Știri
Știri din categoria Politică
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia.
Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt:
Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate.
Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare.
Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”.
Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură, PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD.
În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
PNL avertizează că prelungirea crizei politice după moțiunea de cenzură „costă România” prin pierderi de încredere și frânarea investițiilor , acuzând PSD că nu a prezentat un plan de guvernare la aproape trei săptămâni de la retragerea miniștrilor din Executiv, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis luni, PNL susține că au trecut 18 zile de la retragerea miniștrilor PSD din Guvern și 6 zile de la votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , moțiune votată „alături de formațiunea extremistă AUR”. Liberalii afirmă că, în acest interval, PSD „nu a prezentat românilor nicio soluție serioasă” pentru guvernarea țării. Miza economică invocată de PNL: investiții și stabilitate PNL leagă direct prelungirea incertitudinii politice de efecte economice și administrative, susținând că „fiecare zi” în care criza este menținută „costă România”, inclusiv prin afectarea nivelului de trai, a încrederii și a stabilității economice, dar și prin impact asupra investițiilor și a capacității statului de a lua decizii. Ce cere PNL de la PSD după consultările de la Cotroceni Liberalii solicită PSD să spună public cu ce soluții a mers la consultările de la Palatul Cotroceni și dacă există „un plan real de guvernare” sau demersul a fost „un joc politic iresponsabil”. PNL mai afirmă că, timp de 10 luni, PSD nu ar fi venit cu soluții alternative la programul de guvernare pe care l-a asumat, dar de care „s-a dezis” pe măsură ce în Coaliție și în Guvern au fost aprobate „măsuri impopulare, dar necesare și urgente”. „Dacă PSD nu are soluții pentru România, atunci trebuie să aibă măcar onestitatea de a recunoaște public acest lucru. Nu poți provoca o criză majoră și apoi să lași țara suspendată în incertitudine.” În același mesaj, PNL se prezintă drept „partid responsabil”, preocupat de stabilitatea țării, continuarea investițiilor și consolidarea statutului european și euroatlantic al României. [...]
Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală , deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan . Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan , care ar fi exclus varianta anticipatelor. „Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc. Presiune pe majoritatea care a demis Guvernul Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere. „Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc. Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție. Poziția PNL: PSD să își asume guvernarea În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură. În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte. [...]
PSD avertizează că OUG pentru investiții în industria de apărare riscă să fie vulnerabilă constituțional după ce a fost trimisă la Monitorul Oficial și repusă pe agenda Guvernului în perioada de interimat, potrivit Stirile Pro TV . Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: dacă procedura este contestată și cade la Curtea Constituțională, cadrul pentru investițiile vizate poate fi blocat sau întârziat. Senatorul PSD Radu Oprea susține că Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a trimis la Monitorul Oficial o ordonanță de urgență privind industria de apărare după ce a devenit Guvern interimar, pe care o consideră „o abordare greșită”, invocând textele legale în vigoare. Cronologia invocată de PSD și problema de procedură Oprea afirmă că, pe 4 mai, Guvernul a adoptat OUG privind investițiile în industria de apărare, în contextul programului european SAFE, iar actul ar fi fost „modificat substanțial” chiar în ședința de Guvern față de forma inițială, ceea ce ar fi generat obligația unui nou aviz din partea Consiliului Legislativ . Pe 5 mai, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură, iar în aceeași zi Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ asupra OUG. Potrivit senatorului PSD, avizul a ajuns la Secretariatul General al Guvernului cu aproximativ patru minute înainte ca hotărârea Parlamentului privind moțiunea să fie publicată în Monitorul Oficial, interval invocat ulterior ca argument că procedura ar fi fost completată înainte de instalarea interimatului. De ce spune PSD că ordonanța poate fi atacată În relatarea lui Oprea, pe 8 mai Guvernul Bolojan, deja în „exercițiu limitat”, a repus OUG pe ordinea de zi, susținând că nu readoptă actul, ci doar „ia act” de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Senatorul compară această „construcție procedurală” cu situația din februarie 2020, când ordonanțe adoptate înaintea unei moțiuni de cenzură au fost ulterior atacate la Curtea Constituțională pe motiv că urgența creată de iminența demiterii nu ar reprezenta o „situație extraordinară” în sens constituțional. În argumentația sa, OUG privind industria de apărare ar fi „un act de politică publică nouă”, nu unul de „administrare curentă”, iar calea aleasă ar fi „vulnerabilă” și ar putea compromite obiectivul urmărit, chiar dacă importanța strategică a programului SAFE este „reală”. „OUG privind industria de apărare este un act de politică publică nouă, nu un act de administrare curentă. (…) calea aleasă este vulnerabilă din punct de vedere constituțional și riscă să compromită tocmai obiectivul urmărit”, a argumentat Radu Oprea. Ce alternativă indică PSD Oprea susține că „există o cale corectă”: un guvern nou învestit ar putea adopta actul „în deplină legalitate”, iar „urgența politică nu justifică forțarea limitelor constituționale”. În același context, senatorul PSD ridică și o întrebare privind decizia de a include această OUG într-o „ordonanță trenuleț” (termen folosit pentru acte normative care grupează mai multe modificări legislative), apreciind că acest lucru ar fi vulnerabilizat demersul. [...]
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului , iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”. „România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.” Presiunea calendarului: date economice de la INS în două zile Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”. Critici la adresa lui Bolojan și mesajul „există viață și după el” Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024. „Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.” În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”. Fără discuții cu PNL, dar semnal către ambasadorii UE: „nu avem nicio înțelegere cu AUR” Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”. Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR. „Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.” În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică. [...]
