Știri
Știri din categoria Politică
USR își lasă deschisă opțiunea de a negocia punctual în Parlament pentru a bloca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, inclusiv cu parlamentari AUR și PSD, în condițiile în care cele două partide au anunțat o moțiune comună, potrivit Antena 3. Miza imediată este menținerea executivului și evitarea unei escaladări a crizei politice, pe fondul discuțiilor despre un guvern minoritar și al riscului de alegeri anticipate.
Dominic Fritz, președintele USR, a spus că partidul nu va aștepta ca „PSD și AUR să arunce țara în aer” și nu a exclus discuții cu parlamentari din aceste formațiuni sau cu neafiliați pentru ca moțiunea să nu treacă. În același timp, el a repetat că AUR este „un partid extremist” și a evitat să răspundă direct dacă USR ar intra într-un guvern minoritar susținut de AUR în Parlament.
Fritz a indicat trei variante pentru perioada următoare:
În logica sa, negocierile ar viza parlamentari individuali, nu neapărat conducerile de partid, plecând de la ideea că „există parlamentari individuali din toate partidele” care ar putea să nu fie de acord cu linia conducerii.
După ce a fost întrebat din nou despre scenariul unui guvern minoritar sprijinit de AUR, Fritz a afirmat că „AUR a luat decizia să susțină PSD” și a susținut că „AUR e extensia PSD”, calificând jocul PSD drept „extrem de periculos” tocmai din cauza caracterizării AUR ca partid extremist.
Totodată, liderul USR a avertizat că, dacă PSD votează moțiunea împreună cu AUR, USR nu va mai putea negocia un alt guvern cu PSD, argumentând că social-democrații nu pot pretinde un profil „pro-european” dacă păstrează o majoritate „cu extremiștii în buzunar”, utilizabilă ori de câte ori o reformă devine incomodă.
PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. PSD și-a retras sprijinul politic pentru premier săptămâna trecută, iar miniștrii PSD și vicepremierul Marian Neacșu au demisionat.
În paralel, Fritz a criticat momentul anunțului privind moțiunea — în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, la care participau liderii PSD, PNL, USR, UDMR și minorități — pe care l-a descris drept o „lipsă crasă de respect” față de șeful statului și un semn de „bunăcredință” redusă din partea PSD.
Ce urmează depinde de depunerea și calendarul moțiunii, precum și de capacitatea Guvernului Bolojan de a strânge suficiente voturi în Parlament pentru a rămâne în funcție, inclusiv prin eventuale înțelegeri punctuale cu parlamentari din afara majorităților formale.
Recomandate
PNL ia în calcul alegeri anticipate dacă moțiunea PSD–AUR dărâmă Guvernul Bolojan , iar partidul spune că, într-un astfel de scenariu, nu va mai colabora cu PSD și ar trece în opoziție, potrivit HotNews . Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , a declarat la Parlament că liberalii vor purta discuții cu parlamentari din alte grupuri pentru a se asigura că Guvernul Bolojan „va supraviețui” moțiunii de cenzură anunțate de PSD și AUR. El a susținut că astfel de discuții „om la om” nu ar fi „nimic spectaculos” sau „surprinzător”. În cazul în care Guvernul ar fi demis, Fenechiu a invocat o decizie luată în forurile interne ale partidului: „să nu mai existe colaborare cu Partidul Social Democrat”. În aceeași logică, el a spus că PNL vede ca opțiuni opoziția și, fără a exclude, alegerile anticipate. „Fără îndoială, soluția este opoziția și nu excludem varianta alegerilor anticipate.” Miza imediată: aritmetica moțiunii și riscul de instabilitate politică PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Până seara, doar grupul parlamentar PACE – Întâi România confirmase că susține demersul. Conform informațiilor din articol, PSD și AUR au împreună 231 de voturi în Parlament, cu unul mai puțin decât numărul necesar pentru demiterea Guvernului. În acest context, PNL încearcă să blocheze moțiunea prin discuții cu parlamentari din alte grupuri. „Nemulțumiri” în interiorul PSD, dar cu limite practice Fenechiu a afirmat că există parlamentari „de peste tot” care nu ar fi de acord cu moțiunea, inclusiv în PSD, însă a avertizat că un vot împotriva liniei partidului vine, de regulă, cu repercusiuni interne, ceea ce face „mai complicată” o eventuală susținere pentru Guvern din afara PNL. În lipsa altor detalii în sursă despre calendarul moțiunii sau despre negocieri formalizate, rămâne de urmărit dacă opoziția reușește să strângă votul lipsă și ce opțiuni politice se conturează dacă Guvernul Bolojan cade. [...]
PSD încearcă să limiteze costul politic extern al moțiunii cu AUR , invocând precedentul din 2021 în care și USR a acționat parlamentar alături de AUR, pe fondul presiunilor venite dinspre familia socialiștilor europeni pentru menținerea unei direcții „pro-europene”, potrivit HotNews . Adrian Câciu (PSD) a publicat pe Facebook două capturi cu titluri de presă din septembrie 2021 despre o moțiune USR PLUS–AUR împotriva Guvernului Florin Cîțu , însoțite de un mesaj adresat USR și „propagandiștilor”, în care sugerează că acuzațiile privind o „alianță” PSD–AUR ar fi lipsite de temei. Precedentul din 2021: moțiunea care a demis Guvernul Cîțu În fapt, Guvernul Cîțu a fost demis la 5 octombrie 2021 printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și semnată de AUR și USR. În paralel, USR inițiase anterior o moțiune împreună cu AUR, după demiterea ministrului Justiției Stelian Ion și retragerea USR de la guvernare, însă demersul a fost blocat și contestat la Curtea Constituțională , care a constatat existența unui conflict juridic între Parlament și Guvern. HotNews amintește și declarația de atunci a lui Marcel Ciolacu, care susținea că PSD ar vota o moțiune depusă de USR împreună cu AUR, dacă aceasta ar fi fost posibilă procedural. Moțiunea PSD care a dus la căderea Guvernului Cîțu a fost adoptată cu 281 de voturi. Miza externă: mesajul PES despre „fără alianțe cu extrema dreaptă” Contextul sensibil pentru PSD este dat de poziționarea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Pe 26 martie, PES a anunțat o întâlnire între Sorin Grindeanu, Victor Negrescu și conducerea PES, descrisă ca o discuție despre „peisajul politic în schimbare” și despre necesitatea unei traiectorii „stabile și pro-europene” a României, în perspectiva consultărilor interne ale PSD privind viitorul coaliției. În comunicarea PES este menționată explicit respingerea „categorică” a oricărei alianțe cu „extrema dreaptă” și angajamentul pentru un guvern „stabil și pro-european”. Ce urmează: moțiunea împotriva Guvernului Bolojan La o lună după întâlnirea cu PES, PSD a anunțat că va depune împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, cele două partide pot strânge numărul de parlamentari necesar pentru ca moțiunea să treacă, ceea ce ridică presiunea politică asupra PSD inclusiv în relația cu partenerii europeni. [...]
PSD și AUR au nevoie de încă 14 voturi pentru a demite Guvernul Bolojan pe 5 mai , iar această aritmetică fragilă poate prelungi incertitudinea politică într-un moment în care liderul AUR condiționează sprijinul de un pachet de măsuri și împinge discursul spre anticipate, potrivit Euronews . George Simion a anunțat că AUR depune moțiune de cenzură pe 5 mai „pentru a demite Guvernul Bolojan”, după ce Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au spus, la rândul lor, că vor depune o moțiune comună. Publicația notează însă că poziția PSD nu este pe deplin clară, „taberele” fiind împărțite. Miza: 233 de voturi și o majoritate care nu se vede încă Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi. Conform calculelor prezentate, PSD și AUR ar avea împreună 219 voturi, ceea ce înseamnă un deficit de 14 voturi pentru a trece moțiunea. Euronews publică și distribuția mandatelor pe grupuri parlamentare: PSD: 128 AUR: 90 PNL: 74 USR: 59 UDMR: 32 Minorități: 17 SOS: 15 POT: 14 PACE: 12 Neafiliați: 22 Majoritate necesară: 233 Ce cere AUR: stop „vânzării activelor strategice” și tăierea subvențiilor partidelor Simion și-a justificat demersul printr-o combinație de teme economice și instituționale, susținând că moțiunea ar urmări „oprirea vânzării activelor strategice”, cu referire la Hidroelectrica, și invocând nemulțumiri legate de cheltuielile statului, pensii înghețate, inflație și deficit. „Dacă totul merge conform planului, pe 5 mai avem vot. Votăm pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor.” Totodată, liderul AUR a spus că va cere punerea pe ordinea de zi a unor inițiative legislative privind: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor de stat pentru partide; alegerea primarilor în două tururi; reducerea „drastică” a subvenției pentru partide, „nu cu 10%, ci cu 95%”. PSD, între aritmetică și linia roșie față de AUR În material este citată o declarație a lui Sorin Grindeanu, la Radio România Actualități, potrivit căreia PSD „a anunțat că nu face majoritate cu AUR”, invocând diferențe de poziționare, inclusiv pe tema Ucrainei și a agresiunii Rusiei. Această distanțare complică scenariul unei moțiuni reușite: chiar dacă PSD și AUR ar încerca să coaguleze voturi suplimentare, rămâne întrebarea de unde ar veni cele 14 voturi lipsă și în ce condiții politice. Ce urmează: votul din 5 mai și presiunea pentru anticipate Simion afirmă că se așteaptă la voturi „de la toate partidele” și susține că AUR vizează alegeri anticipate, dar spune că nu vrea „să vândă iluzii” până nu vede rezultatul moțiunii. În același timp, a vorbit și despre posibilitatea suspendării lui Nicușor Dan, dacă acesta nu acceptă un premier „agreat de AUR”, după ce „pasul 1” ar fi realizat (strângerea de semnături și moțiunea de cenzură). În lipsa unei majorități deja conturate, miza imediată rămâne capacitatea inițiatorilor de a atrage voturi peste cele 219 estimate, într-un Parlament în care poziționările publice ale partidelor fac dificilă o coagulare rapidă în jurul moțiunii. [...]
Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE , iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul . Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”. Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României. Miza economică: fonduri europene și costuri de finanțare Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă. „Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.” În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli. Energie: „deparazitarea rețelelor” și costul cărbunelui Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon. Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”. „Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.” Aritmetica moțiunii și mesajul către PSD și AUR Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului. Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181. Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”. Poziția premierului: fără demisie, cât timp există sprijin parlamentar Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier. „Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.” În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment. [...]
