Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Declarațiile lui Donald Trump pun din nou sub presiune împărțirea costurilor în NATO , cu potențiale efecte directe asupra bugetelor de apărare ale statelor membre și asupra planificării investițiilor militare, potrivit Mediafax . Președintele american a spus că este „ridicol” ca Washingtonul să continue o relație „unilaterală” cu Alianța și a susținut că „relația nu este reciprocă”. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social , unde Trump a inclus și un grafic despre cheltuielile NATO, din care ar rezulta că SUA investesc semnificativ mai mult decât ceilalți membri. Criticile vin cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), care va reuni 32 de state membre. De ce contează: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În contextul în care Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru reacția lor la războiul din Iran, mesajul reia ideea că Europa ar trebui să preia rolul principal în propria apărare. Mediafax notează că Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele pe continent. Context: ținta de 5% din PIB, deja pe masă La summitul NATO de anul trecut, aliații au convenit să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, pe fondul solicitărilor repetate ale lui Trump. Tot la reuniunea de la Ankara, Canada ar urma să anunțe aproximativ zece state fondatoare pentru o bancă globală dedicată apărării, inițiativă care ar urma să mobilizeze finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. [...]

Sesizarea PSD către Comisia LIBE din Parlamentul European mută disputa politică internă pe terenul reglementărilor UE privind independența justiției , într-un moment în care tema „statului de drept” poate genera presiune instituțională și costuri de imagine pentru România, potrivit Stirile Pro TV . PSD a transmis președintelui și coordonatorilor Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) că declarațiile recente ale PNL ar ridica semne de întrebare privind respectarea independenței justiției, separației puterilor în stat și a statului de drept – valori fundamentale ale Uniunii Europene. În sesizare, social-democrații susțin că presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale ar fi incompatibile cu aceste principii. În paralel, vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan a reacționat public, afirmând că subiectul va fi discutat „cu plăcere” în Parlamentul European, chiar dacă solicitarea vine de la PSD, partid condus în această perioadă de Sorin Grindeanu, premier în 2017, când Guvernul a adoptat OUG 13 . „PSD vrea să discute despre statul de drept în Parlamentul European. Vom discuta cu plăcere.” De ce contează: Comisia LIBE, un canal de presiune politică și instituțională Comisia LIBE este una dintre structurile-cheie ale Parlamentului European pe teme de justiție, drepturi și stat de drept. O sesizare formală nu echivalează automat cu o procedură împotriva unui stat membru, dar poate amplifica monitorizarea politică și poate alimenta dezbateri la nivel european despre funcționarea instituțiilor din România. Contextul care complică mesajul PSD: OUG 13 și precedentul din 2017 Materialul reamintește că OUG 13 a fost adoptată în noaptea de 31 ianuarie 2017 de Guvernul Sorin Grindeanu și viza modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Ordonanța dezincrimina parțial abuzul în serviciu și introducea un prag valoric al prejudiciului de 200.000 de lei, sub care fapta nu mai era considerată infracțiune. Adoptarea OUG 13 a declanșat cele mai ample proteste de stradă din istoria României, iar Guvernul a abrogat ulterior ordonanța prin OUG 14/2017, la câteva zile după izbucnirea manifestațiilor. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, nu este precizat un calendar al discuțiilor în Comisia LIBE și nici dacă sesizarea PSD va fi introdusă pe ordinea de zi a unei ședințe. Cert este că tema „independenței justiției” ajunge din nou în circuitul instituțional european, într-o formulă care poate avea consecințe de imagine și de credibilitate pentru actorii politici implicați. [...]