Știri
Știri din categoria Politică
USR cere deblocarea în Camera Deputaților a două proiecte electorale și instituționale – reducerea numărului de parlamentari și revenirea la alegerea primarilor în două tururi – după ce solicitarea de urgentare a fost respinsă, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare: schimbări cu efect direct asupra modului de reprezentare și a regulilor de competiție la alegerile locale, dar care, în prezent, rămân blocate în Parlament.
Grupul USR din Camera Deputaților a cerut conducerii Parlamentului și liderilor celorlalte grupuri parlamentare urgentarea dezbaterii și adoptării inițiativelor privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari, respectiv alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Conform unui comunicat al USR, solicitarea formulată în Camera Deputaților a fost respinsă.
Într-o declarație citată de partid, Diana Stoica, lidera deputaților USR, susține că cele două teme au fost exprimate de cetățeni încă din 2009 și acuză opoziția repetată a celorlalte partide față de aceste proiecte.
„Românii au spus clar, încă din 2009, că vor 300 de parlamentari. Au mai spus și că vor să își aleagă primarii în două tururi de scrutin. (...) considerăm că este un moment mai bun ca niciodată să punem proiectele USR pe ordinea de zi a comisiilor și, apoi, a plenului (...)”, declară Diana Stoica.
Potrivit informațiilor transmise de USR:
Din datele prezentate nu rezultă un calendar asumat pentru reluarea dezbaterilor în comisii sau în plen. În acest moment, singurul element cert este că solicitarea de urgentare a fost respinsă, iar proiectele rămân în procedură parlamentară la Camera Deputaților.
Recomandate
USR își lasă deschisă opțiunea de a negocia punctual în Parlament pentru a bloca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , inclusiv cu parlamentari AUR și PSD, în condițiile în care cele două partide au anunțat o moțiune comună, potrivit Antena 3 . Miza imediată este menținerea executivului și evitarea unei escaladări a crizei politice, pe fondul discuțiilor despre un guvern minoritar și al riscului de alegeri anticipate. Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va aștepta ca „PSD și AUR să arunce țara în aer” și nu a exclus discuții cu parlamentari din aceste formațiuni sau cu neafiliați pentru ca moțiunea să nu treacă. În același timp, el a repetat că AUR este „un partid extremist” și a evitat să răspundă direct dacă USR ar intra într-un guvern minoritar susținut de AUR în Parlament. Ce opțiuni spune USR că are „pe masă” Fritz a indicat trei variante pentru perioada următoare: un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan; alegeri anticipate; trecerea USR în opoziție. În logica sa, negocierile ar viza parlamentari individuali, nu neapărat conducerile de partid, plecând de la ideea că „există parlamentari individuali din toate partidele” care ar putea să nu fie de acord cu linia conducerii. Linia roșie trasată față de PSD și eticheta pusă AUR După ce a fost întrebat din nou despre scenariul unui guvern minoritar sprijinit de AUR, Fritz a afirmat că „AUR a luat decizia să susțină PSD” și a susținut că „AUR e extensia PSD”, calificând jocul PSD drept „extrem de periculos” tocmai din cauza caracterizării AUR ca partid extremist. Totodată, liderul USR a avertizat că, dacă PSD votează moțiunea împreună cu AUR, USR nu va mai putea negocia un alt guvern cu PSD, argumentând că social-democrații nu pot pretinde un profil „pro-european” dacă păstrează o majoritate „cu extremiștii în buzunar”, utilizabilă ori de câte ori o reformă devine incomodă. Contextul moțiunii și al crizei guvernamentale PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. PSD și-a retras sprijinul politic pentru premier săptămâna trecută, iar miniștrii PSD și vicepremierul Marian Neacșu au demisionat. În paralel, Fritz a criticat momentul anunțului privind moțiunea — în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, la care participau liderii PSD, PNL, USR, UDMR și minorități — pe care l-a descris drept o „lipsă crasă de respect” față de șeful statului și un semn de „bunăcredință” redusă din partea PSD. Ce urmează depinde de depunerea și calendarul moțiunii, precum și de capacitatea Guvernului Bolojan de a strânge suficiente voturi în Parlament pentru a rămâne în funcție, inclusiv prin eventuale înțelegeri punctuale cu parlamentari din afara majorităților formale. [...]
Depunerea moțiunii de cenzură deschide o perioadă de instabilitate guvernamentală, cu negocieri inevitabile pentru o nouă majoritate , iar scenariile de după vot rămân deschise, inclusiv o reconfigurare a coalițiilor în Parlament, potrivit News . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus luni că, odată depusă moțiunea, „cale de întoarcere nu există” și că, dacă inițiatorii au într-adevăr majoritatea „așa cum se vehiculează”, Guvernul ar putea cădea săptămâna viitoare, moment din care ar începe negocierile. În același timp, liderul UDMR a avertizat că deznodământul depinde de vot și că nu vrea să speculeze înainte de rezultat. Ce înseamnă „majoritatea” din spatele moțiunii pentru guvernarea de după Întrebat despre posibilitatea unei coaliții PSD–AUR după vot, Kelemen Hunor a indicat că, dacă se formează o majoritate pentru demiterea Guvernului, „probabil că acea majoritate, teoretic cel puțin, rămâne valabilă”, argumentând că altfel nu ar exista logică în schimbarea executivului „dacă a doua zi” nu se poate construi o alternativă. În paralel, el a apreciat că o eventuală formulă PSD–PNL, cu un alt premier, este posibilă, dar „va fi greu de realizat”, pe fondul tensiunilor dintre cele două partide. Miza procedurală: plecarea premierului și rolul președintelui Kelemen Hunor a susținut că Ilie Bolojan nu va pleca din fruntea Guvernului decât prin moțiune de cenzură. „Nu, nu va pleca Ilie Bolojan. Deci, haideți să o lăsăm așa. Dacă pică Guvernul, printr-o moțiune de cenzură, da, dar altfel de ce să plece?” Liderul UDMR a mai spus că abia după vot, dacă moțiunea trece, se va putea vedea „ce se coagulează”. În privința desemnării unui nou guvern, el a arătat că președintele are obligația constituțională de a însărcina cu formarea Guvernului partidul (sau candidatul partidului) care are majoritate absolută în Parlament; în rest, urmează consultări pentru identificarea unui premier capabil să strângă o majoritate. Kelemen Hunor nu a exclus nici varianta alegerilor anticipate, pe care a descris-o ca posibilă „teoretic” și, implicit, realizabilă și „practic”. Cine depune moțiunea și ce spun inițiatorii despre o viitoare guvernare PSD și AUR au decis să depună o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au declarat că, până în acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare și că, din câte cunosc, nici liderii lor nu au făcut demersuri în acest sens. Marian Neacșu a făcut și un apel către parlamentari „din toate partidele” care susțin demersul să se alăture, inclusiv cu propuneri pentru textul moțiunii și cu semnături, menționând că sunt vizați și parlamentari PNL nemulțumiți de Ilie Bolojan. [...]
USR spune că discuțiile de la Cotroceni au vizat menținerea finanțărilor europene, nu negocieri politice , iar miza imediată este să nu fie blocate proiecte și plăți în contextul crizei politice, potrivit Digi24 . Dominic Fritz , președintele USR, a declarat că la întâlnirea cu președintele, la Cotroceni, nu s-a discutat despre o posibilă alianță PSD–AUR, ci despre „programele SAFE și PNRR” și despre „ce mai este de făcut”. În aceeași cheie, Fritz a descris consultările drept „strict tehnice”, cu prezentări ale miniștrilor responsabili. În discuție ar fi fost, conform lui Fritz, sume „de peste 16 miliarde de euro” din SAFE și „peste 10 miliarde de euro” din PNRR, iar președintele ar fi cerut ca, „indiferent de această criză”, actorii politici să nu piardă aceste finanțări. Fritz a mai afirmat că delegația a aflat despre alianța PSD–AUR abia după ce a ieșit de la discuții, menționând că întâlnirea s-a desfășurat „fără telefoane”. Context politic și poziționări ale USR Pe fondul tensiunilor legate de colaborarea PSD–AUR, liderul USR a acuzat PSD de lipsă de onestitate și a susținut că AUR ar fi folosit ca „instrument” pentru a „parca voturi” care ulterior să fie recuperate de PSD. Totodată, Fritz a cerut plecarea celor „numiți printr-un algoritm politic”, fără a detalia în material la ce funcții se referă. Ce opțiuni lasă deschise USR Fritz a spus că nu exclude scenariul alegerilor anticipate și s-a arătat reticent față de varianta unui premier tehnocrat, despre care a afirmat că „ar fi o păpușă a PSD-ului”. În același timp, a indicat că USR ar putea ajunge în opoziție, dacă alternativa ar fi susținerea unui guvern „doar de fațadă proeuropean și proreformist”, conform declarațiilor citate de Digi24. [...]
AUR ridică miza crizei guvernamentale printr-o moțiune de cenzură țintită pentru 5 mai , condiționată de strângerea a 233 de semnături, într-un demers care poate accelera schimbarea Executivului și prelungi incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei economice și a deciziilor de guvernare, potrivit Antena 3 . George Simion, liderul AUR, susține că PSD și AUR „au o majoritate parlamentară” și îl acuză pe președintele Nicușor Dan că „încalcă Constituția” atunci când afirmă că nu acceptă un guvern PSD–AUR. În același timp, Simion spune că AUR vizează demiterea Guvernului Bolojan și că moțiunea va fi depusă „și mâine”, dacă se adună voturile necesare. „Când vom avea 233 semnături, moțiunea va fi depusă, dacă totul merge conform planului stabilit, în 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan.” Calendarul moțiunii și pragul de 233 de voturi În declarațiile citate, Simion indică două repere: strângerea celor 233 de semnături și un vot pe 5 mai pentru „debarcarea” Guvernului Bolojan. Tot el afirmă că AUR discută cu „toți actorii politici” și face apel la parlamentari „indiferent de coloratură” să susțină demersul, invocând existența unei crize. Liderul AUR afirmă și că „nu vom depune moțiunea până nu avem 233 de semnături”, ceea ce sugerează că depunerea documentului rămâne condiționată de aritmetica parlamentară. Miza economică invocată: datorie externă, cheltuieli și „active strategice” Simion își justifică demersul printr-o critică la adresa actualei coaliții și a direcției economice, susținând că strategia ar fi împrumutul extern și că România ar merge „cu pași repezi spre faliment”. El mai afirmă că moțiunea urmărește și „oprirea vânzării activelor strategice”, dând ca exemplu Hidroelectrica, și acuză că promisiunile de reducere a cheltuielilor statului nu ar fi fost respectate. Ce mai pune AUR pe agenda parlamentară Pe lângă moțiunea de cenzură, Simion spune că AUR va cere, în Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, introducerea pe ordinea de zi a unor inițiative legislative promovate de partid: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor pentru partide; alegerea primarilor în două tururi. Reacții și context politic: poziționări și consultări În același material, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, declară că partidul nu va susține un eventual vot de încredere pentru premierul Ilie Bolojan, dar admite că nu poate garanta disciplina tuturor celor 90 de parlamentari ai formațiunii. El descrie AUR drept „opoziție națională totală” și spune că va vota „orice moțiune care doboară acest guvern”. Președintele Nicușor Dan, întrebat despre acuzațiile lui Simion, a catalogat declarația drept „sub orice nivel de dialog”, iar anterior a spus că nu exclude un guvern minoritar, după prima rundă de consultări cu liderii partidelor din coaliție. În context, Antena 3 notează că, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan și cererea de demisie, Simion a anunțat că AUR discută cu „oricare parte” dacă sunt îndeplinite trei condiții: 300 de parlamentari, tăierea subvențiilor și alegeri locale în două tururi. Ilie Bolojan a afirmat că nu a existat o negociere PNL cu AUR, fără să nege discuții informale în Parlament. Liderul USR Dominic Fritz este citat spunând că „PSD și AUR ar mai avea nevoie de câteva voturi” și că ar putea începe să „racoleze mici grupări”, motiv pentru care consideră legitim ca și USR să discute cu parlamentari „indiferent de culoarea politică”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul test este dacă inițiatorii reușesc să strângă pragul de 233 de semnături și să ducă moțiunea la vot în jurul datei de 5 mai. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă există, în fapt, o majoritate suficient de disciplinată pentru demiterea Guvernului Bolojan și ce formulă de guvernare ar putea rezulta ulterior. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE , iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul . Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”. Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României. Miza economică: fonduri europene și costuri de finanțare Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă. „Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.” În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli. Energie: „deparazitarea rețelelor” și costul cărbunelui Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon. Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”. „Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.” Aritmetica moțiunii și mesajul către PSD și AUR Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului. Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181. Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”. Poziția premierului: fără demisie, cât timp există sprijin parlamentar Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier. „Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.” În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment. [...]
