Știri
Știri din categoria Politică
S.O.S. România intră în jocul moțiunii de cenzură, iar presiunea pe majoritatea care susține Guvernul Bolojan crește, pe fondul negocierilor din Parlament pentru strângerea semnăturilor și a voturilor necesare, potrivit Știrile Pro TV.
Președinta S.O.S. România, eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă, a anunțat că formațiunea va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și i-a îndemnat pe parlamentarii altor partide să se alăture demersului. În mesajul public, Șoșoacă a cerut explicit semnături de la alte partide și a transmis că S.O.S. România este dispus să redacteze moțiunea dacă ceilalți nu o fac.
„Partidul S.O.S. România depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR condus de Ilie Bolojan, zis «sărăcie». Acum vedem dacă semnează partidele pentru moțiune. (...) Nu vreți niciunul să formulați moțiunea? O facem noi, voi semnați-o!”
Demersul S.O.S. România vine după ce AUR și PSD au anunțat, la rândul lor, intenții legate de o moțiune de cenzură, ceea ce face ca presiunea parlamentară asupra executivului să se intensifice. În același timp, la Parlament au loc negocieri pentru o eventuală moțiune împotriva Guvernului Bolojan.
În acest context, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la birou cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, iar liderii sindicali au cerut „un guvern cu puteri depline”, care să reducă deficitul bugetar și să gestioneze criza economico-socială menționată de aceștia.
Potrivit informațiilor prezentate, PSD ar face „calcule” pentru a depune o moțiune după 1 mai, în încercarea de a strânge sprijin inclusiv din zona PNL, dar și din opoziție.
De cealaltă parte, George Simion (AUR) a spus că nu crede într-o moțiune depusă de PSD, însă partidul său ar vota „orice demers” inițiat împotriva Guvernului Bolojan. Simion a cerut și garanții, precum alegeri anticipate sau reducerea numărului de parlamentari la 300.
Ilie Bolojan poartă discuții cu partenerii rămași în zona guvernării și cu minoritățile naționale, conduse de Varujan Pambuccian. Urmează și o întâlnire între Bolojan și președintele UDMR, Kelemen Hunor, în ideea obținerii sprijinului pentru un guvern minoritar.
În material se arată că UDMR nu ar dori să facă parte dintr-un astfel de guvern, deoarece ar deveni vulnerabil la presiunea opoziției, în scenariul în care PSD ar trece în opoziție alături de AUR. Kelemen Hunor a fost și în biroul lui Sorin Grindeanu, fără ca discuțiile să fie detaliate public.
Separat de tema moțiunii, eurodeputații au votat în comisii ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, urmând ca decizia să fie luată de plenul Parlamentului European. În material se menționează că au fost 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, iar solicitarea a venit de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cercetarea într-un dosar penal, în septembrie 2025.
În acest moment, din informațiile disponibile, rămâne de văzut dacă inițiativele anunțate se traduc într-o moțiune cu suficiente semnături și, mai ales, într-o majoritate de voturi care să poată demite Guvernul.
Recomandate
Constituția permite, în anumite condiții, două moțiuni de cenzură în aceeași sesiune , iar premierul Ilie Bolojan ar putea ajunge în această situație dacă se rupe majoritatea parlamentară, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de funcționare a mecanismelor constituționale: interdicția invocată frecvent în spațiul public nu este expresă, ci depinde de aritmetica semnăturilor și de stabilitatea majorității. Textul pornește de la articolul 113 din Constituție : o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin un sfert din numărul total al parlamentarilor, iar dacă moțiunea este respinsă, inițiatorii ei nu mai pot semna o altă moțiune în aceeași sesiune. Aceasta este, în interpretarea prezentată, singura limitare explicită, gândită ca un mecanism de protecție împotriva „hărțuirii” Guvernului prin depuneri repetate. Unde apare „portița” și de ce contează Cheia este că restricția nu blochează depunerea unei a doua moțiuni în mod absolut, ci doar îi limitează pe semnatarii primei moțiuni respinse. Dacă există suficienți parlamentari care nu au semnat prima moțiune, aceștia pot susține o a doua inițiativă în aceeași sesiune. Analiza mai notează o excepție: moțiunile depuse după angajarea răspunderii Guvernului (procedură accelerată de legiferare) pot fi inițiate ori de câte ori Executivul recurge la această cale. Aritmetica din Parlament, în cifrele prezentate G4Media indică datele de moment pentru a arăta cum ar putea funcționa practic scenariul a două moțiuni: Parlamentul are 465 de membri ; pragul de inițiere (un sfert) înseamnă 117 parlamentari ; PSD are 130 de parlamentari , suficient pentru a iniția singur o moțiune și, teoretic, ar rămâne cu 13 care ar putea fi „rezervă” pentru o a doua moțiune; Opoziția (AUR+SOS+POT+PACE+Neafiliați) ar cumula 152 de parlamentari , suficient pentru inițierea unei moțiuni. Concluzia analizei este că, într-un context de criză politică și de fragmentare a majorității, posibilitatea ca un guvern să fie confruntat cu două moțiuni de cenzură în aceeași sesiune parlamentară devine una „cât se poate de reală”. [...]
Demisiile miniștrilor PSD lasă Guvernul Bolojan fără majoritate și deschid o fereastră de 45 de zile pentru interimate și o posibilă moțiune de cenzură , potrivit Mediafax . PSD susține, într-un comunicat, că prin acest pas a formalizat retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan . Decizia retragerii din Executiv fusese luată marți, în unanimitate, de conducerea PSD, iar joi miniștrii au ajuns la Palatul Victoria pentru a-și depune demisiile. În același comunicat, PSD afirmă că premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și, în consecință, „nu mai are legitimitatea democratică” de a conduce Guvernul. Cine pleacă din Guvern PSD are șase portofolii ministeriale, iar miniștrii care părăsesc Executivul sunt: Ciprian Șerban – Transporturi Florin Barbu – Agricultură Bogdan Ivan – Energie Alexandru Rogobete – Sănătate Radu Marinescu – Justiție Florin Manole – Muncă În Guvern se află și alți reprezentanți PSD, menționați de publicație: vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea. Ce urmează: interimari și termen-limită După depunerea demisiilor, premierul urmează să numească miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile, interval în care Guvernul funcționează cu o componență politică modificată, în condițiile ieșirii PSD din coaliția de guvernare. Ioana Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului, a declarat că Ilie Bolojan le-a mulțumit miniștrilor PSD la finalul ședinței de Guvern, apreciind colaborarea din cele 10 luni de guvernare și adresând mulțumiri speciale vicepremierului Marian Neacșu. Presiune parlamentară: risc de moțiune de cenzură În perioada de interimat, opoziția poate depune o moțiune de cenzură. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva actualului Executiv, mai notează publicația. În paralel, PSD transmite că va sprijini în continuare „proiectele naționale strategice”, menționând explicit aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. Reacții punctuale ale miniștrilor demisionari Florin Barbu (Agricultură) a anunțat că și-a înaintat demisia și că va organiza „zilele următoare” o conferință de presă pentru a prezenta rezultatele mandatului, precizând totodată că va asigura funcționarea ministerului „până când demisia devine efectivă”. Ciprian Șerban (Transporturi) a transmis, la rândul său, că își va prezenta raportul de mandat „săptămâna viitoare”, într-o discuție informală cu jurnaliștii acreditați la minister. [...]
AUR acuză Guvernul că pregătește vânzări de acțiuni la companii de stat în afara bursei, cu risc de pierderi pentru buget , potrivit News . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , îi acuză pe premierul Ilie Bolojan și pe vicepremierul Oana Gheorghiu că ar urmări vânzarea unor pachete de acțiuni „hoțește”, printr-un mecanism care ar exclude Bursa de Valori și ar permite stabilirea prețului și a cumpărătorilor de către guvernanți. Peiu susține că ar fi vizate pachete de până la 10 miliarde de lei, dând ca exemple Hidroelectrica și Romgaz. În declarația sa, senatorul afirmă că Guvernul ar intenționa să vândă până la 10% din Hidroelectrica și până la 7% din Romgaz. Miza economică invocată: preț sub piață și „gaură” la buget Senatorul AUR afirmă că vânzarea ar urma să se facă prin „plasare accelerată privată” (ABB – accelerated book building , un proces de vânzare rapidă către investitori selectați, în afara unei oferte publice clasice). În interpretarea sa, acest mecanism ar permite vânzarea la un preț mai mic decât cel de piață, către un grup restrâns de fonduri de investiții. Peiu indică drept exemplu cotații bursiere de 153,2 lei/acțiune pentru Hidroelectrica și 12,44 lei/acțiune pentru Romgaz și susține că, în scenariul invocat, statul ar putea vinde la 140 lei, respectiv 11 lei. Pe baza acestor ipoteze, el estimează pierderi de aproximativ: 600 milioane lei la Hidroelectrica (pentru circa 45 milioane de acțiuni); aproape 400 milioane lei la Romgaz (pentru circa 270 milioane de acțiuni), rezultând „o gaură de aproximativ 1 miliard de lei” doar din cele două companii. Efecte operaționale și de guvernanță: accesul investitorilor și praguri de control În aceeași declarație, Peiu susține că un astfel de demers ar exclude populația de la posibilitatea de a cumpăra acțiuni și ar diminua valoarea companiilor deținute de stat. În cazul Romgaz, el afirmă că statul ar coborî sub pragul de deținere de două treimi. Acuzații politice și solicitări către instituții Peiu folosește termeni duri la adresa celor doi membri ai Guvernului și invocă inclusiv ideea reintroducerii infracțiunii de „subminare a economiei” în Codul Penal. Totodată, el cere un răspuns din partea parchetelor și a serviciilor de informații privind existența unui posibil „avantaj personal” în legătură cu pierderea estimată. Informațiile din materialul citat sunt prezentate ca acuzații și estimări ale senatorului AUR; articolul nu include, în acest format, un punct de vedere al Guvernului sau detalii oficiale despre un calendar ori parametrii unei eventuale tranzacții. [...]
Demisia în bloc a miniștrilor PSD ridică o problemă de continuitate administrativă , iar singurul gest care a ieșit din tiparul „demisiei succinte” a venit de la ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , care i-a lăsat un mesaj premierului Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . PSD a făcut publice demisiile tuturor miniștrilor social-democrați, depuse joi la Guvern, de la ora 14:00. În timp ce restul demisiilor au fost formulate scurt, Ciprian Șerban a adăugat un mesaj scris adresat premierului. „Vă rog să primiți, domnule Prim-Ministru, expresia deosebitei mele considerații”. Mesajul lui Ciprian Șerban: „o urmă de decență”, dincolo de conflictul politic Ulterior, la Parlament, ministrul Transporturilor a spus că, dincolo de confruntarea politică, „trebuie să păstrăm o urmă de decență” în exercitarea atribuțiilor. „Dincolo de orice luptă politică, cred eu că în exercitarea atribuțiilor pe care le-am avut trebuie să păstrăm o urmă de decență”. Cum descrie relația cu premierul Ilie Bolojan Întrebat despre colaborarea cu Ilie Bolojan, Ciprian Șerban a afirmat că relația a fost „în regulă”, cu „sincope” inerente, dar „per total” a fost bine. În context, demisiile în bloc lasă portofolii vacante și mută presiunea pe funcționarea executivului în perioada următoare, însă articolul citat nu detaliază pașii administrativi care urmează după depunerea demisiilor. [...]
PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan , iar partidul spune că mișcarea are miză economică și de funcționare a guvernării, invocând riscul unui executiv „nefuncțional” fără majoritate parlamentară, potrivit Antena 3 . Miniștrii PSD și-au depus joi demisiile la Palatul Victoria . În comunicatul citat, PSD afirmă că demisiile „reprezintă actul politic” prin care a fost formalizată decizia de retragere a sprijinului politic pentru prim-ministru. În consecință, PSD susține că premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și, prin urmare, „nu mai are legitimitatea democratică” de a conduce Guvernul. Partidul își argumentează poziția și prin referiri la Constituție, în ideea că exercitarea puterii executive trebuie să reflecte voința majorității parlamentare rezultate din alegeri. Implicația economică invocată de PSD: un guvern fără majoritate „afectează economia” În același comunicat, PSD califică menținerea „în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară” drept „profund iresponsabilă”, susținând că o astfel de situație ar avea „implicații negative asupra economiei naționale”. Partidul leagă decizia de contextul economic, enumerând probleme precum „recesiunea, inflația, prăbușirea consumului și a producției” ca argument pentru schimbarea guvernării. Ce spune PSD că urmează: guvern „pro-european” și sprijin pentru proiectele cu finanțare UE PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui „nou guvern pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”, cu condiția ca acesta să fie „receptiv la problemele cetățenilor” și capabil să colaboreze cu partidele care asigură majoritatea parlamentară. Până la formarea unui nou guvern, PSD spune că va asigura sprijin parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare derulării proiectelor cu finanțare europeană. Cum funcționează executivul până la finalizarea procedurilor legale Potrivit comunicatului, miniștrii PSD demisionari își vor îndeplini atribuțiile „până la finalizarea procedurilor legale”, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, iar reprezentarea va fi delegată către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare, mai arată PSD. [...]
Retragerea PSD din Guvern se extinde la nivelul secretarilor de stat , ceea ce poate bloca decizii administrative și semnături în ministere, într-un moment în care Ministerul Finanțelor avertizează asupra riscurilor pentru stabilitatea financiară, potrivit news.ro . Vicepremierul Marian Neacșu a declarat, joi, la Parlament, că toți miniștrii PSD își vor depune demisia la ora 14.00, inclusiv el. Întrebat despre secretarii de stat numiți de PSD și momentul în care aceștia își vor depune demisiile, Neacșu a răspuns: „Odată cu moțiunea de cenzură ”. Decizia de retragere a miniștrilor PSD din Executiv ar urma să fie pusă în aplicare joi și a fost luată în unanimitate miercuri de liderii partidului, conform informațiilor din aceeași sursă. Neacșu a mai afirmat că „de fiecare dată, PSD a guvernat foarte bine”. Miza imediată: funcționarea aparatului guvernamental și semnalul către piețe Extinderea demisiilor la nivelul secretarilor de stat indică o retragere mai amplă decât plecarea miniștrilor, cu potențial de a afecta coordonarea și continuitatea deciziilor în ministere, în funcție de calendarul moțiunii de cenzură și de modul în care vor fi asigurate interimatele. În acest context, ministrul Finanțelor, liberalul Alexandru Nazare , a făcut joi un nou apel către PSD să nu își retragă miniștrii din Guvern, avertizând că o astfel de decizie ar urma să aibă impact asupra stabilității financiare a României. [...]
