Știri
Știri din categoria Politică
Posibilitatea alegerilor anticipate revine în discuție ca ieșire din blocajul politic, după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a spus că această opțiune ar fi „o variantă foarte bună” dacă actuala criză se prelungește, potrivit Mediafax. Mesajul vine în contextul incertitudinii privind susținerea parlamentară a Guvernului și a riscului unei moțiuni de cenzură.
Buzoianu a declarat că, în acest moment, nu poate spune dacă Executivul ar rezista unei moțiuni de cenzură, invocând faptul că „încă n-au fost purtate negocierile”. Întrebată la Antena 3 CNN cum ar putea rezista Guvernul fără o majoritate parlamentară, ministra a indicat că discuțiile urmează să fie purtate „cu absolut toți parlamentarii care vor vota”, iar rolul principal în negocieri îl vor avea liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților.
Ministra a legat explicit varianta anticipatelor de imposibilitatea formării unei majorități în actualul context politic și de căderea unui guvern la vot. În logica prezentată de ea, dacă parlamentarii votează împotriva actualului guvern, ar urma încercarea de a crea un nou executiv, iar dacă acesta „pică” – scenariu pe care îl consideră probabil – se poate ajunge la alegeri anticipate.
„Matematica este foarte simplă. Dacă vor decide să voteze împotriva acestui guvern, trebuie să ne reîntoarcem și să creăm un nou guvern. Dacă guvernul respectiv pică, ceea ce are toate șansele, pentru că nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față în această criză politică, ne putem întoarce oricând la alegeri anticipate și la votul oamenilor. Să știți că eu chiar cred în asta.”
Într-o altă declarație, Buzoianu a argumentat că anticipatele ar putea fi o soluție dacă „această criză politică se lungește foarte mult”, susținând că electoratul nu ar fi votat pentru „circul politic” actual.
Din informațiile disponibile, următorul pas indicat de ministră este deschiderea negocierilor pentru susținere parlamentară, în coordonarea liderilor de grup din cele două Camere. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, dacă există deja o formulă de majoritate sau un calendar pentru o eventuală moțiune de cenzură.
Recomandate
S.O.S. România intră în jocul moțiunii de cenzură, iar presiunea pe majoritatea care susține Guvernul Bolojan crește , pe fondul negocierilor din Parlament pentru strângerea semnăturilor și a voturilor necesare, potrivit Știrile Pro TV . Președinta S.O.S. România, eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă, a anunțat că formațiunea va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și i-a îndemnat pe parlamentarii altor partide să se alăture demersului. În mesajul public, Șoșoacă a cerut explicit semnături de la alte partide și a transmis că S.O.S. România este dispus să redacteze moțiunea dacă ceilalți nu o fac. „Partidul S.O.S. România depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR condus de Ilie Bolojan, zis «sărăcie». Acum vedem dacă semnează partidele pentru moțiune. (...) Nu vreți niciunul să formulați moțiunea? O facem noi, voi semnați-o!” Ce se schimbă politic: al treilea grup parlamentar care anunță demersul Demersul S.O.S. România vine după ce AUR și PSD au anunțat, la rândul lor, intenții legate de o moțiune de cenzură, ceea ce face ca presiunea parlamentară asupra executivului să se intensifice. În același timp, la Parlament au loc negocieri pentru o eventuală moțiune împotriva Guvernului Bolojan. În acest context, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la birou cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, iar liderii sindicali au cerut „un guvern cu puteri depline”, care să reducă deficitul bugetar și să gestioneze criza economico-socială menționată de aceștia. Mize și condiții puse în discuție Potrivit informațiilor prezentate, PSD ar face „calcule” pentru a depune o moțiune după 1 mai, în încercarea de a strânge sprijin inclusiv din zona PNL, dar și din opoziție. De cealaltă parte, George Simion (AUR) a spus că nu crede într-o moțiune depusă de PSD, însă partidul său ar vota „orice demers” inițiat împotriva Guvernului Bolojan. Simion a cerut și garanții, precum alegeri anticipate sau reducerea numărului de parlamentari la 300. În paralel: discuții pentru un guvern minoritar Ilie Bolojan poartă discuții cu partenerii rămași în zona guvernării și cu minoritățile naționale, conduse de Varujan Pambuccian. Urmează și o întâlnire între Bolojan și președintele UDMR, Kelemen Hunor, în ideea obținerii sprijinului pentru un guvern minoritar. În material se arată că UDMR nu ar dori să facă parte dintr-un astfel de guvern, deoarece ar deveni vulnerabil la presiunea opoziției, în scenariul în care PSD ar trece în opoziție alături de AUR. Kelemen Hunor a fost și în biroul lui Sorin Grindeanu, fără ca discuțiile să fie detaliate public. Context separat: imunitatea Dianei Șoșoacă, în procedură la Parlamentul European Separat de tema moțiunii, eurodeputații au votat în comisii ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, urmând ca decizia să fie luată de plenul Parlamentului European. În material se menționează că au fost 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, iar solicitarea a venit de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cercetarea într-un dosar penal, în septembrie 2025. În acest moment, din informațiile disponibile, rămâne de văzut dacă inițiativele anunțate se traduc într-o moțiune cu suficiente semnături și, mai ales, într-o majoritate de voturi care să poată demite Guvernul. [...]
Demisiile miniștrilor PSD lasă Guvernul Bolojan fără majoritate și deschid o fereastră de 45 de zile pentru interimate și o posibilă moțiune de cenzură , potrivit Mediafax . PSD susține, într-un comunicat, că prin acest pas a formalizat retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan . Decizia retragerii din Executiv fusese luată marți, în unanimitate, de conducerea PSD, iar joi miniștrii au ajuns la Palatul Victoria pentru a-și depune demisiile. În același comunicat, PSD afirmă că premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și, în consecință, „nu mai are legitimitatea democratică” de a conduce Guvernul. Cine pleacă din Guvern PSD are șase portofolii ministeriale, iar miniștrii care părăsesc Executivul sunt: Ciprian Șerban – Transporturi Florin Barbu – Agricultură Bogdan Ivan – Energie Alexandru Rogobete – Sănătate Radu Marinescu – Justiție Florin Manole – Muncă În Guvern se află și alți reprezentanți PSD, menționați de publicație: vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea. Ce urmează: interimari și termen-limită După depunerea demisiilor, premierul urmează să numească miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile, interval în care Guvernul funcționează cu o componență politică modificată, în condițiile ieșirii PSD din coaliția de guvernare. Ioana Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului, a declarat că Ilie Bolojan le-a mulțumit miniștrilor PSD la finalul ședinței de Guvern, apreciind colaborarea din cele 10 luni de guvernare și adresând mulțumiri speciale vicepremierului Marian Neacșu. Presiune parlamentară: risc de moțiune de cenzură În perioada de interimat, opoziția poate depune o moțiune de cenzură. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva actualului Executiv, mai notează publicația. În paralel, PSD transmite că va sprijini în continuare „proiectele naționale strategice”, menționând explicit aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. Reacții punctuale ale miniștrilor demisionari Florin Barbu (Agricultură) a anunțat că și-a înaintat demisia și că va organiza „zilele următoare” o conferință de presă pentru a prezenta rezultatele mandatului, precizând totodată că va asigura funcționarea ministerului „până când demisia devine efectivă”. Ciprian Șerban (Transporturi) a transmis, la rândul său, că își va prezenta raportul de mandat „săptămâna viitoare”, într-o discuție informală cu jurnaliștii acreditați la minister. [...]
O eventuală retragere a miniștrilor PSD din Guvern riscă să împingă și mai sus costurile de finanțare ale României , deja în creștere, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , într-o declarație citată de Antena 3 . Miza, în lectura șefului de la Finanțe, este una directă pentru buget: instabilitatea politică poate scumpi împrumuturile statului și poate alimenta îngrijorări la agențiile de rating. Nazare spune că „încă speră” ca PSD să nu își retragă miniștrii din Executiv și că ar fi „de dorit” evitarea acestui scenariu tocmai pentru a nu amplifica presiunea pe dobânzi. Potrivit ministrului, costurile de finanțare sunt „deja în creștere” pe fondul războiului din Iran, iar „în ultima lună” scumpirea finanțării a fost „semnificativă”. „Încă sper ca PSD să nu își retragă miniștrii din Guvern. Ar fi de dorit să evităm acest scenariu, pentru că nu avem nevoie de costuri de finanțare mai mari. Acestea sunt deja în creștere din cauza războiului din Iran. În ultima lună, costul de finanțare a crescut semnificativ.” De ce contează: semnal către piețe și agențiile de rating Ministrul afirmă că a atras atenția că o astfel de decizie politică ar putea duce la „o nouă majorare” a costurilor de finanțare și ar provoca „îngrijorare” din partea agențiilor de rating, care evaluează riscul de țară și influențează, indirect, prețul la care România se împrumută. Contextul politic: demisii anunțate și ședință de Guvern fără PSD În aceeași zi, miniștrii PSD „își vor da demisia”, iar ședința de Guvern începe la ora 11:00, însă miniștrii PSD nu vor participa, potrivit unor surse politice citate de Antena 3. Social-democrații au decis retragerea din Guvern în ședința Biroului Permanent Național, pe fondul retragerii sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan și al refuzului acestuia de a pleca din funcție. Nazare exclude, deocamdată, varianta de premier Întrebat dacă ar accepta funcția de prim-ministru, în cazul unei propuneri, Nazare a spus că vrea să rămână la Finanțe, unde are proiecte de dus la bun sfârșit. El a indicat drept prioritate digitalizarea, despre care afirmă că este „esențială” și că de aceste proiecte „depinde execuția bugetară”. Numele său a fost vehiculat ca posibilă variantă de premier în criza politică, mai notează publicația. [...]
UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]
Dominic Fritz deschide ușa unor negocieri punctuale cu parlamentari AUR pentru a bloca o moțiune de cenzură împotriva guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan , printr-o delimitare între aleșii AUR „ca indivizi” și partidul AUR, pe care îl numește „extremist”, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: menținerea guvernului în funcție în condițiile în care PSD s-ar retrage și ar dispărea majoritatea parlamentară. Într-un interviu care urmează să fie difuzat integral duminică, la „Ora de foc cu Oana Zamfir”, liderul USR a susținut că această „nuanță” lasă loc pentru discuții individuale cu parlamentari AUR care nu ar susține moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. „Parlamentarii sunt legitimi. Partidul AUR este un partid extremist.” Acuzații către PSD și calculul majorității Fritz a afirmat că au existat deja colaborări punctuale între PSD și AUR în Parlament, invocând episoade legate de voturi la buget, moțiuni și negocieri privind Avocatul Poporului. În logica sa, discuția despre colaborări nu ar fi una ipotetică, ci una bazată pe precedente. Totodată, liderul USR a spus că are „îndoieli” că AUR va vota o moțiune de cenzură, sugerând că partidul ar putea juca, de fapt, în avantajul PSD, prin slăbirea unei „coaliții pro-europene”. Linia roșie a USR: fără moțiune „cu extremiștii” Întrebat despre posibilitatea unei coaliții cu AUR, Fritz a respins scenariul și a afirmat că USR nu va vota o moțiune de cenzură alături de „extremiști”, cerând o promisiune similară din partea PSD. „Eu promit aici solemn, că nu vom vota o moțiune de cenzură cu extremiștii. Haideți să vedem aceeași promisiune din PSD.” Legătura cu PNRR și finanțarea SAFE Fritz a mai declarat că, în discuția de la Cotroceni, i-a transmis președintelui că USR îl susține pe premierul Bolojan și continuarea guvernării, invocând riscul pierderii „celor 10 miliarde din PNRR” și „celor 16 miliarde din SAFE”, precum și temerea că reformele ar putea fi anulate. În același context, a spus că, dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului, nu ar mai fi „un partener” pentru USR și a indicat că USR rămâne disponibil inclusiv pentru varianta unui guvern minoritar, plasând „100%” responsabilitatea la PSD în cazul unei crize de majoritate. [...]
Mesajul public al ambasadorului SUA că relația bilaterală nu va fi afectată de criza politică din România ridică miza pe componenta de stabilitate instituțională, într-un moment în care Guvernul a rămas fără miniștrii PSD, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24, ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg , spune că SUA „urmăresc lucrurile foarte îndeaproape” și că evoluțiile de pe scena politică românească sunt monitorizate prin activitatea de „ascultare și raportare” a misiunii diplomatice. Declarațiile vin în contextul în care, joi, miniștrii PSD au demisionat din Guvern . Ce transmite Washingtonul: continuitate în relația bilaterală Nirenberg afirmă că turbulențele politice interne nu vor afecta relația dintre Statele Unite și România, pe care o descrie drept „niciodată mai puternică” și „niciodată mai importantă”. În aceeași linie, ambasadorul susține că modul în care democrația românească traversează criza actuală „nu o va afecta deloc negativ” și că așteptarea este ca parteneriatul să continue să crească. „Ce se întâmplă aici cu guvernul nu va afecta deloc relația dintre Statele Unite și România.” Monitorizare, dar fără „evaluări” publice Ambasadorul explică faptul că una dintre atribuțiile sale este să transmită acasă rapoarte despre situația din țara în care este acreditat și precizează că SUA folosesc „orice ocazie” pentru a înțelege „rădăcinile” crizei și direcția în care se îndreaptă. În același timp, Nirenberg spune că nu este în poziția de a oferi o evaluare publică a cauzelor crizei, invocând nevoia unei analize la nivelul echipei sale și faptul că mai multe persoane urmăresc situația. „Nu sunt în poziția de a vă oferi o evaluare.” [...]
