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
UDMR respinge ideea unui premier „neutru” și cere o majoritate politică pentru reforme , în condițiile în care Kelemen Hunor susține că viitorul șef al Guvernului trebuie să poată aduce PSD și PNL la aceeași masă, potrivit Mediafax . Întrebat la Antena 3 CNN dacă ar accepta să conducă un guvern format din partidele fostei coaliții și dacă ar putea fi un „liant” între PSD și PNL, liderul UDMR a răspuns: „Mă onorează ce spuneți dumneavoastră, dar avem o problemă. Pe mine mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuși.” De ce contează: semnal împotriva unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un executiv fără responsabilitate politică ar fi vulnerabil și nu ar putea duce la capăt reforme dificile, chiar dacă ar putea fi învestit de Parlament. „Nu, în niciun caz. Guvernul tehnocrat poate fi investit (...) doar că un guvern tehnocrat va fi abandonat în prima curbă, fiindcă nu are o responsabilitate politică.” În același context, liderul UDMR a indicat „ Legea salarizării unitare ” drept exemplu de proiect dificil, pentru care spune că nici în coaliție nu s-a găsit încă o soluție. Ce formulă de majoritate vede UDMR Kelemen Hunor a spus că ar încerca refacerea unei majorități care să includă PSD, PNL, USR și UDMR. În paralel, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un premier capabil să aducă PSD și PNL la aceeași masă. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre un calendar al negocierilor sau despre nume concrete de premier, dincolo de discuția ipotetică în care a fost invocat Kelemen Hunor. [...]
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
