Știri
Știri din categoria Politică
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune, în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, consemnate de HotNews.
Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni.
În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD.
Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință.
Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere.
Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament.
În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR.
Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică:
Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului.
În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă.
Recomandate
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]
PSD ridică miza pe tema manipulării online , după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL că își promovează mesajele în spațiul public prin mecanisme digitale similare celor folosite în campania din 2024 a lui Călin Georgescu, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, liderul PSD a vorbit despre activarea pe rețelele sociale a „unei armate de boți, roboți și tiriboți”, într-un context în care disputa politică se mută tot mai mult în zona comunicării online. Grindeanu a susținut că în spațiul public ar exista informații despre identitatea consultanților implicați și a făcut trimitere la relatări din presă privind echipele de comunicare din spatele acestor acțiuni. El a afirmat că firma care s-ar fi ocupat de componenta online a campaniei lui Călin Georgescu în 2024 ar fi, potrivit celor citite „în presă”, consultant și pentru PNL în prezent. „Păi nu tot ei au făcut-o și pe a lui Călin Georgescu atunci? Ia aduceți-vă aminte. (...) Eu am spus că am văzut în presă cum cei care s-au ocupat online de campania lui Călin Georgescu în 2024 sunt aceeași firmă, o știți, care acum e consultant iarăși la PNL. Ce? E vreun secret?” Delimitare de comparația Bolojan–Georgescu, dar atac pe „profiluri artificiale” Întrebat dacă pune semnul egal între Ilie Bolojan și Călin Georgescu, Grindeanu a respins această interpretare și a spus că se referă strict la metodele de promovare și la folosirea unor profiluri „artificiale”. „Nu. M-ați auzit pe mine să spun? Nu-mi puneți în gură ceva ce n-am spus. (...) Asta nu înseamnă că trebuie să accept tot felul de mașinării și de roboți care-și fac treaba foarte bine și și-au făcut treaba foarte bine în aceste săptămâni” Liderul PSD a mai afirmat că este deschis criticilor „constructive” venite de la oameni reali, dar a susținut că „mașinăriile digitale” ar fi fost folosite pentru a acoperi ceea ce el numește „realitatea dezastrului” generat de Ilie Bolojan. Informațiile și declarațiile sunt atribuite de Antena 3 agenției Agerpres, care relatează despre conferința de presă a lui Sorin Grindeanu. [...]
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii” , acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010. „Deficitul” și riscul de amânare a plăților Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă: „S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.” În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „ INS-ul ” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă. Scenariu de impact asupra pieței muncii și IMM-urilor În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând: „vreo 300.000 de șomeri”; „120.000 de IMM-uri românești” care „pun lacătul pe ușă”; efecte negative asupra tinerilor, cu „mai bine de o treime” care „ar rămâne șomeri”. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material. Acuzații de integritate și numiri politice Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare. Ce urmează: consultări și „soluții economice” pentru viitorul guvern Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie. [...]
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic , cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan , a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina. Ce domenii intră în pachetul de implementare Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții: consolidarea relațiilor comerciale; cooperarea transfrontalieră; securitatea energetică; inovația în apărare; educație. Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Miza industrială: transfer de expertiză în tehnologii de apărare În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare. Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
