Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina își apără eficient orașele de drone, dar rămâne vulnerabilă la rachete balistice din cauza deficitului de sisteme Patriot, avertizează președintele Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post. Mesajul are o miză operațională și de finanțare: fără întărirea apărării balistice și fără rezerve suficiente de interceptori, riscul pentru infrastructura critică și pentru populație rămâne ridicat, chiar dacă rata de interceptare a dronelor este „foarte mare”.
Într-o actualizare pe Telegram, Zelenski a spus că forțele ucrainene interceptează „peste 90%” din dronele de atac rusești, însă „protecția împotriva rachetelor balistice” trebuie consolidată. El a adăugat că „fiecare rachetă suplimentară de apărare antiaeriană” înseamnă vieți salvate, orașe mai bine protejate și o apărare mai solidă a infrastructurii critice.
Pe parcursul ultimei săptămâni, Rusia ar fi lansat asupra Ucrainei aproximativ 1.900 de drone de atac, aproape 1.400 de bombe aeriene ghidate și circa 60 de rachete de diverse tipuri, potrivit aceleiași informări. Zelenski a legat amploarea atacurilor de nevoia de contribuții noi din partea partenerilor, inclusiv în cadrul programului PURL, precum și de pachetul al 20-lea de sancțiuni al UE și de un pachet european de sprijin de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), convenit în Cipru.
În ianuarie, Zelenski a afirmat că Ucraina a început să implementeze un nou model de apărare antiaeriană, bazat pe echipe mici și mobile care folosesc drone interceptoare, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra infrastructurii energetice. Potrivit lui, Forțele Aeriene trec la o „abordare nouă”, centrată pe grupuri mobile de foc, sisteme cu rază scurtă și unități de interceptare cu drone.
Pentru extinderea acestui model la nivel național, Pavlo Yelizarov a fost numit adjunct al comandantului Forțelor Aeriene, cu responsabilitatea de a coordona o rețea de unități mobile de interceptare a dronelor.
Zelenski a reiterat că Ucraina se confruntă cu un „deficit critic” de sisteme Patriot și a avertizat, pe 15 aprilie, că stocurile disponibile s-ar putea reduce și mai mult dacă războiul continuă.
În planul cooperării externe, Ucraina a convenit cu Belgia și Spania să întărească apărarea antiaeriană și să extindă sprijinul pentru aviația Forțelor Aeriene, înaintea unei reuniuni în format Ramstein. Separat, Kievul lucrează cu Germania la proiecte comune de apărare antiaeriană, inclusiv la dezvoltarea unor sisteme de arme bazate pe laser.
Tot cu Germania, Ucraina a agreat un pachet de cooperare în domeniul apărării de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot, conform informațiilor din material.
Recomandate

Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]

Polonia pregătește o capacitate comună de drone cu Ucraina pentru apărarea aeriană , într-un demers care mizează pe experiența de luptă acumulată de Kiev și care ar putea schimba modul în care Varșovia își organizează supravegherea și protecția spațiului aerian, inclusiv în coordonare cu nevoile Uniunii Europene , potrivit Agerpres . Planul a fost prezentat luni de premierul polonez Donald Tusk și vizează dezvoltarea unei „armate de drone” de ultimă generație. Obiectivul declarat este consolidarea securității spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene în fața riscului unei eventuale agresiuni ruse. Informațiile disponibile sunt limitate, întrucât materialul integral este accesibil doar abonaților Agerpres , iar în extrasul public nu apar detalii despre calendar, buget, tipurile de drone sau modul concret de implementare a cooperării cu Ucraina. [...]

Costurile ridicate ale interceptării dronelor cu avioane și rachete scumpe împing discuția spre soluții mai ieftine , precum sisteme antiaeriene de rază scurtă și mijlocie, după incidentele în care fragmente de drone au căzut la Galați și Tulcea, potrivit Adevărul . În contextul în care o oră de zbor pentru un F-16 costă cel puțin 30.000 de euro, iar eficiența împotriva dronelor nu este garantată, tema devine una de alocare realistă a resurselor pentru apărarea aeriană. Duminică, 25 aprilie, o dronă a căzut în județul Galați și a lovit un stâlp și o anexă gospodărească, iar o altă dronă a fost găsită în Tulcea. Pe fondul panicii și al criticilor din spațiul public, Ministerul Apărării a explicat de ce aeronavele ridicate nu au doborât țintele: deși piloții au avut autorizare să angajeze, ținta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, ceea ce a făcut imposibilă deschiderea focului. Detaliile poziției MApN sunt prezentate într-un material separat al publicației, Adevărul . De ce Patriot și avioanele nu sunt „răspunsul standard” la drone Generalul (r) Dan Grecu , președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, argumentează că soluția avioanelor nu este 100% eficientă și că, în incidentele de până acum, nicio dronă rusească nu a fost lovită de Forțele Aeriene Române sau de aliați, în condițiile descrise în articol. În paralel, comparația de costuri arată de ce folosirea interceptoarelor scumpe devine greu de susținut pe termen lung în fața dronelor ieftine și numeroase: un sistem Patriot „se apropie de un miliard de dolari” (aprox. 4,6 miliarde lei); o rachetă Patriot costă „circa un milion de dolari” (aprox. 4,6 milioane lei); o dronă de tip Geran-2 ar costa, potrivit articolului, între 15.000 și 30.000 de euro (aprox. 75.000–150.000 lei). În acest context, generalul Grecu spune că nu crede că rachetele Patriot sau avioanele pot rezolva întotdeauna astfel de situații, inclusiv din cauza costurilor și a limitelor de producție și stocuri de muniție. Alternativele mai ieftine invocate: SHORAD și „Ghepard” În opinia generalului, există opțiuni mai potrivite pentru ținte de tip dronă, cu eficiență dovedită inclusiv în Ucraina: mitraliere; sisteme SHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă); sisteme „Ghepard ”, folosite contra dronelor. Totuși, el avertizează că nu există armă care să garanteze 100% lovirea și doborârea unei drone, iar o apărare „perfectă” este imposibilă din motive practice. Limita operațională: nu poți acoperi „fiecare centimetru” de teritoriu Un punct central al analizei este constrângerea de densitate: nicio țară nu are suficiente sisteme antiaeriene și antidronă pentru a proteja integral teritoriul. Generalul Grecu rezumă problema în termeni logistici, arătând că nu poți „împânzi” zone întinse, precum Dunărea, cu sisteme și echipe de tragere. Aceeași logică este folosită pentru a explica de ce nici Ucraina, nici SUA și aliații lor din Orientul Mijlociu nu reușesc să oprească toate atacurile cu drone atunci când sunt lansate în număr foarte mare: „supraaglomerarea” apărării face imposibilă interceptarea completă, chiar dacă randamentul poate fi îmbunătățit. În final, articolul notează și contextul presiunii pe stocurile de interceptoare, pe fondul utilizării intense în mai multe teatre, cu efecte asupra ritmului de refacere a muniției și asupra livrărilor către aliați. România, subliniază publicația, nu a fost o țintă pentru dronele lansate de Rusia, dar incidentele repetate mențin subiectul pe agenda de securitate și buget. [...]

Hezbollah își mută accentul pe drone mai greu de bruiat, pe fondul blocării rutelor de aprovizionare cu armament , ceea ce poate schimba costurile și modul în care Israel își apără zona de frontieră, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Gruparea a crescut utilizarea dronelor în războiul cu Israel și caută „noi tipuri” de aparate, inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, unde atât Rusia, cât și Ucraina au extins masiv folosirea dronelor pe câmpul de luptă. La începutul confruntării, în octombrie 2023, Hezbollah avea acces la tehnologie iraniană, în principal drone „kamikaze” (de atac într-o singură direcție), relativ lente și vulnerabile la aviație și la apărarea antiaeriană, inclusiv Iron Dome . Trecerea la drone cu fibră optică: de ce contează operațional Analiza notează că amenințarea mai complexă este apariția dronelor care pot manevra și sunt mai greu de bruiat. În acest context, publicația israeliană N12 (citată de The Jerusalem Post ) susține că Hezbollah ar folosi drone operate prin fibră optică, controlate de la distanță de până la 15 km și capabile să transporte până la 6 kg de explozibil. Conectarea printr-un fir foarte subțire ar face bruiajul ineficient, deoarece legătura cu operatorul nu depinde de semnal radio. Aceste sisteme sunt descrise ca fiind similare celor folosite în Ucraina, unde utilizarea dronelor cu fibră optică a fost „pionierată” în cadrul conflictului, pe fondul adaptării rapide a tacticilor de pe linia frontului și al folosirii dronelor în număr mare, atât pentru apărare în adâncime, cât și pentru lovirea liniilor inamice. Contextul de la frontieră și presiunea pe logistică În Israel, subiectul a căpătat vizibilitate suplimentară după ce armata israeliană (IDF) a anunțat moartea sergentului Idan Fooks, 19 ani, din Petah Tikva, în sudul Libanului, într-un atac cu o dronă explozivă lansată de Hezbollah, în timpul unei operațiuni. În paralel, analiza descrie o schimbare de context la graniță: Israel rămâne în sudul Libanului într-o „centură de securitate” de-a lungul frontierei, iar zona este prezentată ca fiind în curs de „curățare” de locuințe și infrastructură. Într-un astfel de mediu, Hezbollah ar avea dificultăți să infiltreze persoane, dar ar putea menține presiunea prin atacuri cu drone, inclusiv datorită razei de acțiune pe care ar permite-o controlul prin fibră optică. Un factor-cheie este logistica: Hezbollah ar fi fost „tăiat” de la o parte din aprovizionarea care venea din Iran via Irak și Siria, iar noul guvern din Siria ar opri transporturile către grupare. În acest context, analiza susține că Hezbollah se confruntă cu un deficit de rachete și muniții mai vechi și se reorientează către tehnologie nouă, pe modelul lecțiilor din Ucraina privind producția locală de drone și adaptarea lor pentru muniții și control prin fibră optică. Ce urmează The Jerusalem Post apreciază că este „plauzibil” ca Hezbollah să învețe despre conflictul din Ucraina prin Iran sau prin alte metode, fără a indica însă dovezi directe. Dacă trecerea la drone mai greu de bruiat se confirmă, miza imediată este una operațională: creșterea dificultății de contracarare prin mijloace de război electronic și nevoia de adaptare a apărării în zona de frontieră. [...]

Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025 , într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica , care citează date din raportul SIPRI. În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI. Europa împinge în sus totalul global Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate. SUA, China și Rusia concentrează peste jumătate din cheltuieli La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres. În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei). Ce indică estimările pentru 2026 SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027. „Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului. În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin. [...]

România mai are 33 de zile pentru a încheia contractele din programul SAFE , iar orice blocaj politic intern poate pune presiune pe finalizarea unor negocieri care vizează peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru apărare și industrie , a declarat președintele USR, Dominic Fritz , potrivit News . Fritz spune că, la discuțiile de la Palatul Cotroceni, va cere „responsabilitate”, argumentând că „negocierile nu sunt încă închise” și că echipa de negociere „s-a mișcat foarte bine” și este „aproape de finiș”. În acest context, liderul USR avertizează că România nu ar trebui să-și „submineze propria echipă” prin moțiuni de cenzură, blocaje în Parlament sau atacuri publice la adresa negociatorilor. Miza economică și industrială invocată de USR Pe lângă componenta de securitate și înzestrare a Armatei Române, Fritz susține că programul SAFE ar aduce și efecte economice, prin: „mii de locuri de muncă noi”; „oportunități reale pentru industria românească”. În declarațiile sale, el leagă explicit programul de o finanțare de „peste 16 miliarde de euro” pentru „apărarea României și a Europei”. Ce urmează Fritz califică perioada actuală drept „cel mai prost moment pentru jocuri politice” și afirmă că miniștrii USR „vor duce mandatul lor mai departe” în legătură cu SAFE. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate contractele concrete sau calendarul detaliat al semnării, ci doar termenul de 33 de zile menționat de liderul USR. [...]