Știri
Știri din categoria Politică
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia.
Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt:
Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate.
Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare.
Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”.
Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură, PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD.
În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin.
Recomandate
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
Miza de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR depinde de un acord politic rapid pe legea salarizării , iar președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Cotroceni, pe liderii fostei coaliții pentru a debloca reforma, potrivit HotNews . Întâlnirea îi aduce la aceeași masă pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, într-un moment în care România se află în a 98-a zi de criză politică, iar PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, nu au ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern. De ce contează: termenul-limită PNRR și riscul pierderii banilor Legea salarizării unice este un jalon din PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar termenul-limită menționat pentru îndeplinirea lui este 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat într-o postare pe Facebook că aceasta ar fi „cel mai probabil ultima săptămână” în care se poate obține un acord politic pe reformă, înainte ca România să piardă banii. În paralel, surse din PSD citate de HotNews susțin că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea în Parlament, deși ar putea fi adoptată „în perioada următoare”. Blocajul: lipsă de acord între partide și între miniștri interimari În ultimele săptămâni au existat discuții tehnice la Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor (între care Raluca Turcan și Florin Manole). Participanți la aceste discuții au spus că nu există un acord, deși „la nivel de principiu” nu ar fi diferențe majore între partide. În plus, aceleași surse indică un blocaj și în interiorul Executivului: nu ar exista un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale. Presiune socială: sănătatea a ieșit în stradă Primul draft al legii , publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat nemulțumiri puternice, în special în sănătate. Federația Sanitas a organizat proteste și a intrat în grevă generală la finalul lunii iunie, pe fondul temerilor legate de efectele proiectului asupra veniturilor. Pâslaru susține că a îmbunătățit proiectul și repetă că „niciun salariu nu va scădea”. Pentru sănătate, el afirmă că a așezat „principial” atât detaliile legate de sporuri, cât și diferențierea coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. În educație, ministrul interimar spune că a îmbunătățit plata cu ora și indemnizația de dirigenție. Context: o reformă amânată repetat Reforma salarizării trebuia finalizată în iunie 2023, dar a fost amânată succesiv. HotNews notează că, de la aprobarea PNRR, Ministerul Muncii a avut patru miniștri înainte de preluarea interimatului de către Dragoș Pâslaru. La finalul lui 2023, reforma a fost mutată în cererea de plată 4 și amânată pentru 2025, iar în aprilie 2025 a fost anunțată o nouă amânare, cu intenția de a o împinge către ultima cerere de plată. În acest context, întâlnirea de la Cotroceni are ca obiectiv obținerea unei forme finale care să treacă rapid prin Parlament și să reducă riscul de noi proteste, dar și riscul de a rata jalonul PNRR în termenul indicat. [...]
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
AUR își mută ofensiva pentru suspendarea președintelui în online , lansând o platformă care urmărește „în timp real” strângerea sprijinului parlamentar și al cetățenilor, pe fondul blocajului prelungit în desemnarea unui prim-ministru, potrivit HotNews . Partidul condus de George Simion anunță că a lansat site-ul suspeND.ro , pe care îl prezintă drept un instrument de monitorizare a demersului de suspendare a președintelui Nicușor Dan. AUR susține că motivul inițiativei este faptul că șeful statului „nu propune un nume de prim-ministru, așa cum prevede Constituția”. Ce urmărește platforma și ce presiune pune pe Parlament Conform descrierii AUR, platforma arată: stadiul demersului de suspendare; numărul de semnături necesare pentru declanșarea procedurii; poziția fiecărui parlamentar față de suspendare; posibilitatea ca cetățenii să își exprime susținerea pentru continuarea demersului. Partidul afirmă că românii pot vedea acolo dacă parlamentarii „și-au asumat sau nu o poziție” și câți cetățeni susțin inițiativa. Acuzațiile AUR și mesajul lui George Simion AUR califică suspendarea drept „un instrument constituțional legitim” și îl acuză pe președinte de „încălcări repetate ale obligațiilor constituționale”, inclusiv prin „tergiversarea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru”, „refuzul” rolului de mediator și „excluderea” AUR din consultările pentru formarea Guvernului. George Simion a anunțat lansarea platformei și pe Facebook, cerând susținătorilor să solicite parlamentarilor sprijin pentru demiterea președintelui. Care este pragul legal și în ce context apare inițiativa Pe 1 iulie, cei 135 de lideri din conducerea AUR au votat în unanimitate pentru demararea procesului de suspendare, notează publicația, trimițând la un articol anterior pe aceeași temă ( HotNews ). Conform Articolului 95 din Constituție, procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Demersul vine în contextul unui „blocaj de trei luni” în formarea noului Guvern: Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier (Eugen Tomac și Adrian Veștea), ambele eșuate din lipsă de sprijin parlamentar. Ulterior, președintele a primit două propuneri — Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL) — despre care a spus că nu au, în acel moment, sprijinul necesar pentru validarea Guvernului. În același context, HotNews amintește că, după demiterea prin moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR pe 5 mai , premierul Ilie Bolojan a depășit recordul pentru cel mai lung interimat, iar prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că „s-au avansat niște nume de premier tehnocrat”, fără să știe care sunt acestea, informație relatată într-un material separat ( HotNews ). [...]
Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]
