Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE, iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul. Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”.
Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României.
Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă.
„Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.”
În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli.
Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon.
Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”.
„Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.”
Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului.
Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181.
Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”.
Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier.
„Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.”
În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]
Președintele Nicușor Dan refuză să-și asume public susținerea pentru premierul Ilie Bolojan , invocând limite constituționale și rolul de mediator , pe fondul unei „fracturi politice” în interiorul coaliției, potrivit HotNews . Mesajul vine în aceeași zi în care PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură comune împotriva Guvernului Bolojan, ceea ce amplifică presiunea politică asupra executivului. Într-o intervenție la Digi FM, șeful statului a spus că, de luni de zile, discută cu actorii din coaliție (UDMR și USR) și că a constatat o creștere a tensiunilor, până la o poziție „cumva ireconciliabilă” între cele două părți. În acest context, Nicușor Dan a susținut că nu se poate pronunța fără a fi perceput ca favorizând una dintre tabere. Miza: rolul președintelui în criza din coaliție Nicușor Dan a explicat de ce evită să declare explicit dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan în funcția de premier, afirmând că o astfel de poziționare nu ar fi „constituțională”, în interpretarea sa. „Dar nu este constituțional. Așa cred eu”. Totodată, el a insistat că rolul său este de mediator și că încearcă să „regleze diferite lucruri” prin dialog, menționând și existența unei discuții programate „azi de la ora 10.00”, pe care a descris-o drept una „civilizată”, menită să mențină încrederea publică în direcția politică. Ce spune despre Bolojan și scenariul unui tehnocrat Întrebat ce face bine sau rău premierul, președintele l-a caracterizat pe Ilie Bolojan drept „o persoană foarte serioasă”, dar a repetat că nu poate evalua public activitatea guvernului fără a fi interpretat ca luând partea uneia dintre facțiunile aflate în conflict. Pe varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a indicat că, „pentru moment”, nu se află „în ipostaza constituțională de a acționa” și că discuția despre un nou premier ar putea avea loc doar dacă se ajunge efectiv în acel punct. Context: moțiunea PSD–AUR și semnalul de instabilitate În paralel, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu și Marian Neacșu au declarat că până acum nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare împreună și că, „din câte cunosc”, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens. Pentru mediul economic, combinația dintre conflictul din coaliție, absența unei susțineri publice ferme pentru premier din partea președintelui și instrumentarea unei moțiuni de cenzură crește riscul de blocaj decizional pe termen scurt, fără ca sursa să ofere, deocamdată, un calendar sau un deznodământ instituțional. [...]
Depunerea moțiunii de cenzură deschide o perioadă de instabilitate guvernamentală, cu negocieri inevitabile pentru o nouă majoritate , iar scenariile de după vot rămân deschise, inclusiv o reconfigurare a coalițiilor în Parlament, potrivit News . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus luni că, odată depusă moțiunea, „cale de întoarcere nu există” și că, dacă inițiatorii au într-adevăr majoritatea „așa cum se vehiculează”, Guvernul ar putea cădea săptămâna viitoare, moment din care ar începe negocierile. În același timp, liderul UDMR a avertizat că deznodământul depinde de vot și că nu vrea să speculeze înainte de rezultat. Ce înseamnă „majoritatea” din spatele moțiunii pentru guvernarea de după Întrebat despre posibilitatea unei coaliții PSD–AUR după vot, Kelemen Hunor a indicat că, dacă se formează o majoritate pentru demiterea Guvernului, „probabil că acea majoritate, teoretic cel puțin, rămâne valabilă”, argumentând că altfel nu ar exista logică în schimbarea executivului „dacă a doua zi” nu se poate construi o alternativă. În paralel, el a apreciat că o eventuală formulă PSD–PNL, cu un alt premier, este posibilă, dar „va fi greu de realizat”, pe fondul tensiunilor dintre cele două partide. Miza procedurală: plecarea premierului și rolul președintelui Kelemen Hunor a susținut că Ilie Bolojan nu va pleca din fruntea Guvernului decât prin moțiune de cenzură. „Nu, nu va pleca Ilie Bolojan. Deci, haideți să o lăsăm așa. Dacă pică Guvernul, printr-o moțiune de cenzură, da, dar altfel de ce să plece?” Liderul UDMR a mai spus că abia după vot, dacă moțiunea trece, se va putea vedea „ce se coagulează”. În privința desemnării unui nou guvern, el a arătat că președintele are obligația constituțională de a însărcina cu formarea Guvernului partidul (sau candidatul partidului) care are majoritate absolută în Parlament; în rest, urmează consultări pentru identificarea unui premier capabil să strângă o majoritate. Kelemen Hunor nu a exclus nici varianta alegerilor anticipate, pe care a descris-o ca posibilă „teoretic” și, implicit, realizabilă și „practic”. Cine depune moțiunea și ce spun inițiatorii despre o viitoare guvernare PSD și AUR au decis să depună o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au declarat că, până în acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare și că, din câte cunosc, nici liderii lor nu au făcut demersuri în acest sens. Marian Neacșu a făcut și un apel către parlamentari „din toate partidele” care susțin demersul să se alăture, inclusiv cu propuneri pentru textul moțiunii și cu semnături, menționând că sunt vizați și parlamentari PNL nemulțumiți de Ilie Bolojan. [...]
PSD își pregătește ieșirea din „arcul guvernării” printr-o moțiune de cenzură , cerând demisii din funcțiile numite politic , pentru a evita ambiguități de poziționare înaintea votului, potrivit Antena 3 . Conducerea partidului a aprobat în unanimitate depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , demers semnat împreună cu AUR, dar fără un acord politic pentru guvernare după moțiune, susține Sorin Grindeanu. În ședința Biroului Permanent Național (BPN), la care au participat și președinții de filiale, Grindeanu a spus că decizia de a semna și vota moțiunea a fost luată „în unanimitate”. În același timp, liderul PSD a cerut secretarilor de stat și prefecților PSD să își prezinte demisiile „în perioada următoare”, astfel încât, la momentul moțiunii, „să avem lucrurile cât se poate de clare”, fără discuții despre menținerea unor reprezentanți ai partidului în structurile guvernamentale. „A fost o decizie în unanimitate ca parlamentarii PSD să voteze și să semneze această moțiune. Cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât când vom avea moțiune să avem lucrurile cât se poate de clare, fără discuții că unii sunt în arcul de guvernare.” Linia roșie: fără guvernare PSD–AUR după moțiune Deși moțiunea este comună cu AUR, Grindeanu a insistat că nu există un acord politic „post-moțiune” cu AUR și că obiectivul comun este schimbarea premierului Ilie Bolojan. Potrivit articolului, Grindeanu a descris moțiunea drept „singura acțiune comună” necesară pentru a crește șansele demersului parlamentar și a exclus formarea unor majorități PSD–AUR după vot. „Sunt multe lucruri care ne despart, dar avem un scop comun (n.r. schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului).” În varianta relatată ca „știrea inițială”, Grindeanu ar fi transmis în ședință că PSD vede doar două direcții în contextul actual: rămânerea la guvernare într-o coaliție pro-europeană sau trecerea în opoziție, fără „angajament PSD–AUR” pentru o guvernare după moțiune. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din informațiile prezentate, pașii imediat următori sunt: demisiile secretarilor de stat și prefecților PSD, cerute de conducerea partidului; depunerea și susținerea în Parlament a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, semnată împreună cu AUR. Articolul nu oferă un calendar al depunerii moțiunii și nici detalii despre numărul de semnături sau despre șansele de trecere; aceste elemente rămân neprecizate în sursa citată. [...]
PSD și AUR au declanșat procedura pentru o moțiune de cenzură , ceea ce poate bloca agenda de reformă a Guvernului Bolojan , inclusiv planurile privind companiile de stat, potrivit Știrile Pro TV . Liderii desemnați de cele două partide, Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR), spun că au început „partea tehnică” a redactării unei moțiuni comune. În paralel, președintele AUR, George Simion , a indicat că documentul va fi depus după strângerea a cel puțin 233 de semnături și a avansat data de 5 mai pentru un posibil vot în Parlament privind demiterea Executivului, „dacă totul merge conform planului”. Praguri și calendar: ce trebuie pentru ca Guvernul să cadă În Parlament sunt 463 de aleși (330 deputați și 133 senatori), iar majoritatea absolută necesară pentru demiterea Guvernului este de 233 de voturi. Pentru inițierea moțiunii sunt necesare 116 semnături. Marian Neacșu a spus că demersul este, deocamdată, unul „exclusiv tehnic”, iar decizia finală în PSD urma să fie luată într-un Birou Permanent Național programat la ora 14:00, în aceeași zi. Petrișor Peiu a indicat că ținta este ca moțiunea să fie dezbătută „undeva la începutul lunii mai”. Miza economică invocată: companiile de stat și „activele strategice” În declarațiile sale, George Simion a legat moțiunea de planul Guvernului Bolojan de reformare a companiilor de stat care înregistrează pierderi și a susținut că inițiativa urmărește și oprirea „vânzării activelor strategice”. În același context, premierul Ilie Bolojan a declarat că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia. Peiu a insistat că nu există „un pact” PSD–AUR și că discuția comună ar urmări evitarea depunerii a două moțiuni care să eșueze ambele, adăugând că nu s-a discutat „absolut nimic despre guvernare”. „Depunem această moțiune și pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor.” — George Simion, președintele AUR Aritmetica voturilor: semnături suficiente, dar majoritate incertă Potrivit datelor citate, AUR are 90 de parlamentari (68 deputați și 28 senatori). În plus, AUR a indicat că s-ar baza și pe grupuri din opoziție (PACE, POT, SOS și neafiliați). În material este prezentată o estimare care ar duce la 152 de voturi — suficient pentru declanșarea moțiunii, dar insuficient pentru căderea Guvernului. PSD este indicat cu 130 de voturi în Parlament. Chiar și adăugând voturile potențiale menționate pentru POT, SOS România, PACE și neafiliați, totalul prezentat ajunge la 198, sub pragul de 233, ceea ce ar lăsa necesare încă 34 de voturi pentru demiterea Executivului. Separat, grupul PACE a anunțat, printr-o declarație pentru News.ro, că a inițiat deja o moțiune de cenzură și cere PSD și AUR să semneze propriul text. Ce urmează Pe termen scurt, următorii pași depind de finalizarea textului comun și de strângerea semnăturilor necesare pentru depunere. Dacă moțiunea ajunge la vot la începutul lunii mai, testul decisiv va fi capacitatea opoziției de a aduna cele 233 de voturi necesare, prag pe care calculele prezentate în acest moment nu îl acoperă. [...]
