Știri
Știri din categoria Politică
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia.
Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt:
Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate.
Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare.
Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”.
Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură, PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD.
În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin.
Recomandate
Escaladarea publică dintre PSD și PNL complică negocierile pentru un guvern stabil , într-un moment în care liderii PNL-USR-UDMR discută la Palatul Victoria despre formula viitorului executiv, potrivit HotNews . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat joi un atac dur la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , acuzându-l că și-a schimbat repetat pozițiile în discuțiile privind formarea guvernului și că „l-a mințit inclusiv pe Președintele României”. Mesajul a fost publicat pe Facebook și vine în plin blocaj politic legat de majoritatea parlamentară. Miza: majoritatea și calendarul instalării guvernului În paralel cu mesajul lui Manda, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au o întâlnire la Guvern pe tema formării viitorului executiv, în condițiile în care PNL-USR-UDMR ar urmări o formulă de guvern minoritar (detalii în relatarea HotNews ). PSD, pe de altă parte, a anunțat miercuri că își asumă guvernarea și îl propune pe Sorin Grindeanu ca variantă de premier, conform aceleiași publicații ( HotNews ). În acest context, atacul public ridică presiunea pe negocieri și reduce spațiul pentru un compromis rapid, mai ales dacă voturile PSD rămân necesare pentru trecerea unui guvern prin Parlament. Acuzațiile PSD: „schimbați condițiile” și „inventați motive” Manda susține că Bolojan ar fi cerut, pe rând, un guvern tehnocrat fără PSD, apoi ar fi refuzat varianta cu secretari de stat și prefecți politici, iar ulterior ar fi invocat problema „PSD-iștilor vopsiți” din guvern. În mesaj, liderul PSD afirmă că, de fiecare dată când condițiile ar fi fost acceptate, PNL ar fi venit cu alte solicitări. „Domnule Bolojan, v-ați prezentat ca un om serios, riguros, scrupulos. În realitate, v-ați dovedit un MINCINOS. L-ați mințit inclusiv pe Președintele României.” Manda mai afirmă că PSD „nu a condiționat niciodată votul de funcții, ci de programul de guvernare” și îl acuză pe Bolojan că, după ce a spus că poate vota un guvern PSD, și-ar fi schimbat din nou poziția. „Rotativa” și problema voturilor în Parlament Un punct central al criticilor este ideea unei „rotative” la guvernare, despre care Manda spune că ar fi fost propusă ulterior de Bolojan la Cotroceni. În interpretarea PSD, o astfel de mișcare ar însemna solicitarea unui „alt guvern” care ar avea nevoie, din nou, de voturi în Parlament, inclusiv de la PSD. În finalul mesajului, Manda introduce și o linie de atac legată de George Simion, sugerând că Bolojan ar ajunge să depindă de acesta pentru a-și susține poziția politică. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru viitorul executiv continuă, însă schimbul de acuzații publice între PSD și PNL indică o tensionare a relației exact în momentul în care se discută formula de guvernare și susținerea parlamentară. Dacă pozițiile rămân ireconciliabile, riscul este prelungirea interimatului și întârzierea instalării unui guvern cu sprijin suficient în Parlament. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării , într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3 . Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici. În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD. „Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.” Miza: deblocarea rapidă a guvernării, nu „anticipate” Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării. Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația. „Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor. Critici interne și anunț de contestare a deciziilor conducerii Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri. Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București , susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment. [...]
USR condiționează deblocarea crizei politice de un pact de reciprocitate cu PSD , propunând ca social-democrații să susțină acum un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmând ca anul viitor USR să voteze un guvern PSD, potrivit news.ro . Miza imediată este formarea rapidă a unui executiv înainte de intrarea parlamentarilor în vacanță, termen invocat de președintele Nicușor Dan. Dominic Fritz , președintele USR, spune că i-a transmis propunerea lui Sorin Grindeanu și reiterează că partidul nu va vota „un guvern monocolor PSD”. În această formulă, premierul ar urma să fie negociat, Fritz afirmând că „numele premierului îl putem discuta” pentru învestirea unui guvern PNL–USR–UDMR. „Principiul reciprocității”, condiția USR pentru sprijin parlamentar Fritz descrie soluția ca pe un schimb de voturi în doi pași, menit să evite concentrarea puterii la un singur partid în perioada rămasă până la alegeri: „Principiul reciprocităţii - dacă PSD votează un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, votăm şi noi, anul viitor, un guvern PSD - este soluţia noastră de deblocare a crizei politice.” Liderul USR susține că varianta ar continua actuala formulă de guvernare, pe care o caracterizează drept una care „funcţionează bine” și „imprimă o direcţie reformistă”. Totodată, el avertizează că, în lipsa acestui aranjament, PSD ar avea „putere deplină până la alegeri” și ar putea face „înţelegeri cu oricine, chiar şi cu AUR”. Linii roșii: fără guvern PSD singur și fără „scara” revenirii la putere În mesajul său, Fritz insistă că USR „nu sabotează niciun guvern”, dar respinge explicit scenariul în care PSD ar guverna singur. El afirmă că USR „refuză un singur lucru: să fie scara pe care PSD se întoarce la putere”, în contextul în care PSD, „împreună cu AUR”, ar fi contribuit la căderea guvernului din care făcea parte. Fritz mai spune că actuala criză „nelinişteşte românii” și „are consecinţe în nivelul de trai al oamenilor”, fără a detalia în ce mod. Ce urmează: termen scurt pentru o soluție și poziții încă divergente Potrivit informațiilor prezentate, PSD a anunțat „în repetate rânduri” că nu va susține un guvern PNL–USR–UDMR. Ideea unui pact pentru învestirea unui guvern minoritar a fost lansată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, iar PNL, USR și UDMR au avut discuții pentru detaliile unui astfel de acord. Vineri, președintele Nicușor Dan așteaptă partidele să prezinte o soluție de ieșire din criză, argumentând că ar fi „important să avem un guvern cât mai repede” și că, odată cu intrarea parlamentarilor în vacanță marți, „ar fi bine să avem un guvern până marţi”. [...]
Dragoș Pîslaru acuză PSD că blochează negocierile pentru guvern și spune că poziția partidului, exprimată de Sorin Grindeanu , schimbă „logica” discuțiilor, potrivit Mediafax . Miza imediată este capacitatea partidelor de a ajunge la o formulă funcțională de guvernare, în condițiile în care se discută inclusiv varianta unui guvern minoritar. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat la Digi24 că, în discuțiile privind formarea noului guvern, există „două probleme majore” legate de poziția PSD. El a susținut că PNL ar fi pus inițial pe masă mai multe scenarii, cu decizia finală la președintele României, însă reacția PSD ar fi schimbat cadrul negocierilor. Cele două „probleme” invocate de Pîslaru Pîslaru afirmă, în primul rând, că PSD ar fi trecut de la un discurs „flexibil” la o poziție rigidă, prin condiționarea votului de participarea la guvernare. „Au spus că ei nu votează decât un guvern în care participă.” A doua problemă, potrivit ministrului, ține de condițiile pentru o eventuală formulă de guvern minoritar și de ideea unui acord politic pe șase luni, care ar trebui să includă „elemente cruciale” agreate între partide. „Ori, domnul Grindeanu a venit cu un tupeu formidabil și a spus că nu acceptă nicio condiție, nu acceptă nimic, este un guvern în care PSD face și desface singur.” Efectul asupra scenariului de guvern minoritar Ministrul mai spune că abordarea PSD „nu este una echilibrată” în contextul negocierilor și adaugă că USR a transmis deja că nu ar sprijini un guvern minoritar „în această formulă”, ceea ce complică discuțiile. În același context, Pîslaru susține că tratamentul descris de el ca fiind „luându-ne pe sus” nu ar fi justificat „pentru un parlament” în care PSD ar avea „un procent mic”, mai mic decât procentele cumulate PNL–USR–UDMR, care „ar trebui să fie prima opțiune” pentru construirea unui guvern minoritar. [...]
