Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor, într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media. Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură.
Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern.
Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe:
Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare.
În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării.
El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”.
Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.”
În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu:
„Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.”
Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate.
Recomandate
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
Raluca Turcan avertizează că tensiunile din coaliție pot escalada cu efecte asupra economiei , acuzând o implicare „cu valențe neconstituționale” a șefului statului în viața internă a PNL, pe fondul nominalizării lui Veștea într-o funcție în noul Executiv, potrivit Economica . Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că actuala configurație politică se sprijină pe „trădări” și „lipsă de loialitate” și că această dinamică riscă să amplifice conflictul politic, cu „efecte grave asupra economiei”. În opinia sa, acțiunile președintelui depășesc „cadrul constituțional normal” în relația cu partenerii politici. „Când un preşedinte de ţară (…) intervine brutal în viaţa internă a unui partid care i-a fost partener şi coechipier politic, intrăm într-o zonă cu evidente valenţe neconstituţionale. Preşedintele poate fi jucător. Dar e vital să-şi aleagă coechipierii corecţi pentru a-şi respecta mandatul” Miza internă în PNL: nominalizarea lui Veștea și acuzația de lipsă de consultare Turcan îi reproșează lui Veștea că ar fi acceptat o funcție în noul Executiv fără să se consulte cu conducerea PNL, deși fusese ales în echipa președintelui partidului, Ilie Bolojan . În acest context, ea leagă episodul de tema loialității în partid. „Faptul că un prim-vicepreşedinte al partidului acceptă o funcţie fără o discuţie cu preşedintele partidului spune multe despre caracter. (…) Loialitatea nu este un concept facultativ într-o echipă” Contextul politic invocat: „puci” și acuzații la adresa PSD, inclusiv pe tema deficitului În evaluarea sa, premisele noului Guvern ar fi „contrare așteptărilor electoratului de dreapta”. Turcan afirmă că un „puci” orchestrat de PSD în interiorul PNL „putea fi anticipat” din cauza unor „interese de grup”, dar că amploarea evenimentelor „depășește orice așteptare”. Ea acuză PSD că a împins România spre „un deficit de aproape 10% din PIB ” prin „prăduirea bugetului de stat” și susține că PSD ar fi „prăbușit Guvernul Bolojan”. În această logică, Turcan afirmă că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD „să fie chemat să repare situația dificilă”, nu „să se caute modalități neconstituționale de a sparge un partid parlamentar” care, în viziunea ei, și-a asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier vine pe fondul unei crize care a blocat politici publice și a pus sub presiune leul , iar miza imediată este deblocarea guvernării și a accesului la fonduri europene, potrivit Știrile Pro TV , care citează relatări ale Reuters, AFP și Associated Press. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat duminică pe Adrian Veștea (52 de ani), membru al Partidului Liberal și președinte al Consiliului Județean Brașov, după ce candidatul independent Eugen Tomac s-a retras. Reuters notează că Tomac a încercat să formeze un guvern de tehnocrați, dar nu a obținut sprijinul partidelor parlamentare, iar șeful statului a argumentat că „o soluție politică (de guvernare) este cea potrivită”. De ce contează: presiune pe economie și pe fondurile UE Reuters leagă criza politică de efecte directe asupra economiei și funcționării statului: blocarea procesului de elaborare a politicilor, punerea în pericol a accesului la fondurile UE și deprecierea leului până la „niveluri record de scădere”. În acest context, partidele parlamentare ar fi transmis anterior că un guvern politic minoritar, chiar fără o majoritate permanentă, ar fi preferabil unei formule tehnocrate. Associated Press plasează nominalizarea în același efort de a închide criza, într-un moment în care România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, „inflație galopantă” și o recesiune tehnică, potrivit agenției. Calendar: 10 zile pentru guvern și vot în Parlament Adrian Veștea are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a obține votul de încredere în Parlament. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028; Reuters menționează că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiștii apreciază că probabilitatea unor anticipate acum este redusă, inclusiv pe fondul avansului extremei drepte în sondaje. Cum descriu agențiile internaționale schimbarea de direcție AFP arată că turbulențele politice s-au accentuat după demiterea premierului liberal Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură la începutul lunii mai, votată cu sprijinul Partidului Social-Democrat, care a părăsit coaliția și s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a trece moțiunea. Tot AFP consemnează tensiuni în interiorul liberalilor: Ilie Bolojan, liderul Partidului Liberal, a spus că nu a fost informat în prealabil despre desemnare și l-a acuzat pe președinte de „un act ostil și o încercare clară de a diviza” partidul. AP subliniază profilul administrativ al lui Veștea și faptul că a fost ministru al dezvoltării între 2023 și 2024. Președintele Nicușor Dan este citat spunând că Veștea a „parcurs toate etapele administrative” și că este „categoric pro-occidental”, iar Veștea afirmă că vrea un guvern politic care să facă „reforme reale” și să mențină România pe o traiectorie pro-occidentală. În perioada următoare, testul decisiv va fi capacitatea lui Veștea de a strânge o majoritate pro-occidentală suficientă pentru învestire, într-un Parlament fragmentat și pe fondul unor presiuni economice pe care agențiile internaționale le descriu deja ca fiind acute. [...]
