Știri
Știri din categoria Politică
Schimbarea bruscă de ton a liderului AUR față de președinte reaprinde tensiunile politice și riscă să blocheze dialogul instituțional, pe fondul acuzațiilor de „inconsecvență” și „agresivitate” formulate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, potrivit News.
Virgil Popescu susține că George Simion i-ar fi „întins” președintelui Nicușor Dan „ramura de măslin” la începutul unei conferințe de presă, pentru ca la final să vrea suspendarea acestuia. Într-o postare pe Facebook, liberalul ironizează această succesiune de poziții și o descrie drept o formă de „împăcare agresivă”.
Mesajul lui Popescu pune accent pe efectul politic al unor poziții contradictorii exprimate în același cadru public: dificultatea de a identifica un interlocutor coerent și, implicit, de a menține un dialog funcțional.
În postare, europarlamentarul PNL formulează și o întrebare privind „cu care dintre cei doi” ar trebui România „să stea de vorbă” — cu liderul care propune reconcilierea sau cu cel care ar iniția suspendarea — sugerând că astfel de schimbări rapide de registru complică orice negociere politică.
Popescu amintește că vorbește „de ani de zile” despre agresivitatea lui Simion. În același context, este reamintit un episod din februarie 2022, când George Simion l-a bruscat pe Virgil Popescu în Parlament, pe vremea când acesta era ministru al Energiei, în timpul unei moțiuni simple împotriva sa, liderul AUR luându-l „de gât” pe demnitar.
Recomandate
Miza învestirii Guvernului Veștea se mută pe aritmetica parlamentară și pe „cordonul sanitar” față de AUR , după ce Eugen Tomac a explicat cum s-a ajuns la estimarea de „în jur de 240 de voturi” invocată de premierul desemnat, într-un context în care a apărut și tema unor eventuale voturi din partea AUR, potrivit Digi24 . Tomac a spus, miercuri, la Digi24, că președintele Nicușor Dan a transmis „cât se poate de clar” că își dorește un guvern care să păstreze direcția pro-occidentală, să poată atrage fonduri europene și să mențină România „pe direcția corectă”. Întrebat dacă șeful statului ar accepta voturi de la AUR pentru a trece Guvernul, Tomac a răspuns că nu a discutat în aceste zile cu președintele, dar că direcția rămâne aceeași. De unde vine cifra de 240 de voturi Explicația lui Tomac pornește de la discuțiile pe care le-a avut înainte de schimbarea premierului desemnat. El afirmă că i-a spus lui Adrian Veștea, „imediat după desemnare”, cu ce grupuri de parlamentari a discutat și că baza de susținere depășea „peste 200” de voturi. În logica prezentată de Tomac, pragul de „minim 240” ar fi rezultat dacă Veștea reușea să convingă PNL să îl voteze, în condițiile în care ar fi existat „aproape 30 de parlamentari din PNL” care ar fi susținut această variantă. Tomac a insistat că a fost o discuție „onestă” și că „nu s-a întâmplat nimic neobișnuit”. Disputa despre voturile AUR și poziția lui Nicușor Dan Subiectul a fost amplificat de faptul că Adrian Veștea a susținut că se bazează și pe voturi de la AUR pentru învestire, informație respinsă de Petrișor Peiu , conform articolului Digi24. În intervenția sa, Tomac a revenit la ideea că președintele își dorește un guvern cu orientare pro-occidentală și capabil să atragă fonduri europene. Totodată, Tomac a afirmat că i-a explicat lui Veștea „care sunt limitele” pe care le-a putut atinge prin „discuții și negocieri directe”, pe care le-a descris drept „absolut transparente”. Context: ce a spus Veștea despre majoritate Digi24 amintește că Adrian Veștea a declarat luni, la „Studio Politic”, că nu el a strâns cele „peste 240” de voturi, dar că a fost asigurat de Eugen Tomac și de președintele Nicușor Dan că există o majoritate care include „o mare parte din forțele pro-europene, pro-occidentale”. Veștea a spus că Tomac „m-a asigurat că avem această bază de voturi”. [...]
AUR ar putea înclina balanța la învestirea Guvernului Veștea , după ce deputatul Mohammad Murad a spus la Antena 3 că formațiunea are „53% șanse” să voteze noul Executiv, în condițiile în care UDMR a anunțat că nu va susține guvernul. Murad a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că George Simion „nu este în țară” și că, pe tema voturilor pentru noul guvern, „nu negociază”, ci se află în faza în care „comunică” cu cei care „fac guvernul”. Deputatul a susținut că nu are „informații complete” și nici „informații sigure”, dar a transmis că „simte că ceva pozitiv se întâmplă” și că „mâine vom avea șansa să vedem răsăritul”. Condiția invocată: „măsuri concrete” și un program „pentru români” Întrebat dacă ar vota Guvernul Veștea „mâine”, Murad a răspuns că, „acum, nu”, motivând că nu a auzit „nimic concret” din partea premierului desemnat. El a relatat că a discutat cu Rareș Bogdan și a cerut ca viitoarea guvernare să vină cu „măsuri concrete” și să explice „exact cum vede viitoarea guvernare”. În același context, Murad a criticat direcția economică pe care o asociază cu Ilie Bolojan, invocând creșteri de taxe și un climat pe care îl descrie drept „colaps economic și psihic”. Ca exemplu, a spus că „nu e nimeni pe litoral”, pe care îl leagă de o criză de încredere. „Vom vota în bloc” și estimarea de „53%” Deputatul AUR a insistat că, dacă partidul decide să acorde voturile, acestea vor fi date „în bloc”, respingând ideea unor facțiuni interne. Întrebat explicit „în procente” ce șanse are Guvernul Veștea să fie votat de AUR, Murad a indicat „53%”, precizând că nu este un procent rezultat din discuții recente cu George Simion, cu care ar fi comunicat „foarte puțin” în ultimele aproximativ 12 ore. Ce urmează Din declarațiile lui Murad reiese că decizia AUR ar depinde de semnale rapide privind programul și măsurile viitorului guvern, în condițiile în care tabăra Veștea ar urmări un vot în Parlament „mâine sau până vineri”. Informațiile rămân însă la nivel de estimare și percepție personală, deputatul subliniind că nu are „detalii” și nici „informații complete” despre o eventuală înțelegere. [...]
AUR își întărește disciplina de vot în plin blocaj pe calendarul de învestire a Guvernului Veștea , într-un moment în care partidele negociază dacă audierile și votul din Parlament se fac rapid sau se amână, potrivit Adevărul . George Simion a transmis miercuri, pe Facebook, un mesaj care vizează direct coeziunea internă și disponibilitatea partidului de a susține demersuri parlamentare împotriva puterii. Liderul AUR a scris: „AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor. Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”. Mesajul apare pe fondul divergențelor din Parlament privind organizarea audierilor miniștrilor și a votului de învestitură pentru Executivul condus de Adrian Veștea. Miza imediată: calendarul audierilor și al votului de învestitură Potrivit unor surse politice citate de publicație, PNL, USR, UDMR și AUR ar urma să susțină în Birourile Permanente reunite amânarea audierilor și a votului pentru începutul săptămânii viitoare, dacă lista miniștrilor și programul de guvernare sunt depuse miercuri seara. Contextul este detaliat într-un material separat al Adevărul . De cealaltă parte, PSD ar insista pentru un calendar accelerat: audieri joi și vot vineri. Conform acelorași surse, varianta nu ar avea susținerea PNL, USR și UDMR. Presiune internă și „fisuri” în AUR În timp ce conducerea AUR susține oficial că parlamentarii partidului nu vor vota Guvernul Veștea, au apărut și poziții care nu exclud o susținere condiționată. Deputatul AUR Mohammad Murad a declarat public că ar putea acorda sprijinul dacă programul de guvernare va include măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor cetățenilor, potrivit Adevărul . În acest context, intervenția lui Simion poate fi citită ca o încercare de a limita eventuale abateri de la linia oficială, în timp ce negocierile privind calendarul de învestire rămân tensionate. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
