Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Schimbarea bruscă de ton a liderului AUR față de președinte reaprinde tensiunile politice și riscă să blocheze dialogul instituțional , pe fondul acuzațiilor de „inconsecvență” și „agresivitate” formulate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu , potrivit News . Virgil Popescu susține că George Simion i-ar fi „întins” președintelui Nicușor Dan „ramura de măslin” la începutul unei conferințe de presă, pentru ca la final să vrea suspendarea acestuia. Într-o postare pe Facebook, liberalul ironizează această succesiune de poziții și o descrie drept o formă de „împăcare agresivă”. De ce contează: semnal de instabilitate în relația opoziție–președinție Mesajul lui Popescu pune accent pe efectul politic al unor poziții contradictorii exprimate în același cadru public: dificultatea de a identifica un interlocutor coerent și, implicit, de a menține un dialog funcțional. În postare, europarlamentarul PNL formulează și o întrebare privind „cu care dintre cei doi” ar trebui România „să stea de vorbă” — cu liderul care propune reconcilierea sau cu cel care ar iniția suspendarea — sugerând că astfel de schimbări rapide de registru complică orice negociere politică. Context: un conflict mai vechi între Popescu și Simion Popescu amintește că vorbește „de ani de zile” despre agresivitatea lui Simion. În același context, este reamintit un episod din februarie 2022, când George Simion l-a bruscat pe Virgil Popescu în Parlament, pe vremea când acesta era ministru al Energiei, în timpul unei moțiuni simple împotriva sa, liderul AUR luându-l „de gât” pe demnitar. [...]

Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]