Știri
Știri din categoria Politică
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD, iar liderul formațiunii, Dominic Fritz, spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax.
Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită.
„Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.”
Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate.
Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016, când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental.
„Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.”
Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”.
„Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.”
În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare.
Recomandate
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
USR anunță că nu votează Guvernul Niculescu , invocând riscul de politizare a instituțiilor, potrivit Știrile Pro TV . În plenul reunit al Parlamentului, deputatul Radu Miruță a susținut că problema Executivului nu este numele premierului, ci „pesedizarea instituțiilor statului”, într-un atac direct la adresa PSD și a lui Sorin Grindeanu. Miruță a afirmat că scoaterea USR de la guvernare este prezentată de PSD drept o „victorie”, dar a sugerat că beneficiarii reali ar fi „portofelele” și „rețeaua de prieteni” care ar urma să revină în instituțiile publice. „Problema acestui Guvern nu este numele premierului. Problema acestui Guvern este pesedizarea instituțiilor statului”, a declarat Radu Miruță. Argumentul politic: PSD, „dominant” în guvernare după 1990 Deputatul USR a invocat o statistică privind prezența PSD la guvernare, susținând că, din 1990 până în prezent, partidul a avut „18 participări în guverne și 11 premieri”. În aceeași intervenție, Miruță a legat această perioadă de efecte economice și sociale negative, menționând „5 milioane de români plecați din țară” și „fabrici închise”, fără a oferi în articol detalii suplimentare sau surse pentru aceste cifre. Totodată, el a acuzat PSD de practici de corupție și de legături controversate, făcând referire la „lideri prinși cu bani șpagă în portbagaje”, la „miniștri” care ar fi zburat „în condiții controversate cu avioane private” și la un „lider PSD” care ar fi zburat cu avioane private plătite de firma Nordis, despre care a spus că „a luat banii de la români” fără a livra apartamentele contractate. Contra-narațiunea USR: management în stat și companii publice În replică, Miruță a susținut că USR ar fi demonstrat că statul poate fi administrat „fără să fie tratat ca proprietatea unui partid”. El a enumerat mai multe realizări pe care le atribuie USR, între care: „aducerea la zi” a „cinci fabrici”: Pirochim Victoria, Sadu, Cugir, Mangalia și Mediaș; „cel mai mare program de înzestrare a Armatei Române”; „șapte mii de militari noi” intrați în armată; introducerea unor „indicatori serioși de performanță” în conducerile companiilor de stat. Ce urmează: poziționare de opoziție față de Executiv În finalul intervenției, Radu Miruță a spus explicit că USR nu va vota Guvernul Niculescu. În materialul citat nu apar reacții ale PSD sau ale reprezentanților Guvernului la acuzațiile formulate în plen. [...]
România ar putea ieși marți din blocajul politic, dar cu un guvern estimat la doar șase luni , într-un aranjament fragil care pune sub semnul întrebării predictibilitatea deciziilor economice și bugetare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO. Parlamentul ar urma să voteze învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , după o criză politică de cinci luni și „trei încercări eșuate”, conform analizei. Miza imediată este oprirea prelungirii instabilității, însă durata anticipată a cabinetului – aproximativ șase luni – indică un orizont scurt pentru politici coerente, inclusiv pe zona fiscal-bugetară. O majoritate „vot cu vot”, cu PSD în cabinet și PNL în afara lui După săptămâni de negocieri, perspectiva alegerilor anticipate i-a împins pe liberali (PNL) și social-democrați (PSD) către un acord de susținere a unui guvern condus de Luca Niculescu, notează POLITICO. Formula descrisă de publicație presupune că PSD intră la guvernare, în timp ce PNL rămâne în afara cabinetului. În același timp, POLITICO arată că PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, ceea ce ar obliga noua administrație să își construiască sprijinul parlamentar „vot cu vot”. Consecința directă este lipsa garanției unei majorități stabile pe termen lung, chiar dacă învestirea trece. Bugetul pe 2027, punctul de tensiune: investiții vs. prudență fiscală Una dintre prioritățile PSD este adoptarea până la finalul lunii noiembrie a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții”, orientat „departe de austeritate”, potrivit declarațiilor liderului PSD, Sorin Grindeanu , într-un interviu pentru Playbook, citat de POLITICO. „România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate.” Analiza menționează că această abordare îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală. Pentru mediul de afaceri, disputa sugerează că direcția bugetară ar putea rămâne negociată de la un vot la altul, cu risc de întârzieri sau compromisuri greu de anticipat. Context: AUR în sondaje și ruptura dintre PSD, PNL și USR Criza a început după ce, în luna mai, PSD a ieșit din coaliția cu PNL și Uniunea Salvați România (USR), demers în care s-a aliat cu AUR, potrivit POLITICO. Publicația leagă ascensiunea AUR de efectele reformelor nepopulare pentru reducerea datoriei publice, care ar fi împins o parte din electoratul PSD către formațiunea de extremă dreapta. În prezent, neîncrederea dintre foștii parteneri complică refacerea unei formule clasice de guvernare: PNL și USR refuză să mai formeze un guvern alături de PSD, conform analizei. PSD exclude o înțelegere cu AUR, dar avertizează asupra riscului electoral În interviul pentru POLITICO, Sorin Grindeanu a spus că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, invocând diferențe legate de Europa și securitatea națională. „Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR.” Totuși, liderul PSD afirmă că speră să refacă alianța cu foștii parteneri peste șase luni, pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare. În caz contrar, avertizează el, AUR ar putea continua să crească în sprijin. Pentru moment, chiar dacă votul de învestire ar pune capăt blocajului, datele din analiza citată indică o guvernare cu stabilitate limitată și cu un calendar bugetar încărcat, în care negocierile politice pot influența direct ritmul deciziilor economice. [...]
PSD ar urma să revină la guvernare, iar PNL și USR să treacă în opoziție după votul de învestire al Guvernului Niculescu, iar Marian Neacșu descrie rotația de roluri drept un exercițiu „benefic”, potrivit Mediafax . Marian Neacșu, propus de PSD pentru preluarea Ministerului Afacerilor Interne în cabinetul condus de Luca Niculescu, a spus după audierea din Parlament că alternanța dintre guvernare și opoziție ar fi utilă pentru cele două partide care au fost până acum în coaliție. „Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția.” Ce urmează procedural Scenariul descris depinde de votul de învestire din Parlament: dacă Guvernul Niculescu trece, PNL și USR ar urma să intre în opoziție, iar PSD să revină la Palatul Victoria. În paralel, audierile miniștrilor propuși s-au încheiat, iar candidații au primit avize favorabile, conform aceleiași surse. Miza instituțională: Interne și, posibil, Curtea de Conturi În același context, Neacșu a fost întrebat și despre o posibilă candidatură la șefia Curții de Conturi , poziție pentru care numele său a fost vehiculat recent. El a afirmat că, dacă se va deschide o oportunitate și vor începe procedurile, va lua în calcul „foarte serios” această variantă, precizând totodată că nu se știe încă momentul declanșării procedurilor pentru desemnarea președintelui Curții de Conturi. [...]
