Știri
Știri din categoria Politică
O eventuală retragere a miniștrilor PSD din Guvern riscă să împingă și mai sus costurile de finanțare ale României, deja în creștere, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o declarație citată de Antena 3. Miza, în lectura șefului de la Finanțe, este una directă pentru buget: instabilitatea politică poate scumpi împrumuturile statului și poate alimenta îngrijorări la agențiile de rating.
Nazare spune că „încă speră” ca PSD să nu își retragă miniștrii din Executiv și că ar fi „de dorit” evitarea acestui scenariu tocmai pentru a nu amplifica presiunea pe dobânzi. Potrivit ministrului, costurile de finanțare sunt „deja în creștere” pe fondul războiului din Iran, iar „în ultima lună” scumpirea finanțării a fost „semnificativă”.
„Încă sper ca PSD să nu își retragă miniștrii din Guvern. Ar fi de dorit să evităm acest scenariu, pentru că nu avem nevoie de costuri de finanțare mai mari. Acestea sunt deja în creștere din cauza războiului din Iran. În ultima lună, costul de finanțare a crescut semnificativ.”
Ministrul afirmă că a atras atenția că o astfel de decizie politică ar putea duce la „o nouă majorare” a costurilor de finanțare și ar provoca „îngrijorare” din partea agențiilor de rating, care evaluează riscul de țară și influențează, indirect, prețul la care România se împrumută.
În aceeași zi, miniștrii PSD „își vor da demisia”, iar ședința de Guvern începe la ora 11:00, însă miniștrii PSD nu vor participa, potrivit unor surse politice citate de Antena 3. Social-democrații au decis retragerea din Guvern în ședința Biroului Permanent Național, pe fondul retragerii sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan și al refuzului acestuia de a pleca din funcție.
Întrebat dacă ar accepta funcția de prim-ministru, în cazul unei propuneri, Nazare a spus că vrea să rămână la Finanțe, unde are proiecte de dus la bun sfârșit. El a indicat drept prioritate digitalizarea, despre care afirmă că este „esențială” și că de aceste proiecte „depinde execuția bugetară”. Numele său a fost vehiculat ca posibilă variantă de premier în criza politică, mai notează publicația.
Recomandate
Ministrul Finanțelor avertizează că retragerea miniștrilor PSD din Guvern ar putea scumpi finanțarea României , pe fondul riscului de instabilitate politică, potrivit News . Alexandru Nazare (PNL) a făcut joi un nou apel către PSD să nu își retragă miniștrii din Executiv, susținând că o astfel de decizie ar avea efecte directe asupra percepției de risc a României. Mesajul a fost transmis într-un clip video publicat pe Facebook. Ce efecte invocă Ministerul Finanțelor Nazare afirmă că ieșirea PSD de la guvernare ar putea declanșa o reacție în lanț pe zona de finanțare a statului, prin: creșterea costurilor de finanțare; îngrijorări din partea instituțiilor financiare internaționale; posibile semnale negative din partea agențiilor de rating (care evaluează riscul de credit al unei țări). În acest context, ministrul spune că este dificil de explicat partenerilor externi „orice turbulență politică” din România, arătând că discuțiile cu aceștia au fost deja complicate. Contextul politic imediat În același mesaj, Nazare îl laudă pe premierul Ilie Bolojan , despre care afirmă că „a performat și performează”. Miniștrii PSD ar urma să se retragă din Guvern joi, conform unei decizii luate în unanimitate miercuri de liderii partidului. Plecarea ar urma să fie oficializată joi după-amiază, mai notează News. [...]
Demisiile anunțate ale miniștrilor PSD riscă să blocheze rapid decizia guvernamentală , pentru că lasă fără titulari portofolii-cheie și obligă coaliția să găsească interimari „cât se poate de repede”, astfel încât proiectele în derulare să poată continua, potrivit Agerpres . Conform informațiilor citate de Agerpres din surse politice, miniștrii PSD ar urma să își depună demisiile joi, înainte de ședința de Guvern programată la ora 11:00, la Palatul Victoria. Ar urma să demisioneze și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea. Decizia vine după ce PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan , iar acesta a refuzat să plece din funcție. Cine ar urma să plece din Cabinetul Bolojan Sunt așteptați să demisioneze: Marian Neacșu – vicepremier Florin Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Bogdan Ivan – ministrul Energiei Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale Radu Marinescu – ministrul Justiției Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că joi este „ziua demisiei” și că nu știe cine îi va prelua atribuțiile, apreciind că premierul va numi un interimar după publicarea în Monitorul Oficial a decretului de ieșire din funcție. Și ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu și-a scris încă demisia și a susținut că discuția nu ar trebui purtată „în termeni de ultimatum”, punctând că „găsirea unei soluții necesită foarte multă înțelepciune”. Ce soluție discută restul coaliției: înlocuiri rapide și interimari În acest context, Ilie Bolojan a avut marți și miercuri discuții cu reprezentanții celorlalte partide din coaliție – USR, UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale. La discuțiile cu USR și UDMR s-a convenit ca, dacă miniștrii PSD se retrag, posturile vacante să fie ocupate cât mai repede de titularii portofoliilor care rămân, pentru ca proiectele aflate în derulare să poată fi promovate și continuate. Cum s-a ajuns aici Agerpres notează că România a intrat luni într-o criză politică după decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului. Într-un eveniment organizat la Palatul Parlamentului, 5.000 de social-democrați au votat în proporție de 97,7% „pentru” retragerea sprijinului politic (2,3% „împotrivă”), pe fondul acuzațiilor privind „prăbușirea economico-socială” din ultimele 10 luni și lipsa dialogului în coaliție. După acest vot, Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona. Miercuri, președintele Nicușor Dan a avut consultări la Cotroceni cu liderii coaliției, cerând partidelor să reducă tensiunea din spațiul public și să se concentreze pe soluții. [...]
Atacul lui Robert Negoiță la adresa deciziei PSD de a ieși de la guvernare adaugă presiune pe partid într-un moment în care criza politică riscă să blocheze agenda de reforme și să prelungească pierderile din sectorul public , potrivit Libertatea . Primarul Sectorului 3 spune că susținerea sa pentru modelul de reformă promovat de premierul Ilie Bolojan nu este „partizană”, ci motivată de probleme sistemice din administrație și de costuri pe care „românii le achită anual”. Negoiță afirmă că nu înțelege direcția PSD și că, după declarațiile sale de susținere pentru Bolojan, a fost contactat de mai mulți social-democrați. El susține că reformele sunt necesare pentru a reduce risipa și pentru a elimina ceea ce numește „găuri negre” din administrație și din companiile de stat, argumentând că abia astfel pot fi susținute pe termen lung majorări de pensii și salarii. În intervenția la Digi24, Negoiță a enumerat probleme precum pensiile speciale, consumul de resurse în zona administrativă, dificultăți „de sistem” în energie, necompetitivitatea la export, facturi mari și pierderile anuale ale companiilor de stat. Decizia PSD: retragerea miniștrilor și miza înlăturării lui Bolojan PSD urma să aibă pe 22 aprilie, la ora 14.00, un Birou Permanent Național online, după care să decidă ca miniștrii social-democrați să își dea demisia și să nu mai participe la ședința de Guvern din 23 aprilie, „în speranța” că Ilie Bolojan va fi înlăturat de la conducerea Executivului, conform informațiilor publicate. Contextul imediat, potrivit aceleiași relatări: pe 20 aprilie, PSD a consultat aproape 5.000 de membri din Consiliile Politice Județene cu o singură întrebare – dacă partidul trebuie să retragă sprijinul politic premierului PNL. Votul a fost favorabil în proporție de 97,7% (4.504 voturi pentru). Ce urmează: consultări la Cotroceni și ruptura din coaliție Ilie Bolojan a declarat că nu își va da demisia, indiferent de demersurile PSD. În plus, pe 21 aprilie, liderul PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, formată în iunie 2025, invocând criza declanșată de ultimatumul dat de social-democrați. Pe 22 aprilie, președintele Nicușor Dan are consultări cu partidele din coaliție, întâlniri care au început la ora 9.00 și sunt programate să dureze 10 ore, cu câteva ore înainte de anunțul privind retragerea celor șase miniștri PSD din Guvern. [...]
Guvernul Bolojan pregătește interimatele după ieșirea PSD, fără epurări politice în ministere , potrivit Antena 3 . La finalul ședinței de guvern de joi, la care PSD nu a participat, premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor social-democrați mulțumiri pentru „munca de echipă” din ultimele zece luni și a cerut ca deciziile de personal din ministere să fie luate pe criteriul competenței, nu pe criterii politice. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că nu există „o informație oficială” privind momentul depunerii demisiilor miniștrilor PSD, întrebată dacă premierul va amâna înregistrarea acestora sau dacă le va trimite în aceeași zi la Cotroceni . „La finalul ședinței de Guvern, premierul Bolojan a ținut să le mulțumească miniștrilor PSD care nu au fost prezenți. A subliniat că tot ceea ce s-a realizat în cele zece luni a fost o muncă de echipă, la care fiecare și-a adus contribuția și fiecare are partea lui de responsabilitate. Mulțumiri speciale au fost adresate domnului vicepremier Marian Neacșu pentru cum a colaborat cu premierul și cu echipa guvernamentală”. Ce urmează procedural după demisii Dogioiu a explicat pașii legali: după depunerea și înregistrarea demisiilor la Cancelaria premierului, împreună cu propunerile de interimari, documentele vor fi trimise la Cotroceni pentru aprobări și pentru decretele de revocare și numire a interimarilor. Ulterior, Guvernul „își continuă activitatea în mod normal”, în condițiile în care „Guvernul are puteri depline”, potrivit purtătorului de cuvânt. Mesajul către aparat: fără concedieri pe criterii politice În același context, purtătorul de cuvânt a spus că premierul a cerut ca oamenii din ministere să fie păstrați sau eliberați din funcții „exclusiv pe criteriul competenței” și al felului în care își fac meseria, nu pe criterii politice. Întrebată cine ar putea fi miniștrii interimari, Dogioiu a indicat că premierul lucrează la „o potențială listă”, care ar urma să fie activată în funcție de depunerea demisiilor, dar că lista „nu e definitivată”. În privința unei eventuale demisii a secretarilor de stat din PSD, Dogioiu a spus că nu poate confirma „nicio demisie” și că, deocamdată, atenția rămâne pe ce se întâmplă la nivelul miniștrilor. [...]
Constituția permite, în anumite condiții, două moțiuni de cenzură în aceeași sesiune , iar premierul Ilie Bolojan ar putea ajunge în această situație dacă se rupe majoritatea parlamentară, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de funcționare a mecanismelor constituționale: interdicția invocată frecvent în spațiul public nu este expresă, ci depinde de aritmetica semnăturilor și de stabilitatea majorității. Textul pornește de la articolul 113 din Constituție : o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin un sfert din numărul total al parlamentarilor, iar dacă moțiunea este respinsă, inițiatorii ei nu mai pot semna o altă moțiune în aceeași sesiune. Aceasta este, în interpretarea prezentată, singura limitare explicită, gândită ca un mecanism de protecție împotriva „hărțuirii” Guvernului prin depuneri repetate. Unde apare „portița” și de ce contează Cheia este că restricția nu blochează depunerea unei a doua moțiuni în mod absolut, ci doar îi limitează pe semnatarii primei moțiuni respinse. Dacă există suficienți parlamentari care nu au semnat prima moțiune, aceștia pot susține o a doua inițiativă în aceeași sesiune. Analiza mai notează o excepție: moțiunile depuse după angajarea răspunderii Guvernului (procedură accelerată de legiferare) pot fi inițiate ori de câte ori Executivul recurge la această cale. Aritmetica din Parlament, în cifrele prezentate G4Media indică datele de moment pentru a arăta cum ar putea funcționa practic scenariul a două moțiuni: Parlamentul are 465 de membri ; pragul de inițiere (un sfert) înseamnă 117 parlamentari ; PSD are 130 de parlamentari , suficient pentru a iniția singur o moțiune și, teoretic, ar rămâne cu 13 care ar putea fi „rezervă” pentru o a doua moțiune; Opoziția (AUR+SOS+POT+PACE+Neafiliați) ar cumula 152 de parlamentari , suficient pentru inițierea unei moțiuni. Concluzia analizei este că, într-un context de criză politică și de fragmentare a majorității, posibilitatea ca un guvern să fie confruntat cu două moțiuni de cenzură în aceeași sesiune parlamentară devine una „cât se poate de reală”. [...]
Retragerea miniștrilor PSD din Guvern riscă să blocheze rapid deciziile executive și continuitatea proiectelor , în condițiile în care portofolii-cheie ar urma să rămână fără titulari chiar înaintea ședinței de Guvern de la ora 11, potrivit Știrile Pro TV . În scenariul descris de publicație, premierul ar rămâne sprijinit de USR, UDMR și grupul minorităților naționale. Miniștrii PSD ar urma să se retragă joi, înainte de ședința Executivului, după o decizie luată în unanimitate miercuri de liderii partidului. Surse citate de publicație susțin că miniștrii și secretarii de stat ai PSD nu vor participa la ședința programată la ora 11 și că atribuțiile ar urma să fie delegate secretarilor de stat, urmând ca demisiile să ajungă ulterior la președintele Nicușor Dan. Cine sunt miniștrii PSD care ar urma să-și depună mandatele Conform listei publicate, ar urma să demisioneze: Marian Neacșu – viceprim-ministru Bogdan Ivan – ministrul Energiei Radu Marinescu – ministrul Justiției Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Petre Florin-Manole – ministrul Muncii și Solidarității sociale Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale De ce contează: interimate și risc de întârziere a deciziilor Retragerea ar pune presiune pe funcționarea curentă a Guvernului, prin nevoia de interimate și înlocuiri rapide în ministere cu rol operațional major. În acest context, UDMR a transmis că eventualele posturi vacante ar trebui ocupate rapid, pentru ca proiectele în derulare – „în special cele din PNRR ” – să nu fie blocate. Contextul politic: consultări fără rezultat și disputa pe premier Consultările de miercuri de la Cotroceni, care au durat 12 ore, nu au produs o soluție, iar PSD nu îl mai vrea pe Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. Delegația PSD – Sorin Grindeanu, Claudiu Manda și Marian Neacșu – i-ar fi propus președintelui o singură variantă: un guvern fără Ilie Bolojan. În același timp, Ilie Bolojan a spus că își asumă în continuare mandatul și a cerut susținerea unui guvern minoritar. PNL a propus un „moratoriu politic” pentru trei luni, cu susținere largă în Parlament, argumentând că sunt necesare reforme pentru accesarea finanțărilor europene. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Dacă demisiile sunt depuse înainte de ședința de Guvern, Executivul intră într-o etapă de tranziție în care interimatele și redistribuirea atribuțiilor devin urgente. În lipsa unei soluții politice după consultările de la Cotroceni, rămâne deschisă varianta unui guvern minoritar și a negocierilor pentru o formulă de sprijin parlamentar, în timp ce președintele Nicușor Dan a cerut „calm” și a spus că instituțiile statului funcționează și că nu se discută schimbarea direcției pro-occidentale a României. [...]
