Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își reafirmă rolul de mediator în criza SUA–Iran în timp ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de Externe, Abbas Araqchi, că Moscova va face „tot ce poate” pentru a ajuta Teheranul și pentru ca „pacea să fie obținută cât mai curând”, potrivit Reuters.
Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg, unde Putin a lăudat „curajul” poporului iranian în fața presiunilor americane și israeliene și a spus că speră ca Iranul să treacă prin ceea ce a numit o „perioadă dificilă”, iar pacea să prevaleze.
Pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu după loviturile SUA și Israelului — condamnate ferm de Moscova — Rusia a oferit să medieze pentru „restabilirea calmului” și a reluat ideea de a depozita uraniu îmbogățit iranian ca modalitate de reducere a tensiunilor, o propunere respinsă de Statele Unite, notează publicația.
Kremlinul încearcă să împingă dosarul înapoi spre negocieri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că Moscova vrea ca SUA și Iranul să continue discuțiile și că nu ar trebui să se revină la acțiuni militare, „ceva ce nu este în interesul nimănui”.
În același timp, Reuters relatează că Putin i-a spus lui Araqchi că a primit săptămâna trecută un mesaj de la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, și i-a cerut ministrului să transmită că Rusia intenționează să continue parteneriatul strategic cu Teheranul.
Rusia și Iranul au un acord pe 20 de ani, semnat anul trecut. În plan operațional, Moscova construiește două noi unități nucleare la Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului. În paralel, Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed pentru utilizare împotriva Ucrainei, iar producția acestora a fost ulterior localizată în Rusia, potrivit Reuters.
Araqchi i-a mulțumit lui Putin pentru sprijin și a spus că vrea să-l informeze despre situația din jurul Iranului, afirmând că „s-a dovedit” că Iranul are „prieteni și aliați” care îi sunt alături „în vremuri dificile”.
Din informațiile prezentate de Reuters, mesajul Moscovei este că vrea menținerea negocierilor SUA–Iran și blocarea unei escaladări militare. Nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre pași concreți agreați în urma discuțiilor de la Sankt Petersburg.
Recomandate
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
Vizita ministrului iranian de Externe în Rusia mută centrul de greutate al negocierilor regionale și poate influența inclusiv riscurile de securitate pe ruta energetică prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care discuțiile dintre Teheran și Washington sunt descrise ca fiind în impas, potrivit Digi24 . Abbas Araghchi a sosit luni la Sankt Petersburg și urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă etapă a unui turneu diplomatic legat de războiul din Orientul Mijlociu, după ce o întâlnire cu emisari americani la Islamabad nu a mai avut loc, notează Le Figaro, citat de Digi24. Mai multe mass-media de stat iraniene au confirmat sosirea și scopul vizitei. „Front comun” Iran–Rusia și mesajul politic al vizitei Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a transmis pe platforma X că Iranul și Rusia prezintă „un front comun” în fața „forțelor hegemonice mondiale”, care s-ar opune țărilor ce aspiră „la o lume lipsită de unilateralism și de dominație occidentală”. Canalul pakistanez și miza Strâmtorii Ormuz În lipsa unei întâlniri directe cu emisarii americani, Araghchi își intensifică contactele, cu accent pe rolul Pakistanului ca mediator cu Washingtonul. În cadrul vizitei la Islamabad, ministrul iranian a discutat cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu premierul Shehbaz Sharif, apoi a mers în Oman, unde s-a întâlnit cu sultanul Haitham ben Tariq. A avut și o discuție telefonică cu omologul turc, Hakan Fidan, înainte de a reveni în Pakistan și de a pleca spre Rusia. Potrivit agenției iraniene Fars, Teheranul a transmis prin Pakistan „mesaje scrise” către Washington privind „liniile roșii” legate de programul nuclear și de Strâmtoarea Ormuz. În același context, Axios a relatat — citând un oficial american și două surse — că Iranul, prin mediatori pakistanezi, ar fi prezentat Statelor Unite o nouă propunere care ar viza redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului, urmând ca negocierile nucleare să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Publicația mai susține că negocierile sunt în impas și că la Teheran există diviziuni privind concesiile nucleare. Tot Axios, citat de Digi24, scrie că președintele Donald Trump ar urma să țină luni o ședință în „Camera de criză” pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă. Ce urmează Întrevederea Araghchi–Putin este prezentată ca parte a unui efort diplomatic accelerat, după lipsa de progres în contactele indirecte cu Washingtonul. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar al unor negocieri directe SUA–Iran și nici detalii despre eventuale rezultate așteptate de la discuțiile din Rusia. [...]
Atacurile ucrainene cu rază lungă continuă să lovească infrastructura petrolieră rusă , profitând de apărarea antiaeriană „suprasolicitată” a Rusiei, într-o evoluție care poate pune presiune atât pe logistica militară, cât și pe fluxurile de produse energetice din regiune, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 26 aprilie 2026. În „Key takeaways”, ISW notează că această campanie de lovituri la distanță vizează nu doar active militare din Rusia și Crimeea ocupată, ci și infrastructură de petrol, sugerând o vulnerabilitate persistentă a sistemelor ruse de apărare aeriană în fața atacurilor repetate. Ce semnalează ISW despre situația din teren Pe lângă componenta de lovituri în adâncime, evaluarea menționează două evoluții operaționale punctuale: forțele ruse „au avansat recent” în direcția Oleksandrivka; Rusia a lansat peste noapte 144 de drone către Ucraina. Materialul publicat de Kyiv Post include și o hartă ISW, fără a detalia în text locațiile exacte ale loviturilor asupra infrastructurii petroliere sau amploarea pagubelor. De ce contează: presiune pe energie și pe capacitatea de apărare Din perspectivă economică și de funcționare a sectorului energetic, referirea explicită la „infrastructură de petrol” indică faptul că țintele nu sunt doar militare, ci și noduri care pot influența producția, stocarea sau transportul. În paralel, faptul că ISW descrie apărarea aeriană rusă drept „suprasolicitată” sugerează costuri operaționale în creștere pentru protejarea unor obiective extinse, inclusiv în Crimeea ocupată. În lipsa unor date suplimentare în textul sursei (volum afectat, instalații vizate, întreruperi), impactul exact asupra pieței nu poate fi cuantificat din această actualizare, însă direcția indicată este una de risc recurent pentru infrastructura energetică din zona de conflict. [...]
Escaladarea diplomatică România–Rusia capătă o dimensiune de securitate regională , după ce ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a transmis că România ar trebui „să fie conștientă de posibilele consecințe” ale acțiunilor sale, în contextul sprijinului pentru Ucraina, potrivit Știrile Pro TV . Diplomatul rus a făcut declarațiile pentru agenția TASS după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în urma incidentului de la Galați, unde o dronă identificată de autoritățile române ca fiind rusească a căzut, a distrus un atelier și a avariat un stâlp de electricitate. Potrivit relatării, incidentul a dus la evacuarea a sute de persoane, deoarece drona avea încărcătură explozivă, care a fost detonată. Mesajul Moscovei: România, „de facto, parte la conflict” În declarația citată, Lipaev susține că România, prin participarea la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către „regimul de la Kiev”, ar fi „de facto” parte la conflict și ar trebui să ia în calcul consecințe. În același timp, el afirmă că Rusia „nu a vizat niciodată obiective din România” și respinge orice acuzații legate de incident. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniţii şi echipamente, este, de facto, parte la conflict şi trebuie să fie conştientă de posibilele consecinţe ale acţiunilor sale.” Disputa pe dronă și reacția MAE Ambasadorul a contestat, totodată, stabilirea „certă” a apartenenței dronei și a pus sub semnul întrebării „graba” cu care ar fi fost distrusă drona presupus rusească. El a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi ajuns aparatul pe teritoriul României (doborâre de apărare antiaeriană, deviere prin mijloace de război electronic, doborâre de aviație sau cădere „de la sine”), susținând că întrebările ar rămâne fără răspuns. În paralel, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat după convocarea ambasadorului că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul” faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României ar fi a Rusiei. Ce urmează: discuții în NATO pe securitatea la Marea Neagră Oana Țoiu a mai anunțat că, în cadrul NATO, va avea loc „pe parcursul următoarelor săptămâni” o reuniune dedicată securității la Marea Neagră , cerută de România. În acest context, episodul de la Galați și schimbul de acuzații ridică miza de la un incident punctual la o temă de securitate aliată, cu potențiale implicații asupra posturii de apărare și a coordonării regionale. [...]
Declarațiile ambasadorului Rusiei ridică miza diplomatică și de securitate pentru România după incidente repetate cu drone rusești căzute pe teritoriul național, într-un context în care Moscova încearcă să descurajeze sprijinul pentru Ucraina, potrivit G4Media . Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a declarat luni pentru agenția rusă TASS că România ar fi „de facto” parte la conflictul din Ucraina, pe motiv că ar participa „activ” la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către Kiev. Declarațiile vin după ce Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe , în urma prăbușirii în România a unei drone rusești cu explozibil, incident care a distrus o anexă gospodărească. În același context, publicația notează că cel puțin 20 de drone rusești au căzut în România de la începutul invaziei ruse în Ucraina. De ce contează: presiune politică și risc de escaladare în comunicarea Kremlinului Potrivit articolului, amenințările și acuzațiile la adresa statelor care sprijină Ucraina sunt o tactică folosită constant de Kremlin pentru a diminua sprijinul popular din aceste țări pentru ajutorarea Kievului. Publicația mai susține că Rusia duce un „război hibrid” împotriva țărilor care sprijină Ucraina, cu scopul de a influența decizii politice. Materialul menționează și un context regional: Kremlinul ar fi suferit „o înfrângere dură” în Ungaria, după ce partidul lui Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, conform aceleiași surse. [...]
