Știri
Știri din categoria Politică
S.O.S. România intră în jocul moțiunii de cenzură, iar presiunea pe majoritatea care susține Guvernul Bolojan crește, pe fondul negocierilor din Parlament pentru strângerea semnăturilor și a voturilor necesare, potrivit Știrile Pro TV.
Președinta S.O.S. România, eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă, a anunțat că formațiunea va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și i-a îndemnat pe parlamentarii altor partide să se alăture demersului. În mesajul public, Șoșoacă a cerut explicit semnături de la alte partide și a transmis că S.O.S. România este dispus să redacteze moțiunea dacă ceilalți nu o fac.
„Partidul S.O.S. România depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR condus de Ilie Bolojan, zis «sărăcie». Acum vedem dacă semnează partidele pentru moțiune. (...) Nu vreți niciunul să formulați moțiunea? O facem noi, voi semnați-o!”
Demersul S.O.S. România vine după ce AUR și PSD au anunțat, la rândul lor, intenții legate de o moțiune de cenzură, ceea ce face ca presiunea parlamentară asupra executivului să se intensifice. În același timp, la Parlament au loc negocieri pentru o eventuală moțiune împotriva Guvernului Bolojan.
În acest context, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la birou cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, iar liderii sindicali au cerut „un guvern cu puteri depline”, care să reducă deficitul bugetar și să gestioneze criza economico-socială menționată de aceștia.
Potrivit informațiilor prezentate, PSD ar face „calcule” pentru a depune o moțiune după 1 mai, în încercarea de a strânge sprijin inclusiv din zona PNL, dar și din opoziție.
De cealaltă parte, George Simion (AUR) a spus că nu crede într-o moțiune depusă de PSD, însă partidul său ar vota „orice demers” inițiat împotriva Guvernului Bolojan. Simion a cerut și garanții, precum alegeri anticipate sau reducerea numărului de parlamentari la 300.
Ilie Bolojan poartă discuții cu partenerii rămași în zona guvernării și cu minoritățile naționale, conduse de Varujan Pambuccian. Urmează și o întâlnire între Bolojan și președintele UDMR, Kelemen Hunor, în ideea obținerii sprijinului pentru un guvern minoritar.
În material se arată că UDMR nu ar dori să facă parte dintr-un astfel de guvern, deoarece ar deveni vulnerabil la presiunea opoziției, în scenariul în care PSD ar trece în opoziție alături de AUR. Kelemen Hunor a fost și în biroul lui Sorin Grindeanu, fără ca discuțiile să fie detaliate public.
Separat de tema moțiunii, eurodeputații au votat în comisii ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, urmând ca decizia să fie luată de plenul Parlamentului European. În material se menționează că au fost 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, iar solicitarea a venit de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cercetarea într-un dosar penal, în septembrie 2025.
În acest moment, din informațiile disponibile, rămâne de văzut dacă inițiativele anunțate se traduc într-o moțiune cu suficiente semnături și, mai ales, într-o majoritate de voturi care să poată demite Guvernul.
Recomandate
UDMR își decide la 18:00 poziția față de premierul desemnat Adrian Veștea , un vot care poate bloca majoritatea în Parlament , după ce formațiunea spune că a fost luată prin surprindere de nominalizare, potrivit TVR Info . Liderii UDMR se reunesc duminică, de la ora 18:00, pentru a stabili dacă îi acordă sau nu sprijin politic lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, a anunțat liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. Parlamentarul a spus că UDMR a fost „luat prin surprindere” de decizia președintelui Nicușor Dan de a-l nominaliza pe Adrian Veștea ca premier. În evaluarea UDMR, miza nu este una strict de împărțire a portofoliilor, ci de aritmetică parlamentară și de profilul susținerii politice din spatele candidatului. „Vom avea la ora 18:00 o ședință și vom vedea ce vom face. (…) Sunt absolut sigur că decizia noastră nu se va rezuma la faptul dacă vom primi sau nu portofolii ministeriale în noul Guvern. Este o analiză mult mai complexă. Trebuie să vedem ce susținere are domnul Veștea, din ce zonă. PSD nu ajunge pentru o majoritate.” Contextul: retragerea lui Eugen Tomac și schimbarea de opțiune la Cotroceni Csoma Botond a mai afirmat că UDMR se aștepta ca Eugen Tomac să renunțe la mandatul de premier desemnat, în condițiile în care nu avea susținere parlamentară, și ca partidele din fosta coaliție să vină cu o nouă propunere. Duminică dimineață, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea. Declarația este disponibilă aici: TVR Info . Ce urmează Ședința UDMR de la ora 18:00 ar trebui să stabilească dacă formațiunea intră în logica de susținere a noului premier desemnat. Din declarațiile citate, criteriul central rămâne dacă Adrian Veștea poate strânge o majoritate parlamentară, în condițiile în care, potrivit UDMR, „PSD nu ajunge pentru o majoritate”. [...]
Retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea Guvernului mută negocierile într-o zonă explicit politică , după ce varianta tehnocrată nu a strâns sprijinul necesar în Parlament, potrivit Euronews . Fostul premier desemnat a spus că a renunțat la mandat după zece zile de discuții în care a încercat să obțină susținerea „tuturor partidelor democratice” pentru învestirea Cabinetului propus, dar nu a reușit. În mesajul său, Tomac a insistat că a fost deschis la „orice compromis rezonabil” pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” De ce contează: președintele a evitat un vot cu risc de respingere Deși duminică ar fi trebuit trimise în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare (document finalizat cu o zi înainte și transmis partidelor), președintele Nicușor Dan a schimbat strategia. Șeful statului ar fi transmis încă de la începutul consultărilor că nu va înainta o propunere care riscă să fie respinsă la vot. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o soluție politică și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența administrativă și capacitatea de a coagula o majoritate parlamentară. Unde s-a blocat formula Tomac Potrivit informațiilor obținute „pe surse” de Euronews, Cabinetul Tomac nu reușise să adune suficiente voturi pentru a trece de Parlament. În material se arată că: PSD și UDMR nu luaseră o decizie finală privind susținerea unui guvern tehnocrat; UDMR și-ar fi exprimat rezerve față de această formulă; PSD ar fi condiționat votul de poziția UDMR. Ce urmează: o majoritate încă incertă pentru Guvernul Veștea Desemnarea lui Adrian Veștea deschide negocieri pentru un guvern politic, însă rămâne de văzut dacă noul premier desemnat va strânge voturile necesare. Euronews notează că PNL și USR au transmis în repetate rânduri că nu își doresc o coaliție cu PSD. Una dintre variantele discutate în spațiul politic este un executiv susținut de PNL, USR și UDMR, într-o formulă minoritară, iar negocierile din perioada următoare sunt prezentate drept decisive pentru conturarea majorității și instalarea noului Guvern. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria mută centrul de greutate al crizei politice în PNL , iar deznodământul depinde de cât de repede se repoziționează taberele din partid, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Pîrvulescu susține că mișcarea schimbă jocul din zona negocierilor guvernamentale către o confruntare internă pentru controlul partidului. De ce contează: conflictul se mută din Parlament în interiorul PNL Pîrvulescu argumentează că desemnarea lui Veștea nu este doar o schimbare de nume, ci o formulă care „mută întreaga confruntare în interiorul PNL”. În această logică, nominalizarea ar forța o reașezare rapidă a echilibrelor interne, cu efect direct asupra modului în care partidul își gestionează conducerea și strategia de guvernare. Analistul face o paralelă istorică cu ianuarie 1934, când, spune el, regele Carol al II-lea „a încercat să preia controlul PNL şi să pună miniştri liberali după voia sa”, sugerând că și acum miza reală este controlul politic asupra partidului, nu doar formarea unui guvern. Momentul ales și retragerea lui Eugen Tomac În aceeași analiză, Pîrvulescu leagă schimbarea de retragerea lui Eugen Tomac înaintea unui vot decisiv, pe care o descrie ca parte a unei strategii menite să reducă riscurile politice pentru președinte. El afirmă că sprijinul pentru un guvern Tomac era scăzut și că exista riscul ca acesta să fie perceput drept „guvern marionetă al PSD”. Miza internă: cine se mișcă primul în PNL Cheia, în lectura politologului, este viteza de reacție a taberelor din PNL. Dacă susținătorii noii formule nu acționează rapid, conducerea actuală ar putea organiza un congres și bloca ascensiunea lui Veștea. „Dacă nu se vor mişca repede, atunci Ilie Bolojan şi Moşneanu vor avea posibilitatea să organizeze apărarea, să organizeze congresul şi să îl elimine pe domnul Veştea.” Voturile „flotante” și presiunea asupra partidelor În privința învestirii în Parlament, Pîrvulescu indică rolul parlamentarilor indeciși, pe care îi descrie drept „voturi flotante”. El spune că, dacă UDMR și minoritățile ar vota, acest bazin ar putea deveni suficient pentru a asigura sprijinul necesar și estimează existența a aproximativ „50” de parlamentari „care nu mai sunt înregimentaţi” și care „au votat moţiunea de cenzură”. Pe fondul acestei reconfigurări, analistul descrie și constrângerile celorlalte partide: în USR, decizia ar fi complicată de un principiu asumat „de a nu sprijini PSD la guvernare”, iar despre PSD afirmă că reacția a fost întârziată și confuză. „PSD este mut, este surprins, este laminat.” [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
