Știri
Știri din categoria Politică

Posibilitatea alegerilor anticipate revine în discuție ca ieșire din blocajul politic, după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a spus că această opțiune ar fi „o variantă foarte bună” dacă actuala criză se prelungește, potrivit Mediafax. Mesajul vine în contextul incertitudinii privind susținerea parlamentară a Guvernului și a riscului unei moțiuni de cenzură.
Buzoianu a declarat că, în acest moment, nu poate spune dacă Executivul ar rezista unei moțiuni de cenzură, invocând faptul că „încă n-au fost purtate negocierile”. Întrebată la Antena 3 CNN cum ar putea rezista Guvernul fără o majoritate parlamentară, ministra a indicat că discuțiile urmează să fie purtate „cu absolut toți parlamentarii care vor vota”, iar rolul principal în negocieri îl vor avea liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților.
Ministra a legat explicit varianta anticipatelor de imposibilitatea formării unei majorități în actualul context politic și de căderea unui guvern la vot. În logica prezentată de ea, dacă parlamentarii votează împotriva actualului guvern, ar urma încercarea de a crea un nou executiv, iar dacă acesta „pică” – scenariu pe care îl consideră probabil – se poate ajunge la alegeri anticipate.
„Matematica este foarte simplă. Dacă vor decide să voteze împotriva acestui guvern, trebuie să ne reîntoarcem și să creăm un nou guvern. Dacă guvernul respectiv pică, ceea ce are toate șansele, pentru că nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față în această criză politică, ne putem întoarce oricând la alegeri anticipate și la votul oamenilor. Să știți că eu chiar cred în asta.”
Într-o altă declarație, Buzoianu a argumentat că anticipatele ar putea fi o soluție dacă „această criză politică se lungește foarte mult”, susținând că electoratul nu ar fi votat pentru „circul politic” actual.
Din informațiile disponibile, următorul pas indicat de ministră este deschiderea negocierilor pentru susținere parlamentară, în coordonarea liderilor de grup din cele două Camere. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, dacă există deja o formulă de majoritate sau un calendar pentru o eventuală moțiune de cenzură.
Recomandate

Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri deschide formal procedura de învestire , cu audieri și vot în Parlament programate la începutul săptămânii viitoare, potrivit Adevărul . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că va depune documentele sâmbătă dimineață, la Parlament, după ce vineri a prezentat componența Cabinetului. Miza imediată este calendarul parlamentar: depunerea programului și a listei declanșează audierile candidaților la ministere și, ulterior, votul de învestitură, fără de care desemnarea nu se transformă în numire efectivă. Componența propusă a Guvernului Noul Cabinet ar urma să păstreze mai mulți miniștri din echipa condusă de Ilie Bolojan, conform listei prezentate de Mureșan. Propunerile includ și trei viceprim-miniștri, fiecare cu portofoliu: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) Ce prevede programul: repere fiscale și priorități bugetare În programul de guvernare, Mureșan indică păstrarea cotei unice și „lipsa unor noi impozite în 2027”, alături de măsuri pentru reducerea birocrației și continuarea reformelor. Sunt menționate și obiective privind reducerea deficitului, combaterea evaziunii fiscale și a corupției, precum și stimularea economiei și crearea de locuri de muncă. Documentul mai include indexarea salariilor și pensiilor „atunci când situația bugetară o va permite”, precum și investiții mai mari în apărare. În zona energetică, sunt trecute investiții în producție, rețele și capacități de stocare, cu obiectivul reducerii facturilor. Ce urmează în Parlament Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru pe 17 septembrie, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare. Următorul pas este obținerea votului de încredere al Parlamentului, după audierile candidaților la ministere, programate la începutul săptămânii viitoare. Pentru moment, data exactă a votului nu este precizată în informațiile citate. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]

PSD își asumă scenariul alegerilor anticipate și condiționează guvernarea de un program axat pe relansarea economiei , într-un moment de blocaj politic prelungit, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine la cinci luni după ce social-democrații au contribuit la căderea Guvernului, iar partidul spune acum că este pregătit atât să guverneze, cât și să meargă la vot. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a declarat că formațiunea pune pe masă „un Guvern pentru români”, cu un program construit „în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. În același timp, Manda susține că actualul context este „greu și nedrept pentru români”, invocând o perioadă de aproape cinci luni în care „domnul Bolojan” ar fi blocat formarea unui nou Executiv. Ce propune PSD și ce transmite despre anticipatele Într-un mesaj publicat pe Facebook, Manda afirmă că PSD nu ar trebui să „gireze continuarea unei direcții greșite” și că partidul trebuie să ofere „o alternativă reală” la politicile pe care le consideră responsabile pentru problemele economiei. Totodată, liderul PSD spune că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate, în cazul în care alternativa la nesusținerea „ Guvernului Mureșan ” este revenirea la vot. „Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el. PSD este pregătit pentru alegeri anticipate.” De ce contează: incertitudine politică, decizii economice amânate Miza imediată este prelungirea incertitudinii privind formarea unui guvern, cu efecte potențiale asupra agendei economice, în condițiile în care PSD își leagă explicit oferta de guvernare de un program de „relansare a economiei”. În același timp, poziționarea publică pe scenariul anticipatelor indică faptul că partidul își asumă și varianta unei resetări politice prin alegeri, dacă negocierile pentru un nou Executiv eșuează. Articolul nu oferă detalii despre conținutul concret al programului economic invocat și nici un calendar pentru pașii următori, dincolo de declarațiile lui Claudiu Manda. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]

PSD le-a transmis celor de la S&P că vrea să preia guvernarea, mizând pe continuitatea consolidării fiscale înaintea deciziei de rating din 2 octombrie 2026 , potrivit Profit . Mesajul vine în plină criză politică, într-un moment în care evaluările agențiilor de rating sunt sensibile la credibilitatea politicilor bugetare și la capacitatea de a adopta la timp bugetul pe 2027. PSD spune că delegația partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții Standard & Poor’s , aflați în România pentru discuții legate de fundamentarea deciziei de rating. Social-democrații susțin că au prezentat agenției intenția de a „pune capăt actualei crize politice” și de a readuce economia pe o direcție stabilă, printr-o politică de consolidare fiscală și creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea colectării taxelor și stimularea investițiilor străine. De ce contează: ratingul depinde de buget și de un guvern „cu puteri depline” În documentul citat de Profit, PSD insistă că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona echilibrele macroeconomice și să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Partidul mai afirmă că viitorul guvern ar trebui să urmărească reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc, într-un cadru „predictibil” pentru investitori și instituțiile de credit. Totodată, PSD afirmă că și-a reafirmat susținerea valorilor europene și euroatlantice și că a propus „tuturor forțelor democratice” participarea la construirea unei majorități parlamentare, pornind de la principii și priorități economice naționale. Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu. Context: vizita S&P și presiunea pe credibilitatea fiscală Reprezentanții S&P sunt în vizită de lucru în România pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan . În același context, Profit notează că un analist Fitch a avertizat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală. La 1 august, Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ce urmează Decizia de rating a S&P pentru economia României este așteptată pe 2 octombrie 2026. În perioada rămasă, semnalul urmărit de piețe și de agențiile de rating rămâne capacitatea politică de a asigura continuitatea consolidării fiscale și de a livra un buget pentru 2027 fără derapaje de deficit. [...]