Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea SUA–Iran pune sub presiune fluxurile de petrol, după ce Teheranul a anunțat că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, iar Donald Trump a amenințat cu lovituri „foarte dure” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene de pe insula Kharg, potrivit Știrile Pro TV.
Amenințarea vine după încă o noapte de lovituri între forțele americane și cele iraniene, într-un context în care, potrivit analizei citate, nu există consens dacă presiunile sunt preludiul unui acord sau semnalul unei reluări a războiului „la intensitate maximă”.
Armata americană a început atacuri asupra Iranului cu rachete de croazieră Tomahawk, la scurt timp după un anunț al președintelui Trump. Țintele menționate includ sisteme de comunicații și radare, sisteme de apărare aeriană „de pe tot cuprinsul Iranului”, precum și o navă care ar fi încercat să spargă blocada. Conform materialului, trei marinari indieni au fost uciși.
În paralel, Iranul a lansat rachete balistice și drone către baze militare americane din Iordania, Kuweit și Bahrein.
Teheranul susține că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul petrolului. În același timp, Trump a legat scumpirea petrolului de acțiuni americane pe mare și de perturbarea capacităților iraniene.
În material este redată și afirmația lui Trump potrivit căreia SUA ar fi „confiscat” milioane de barili de petrol și că prețul barilului ar fi ajuns la 85 de dolari, sugerând că altfel ar fi putut urca mult mai sus.
Trump a susținut că Iranul „nu poate deține arme nucleare” și că „tot ce trebuie să facă e să semneze o hârtie”, afirmând că înțelegerea ar fi deja negociată, dar că Teheranul „trage de timp”.
De partea iraniană, poziția publică rămâne de confruntare. Purtătorul de cuvânt principal al Forțelor Armate Iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi, este citat cu un mesaj direct la adresa lui Trump și a premierului israelian Benjamin Netanyahu:
„Nu vom da niciodată înapoi în fața blestematului de Trump și a vicleanului de Netanyahu. Mâna lui Allah este deasupra capetelor noastre și suntem hotărâți să-i zdrobim pe inamici, cu voia Domnului!”
Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile: dacă presiunea militară se transformă într-o reluare a negocierilor pentru un acord sau dacă escaladarea continuă. În ambele scenarii, riscul operațional pentru transportul de energie rămâne ridicat, având în vedere referirea explicită la Strâmtoarea Ormuz și la infrastructura petrolieră de pe insula Kharg.
Recomandate

Amenințarea lui Donald Trump că SUA „vor prelua” Insula Kharg – nodul prin care trece 90% din exportul de țiței al Iranului – ridică miza conflictului spre o țintire directă a infrastructurii energetice și a rutelor de transport , cu potențial de șoc pe piețele de petrol și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera . Trump a scris pe Truth Social că SUA vor lovi Iranul „foarte dur” „în această seară” și a adăugat că armata americană va „prelua Insula Kharg” și alte „puncte de infrastructură petrolieră” „într-un viitor nu prea îndepărtat”. Declarațiile vin după două zile de lovituri reciproce SUA–Iran, într-un moment în care negocierile pentru un armistițiu durabil riscă să fie deraiate. De ce contează: Kharg este „inima” exporturilor de țiței ale Iranului Insula Kharg, descrisă ca „Insula Interzisă” din cauza controlului militar strict, procesează 90% din exporturile de țiței ale Iranului, notează publicația. O eventuală lovire sau ocupare a punctului ar însemna, practic, o escaladare de la ținte militare la infrastructură critică pentru veniturile Iranului și pentru fluxurile regionale de energie. Într-un interviu ulterior pentru Fox News, Trump a spus că preluarea Insulei Kharg a fost mereu „preferința” sa, dar a adăugat că nu știe dacă „America are stomac” pentru asta și a reiterat reticența față de trimiterea de trupe terestre în Iran. Escaladare militară și presiune în negocieri Iranul a transmis, prin Ministerul de Externe, că ultima rundă de lovituri americane a făcut pauza în lupte „practic lipsită de sens”. În paralel, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat într-o postare pe X că „strategiile greșite și deciziile impulsive” pot „reseta întreaga tablă” și pot „exploda infrastructura energetică și piețele”, creând „o mlaștină fără sfârșit”. Potrivit relatării, presa iraniană a indicat că loviturile SUA au vizat Bandar Abbas, Insula Qeshm și localitățile Sirik, Minab și Karaj (la vest de Teheran). Iranul, la rândul său, a atacat baze americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Trump a acuzat și că Iranul ar fi doborât un elicopter american în Strâmtoarea Hormuz , luni. Strâmtoarea Hormuz, închisă; SUA: presiune inclusiv prin active înghețate După cea mai recentă rundă de lovituri americane, Iranul a anunțat închiderea completă a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca o arteră maritimă care a devenit principalul punct de pârghie al Teheranului în conflict. Oficiali americani au semnalat de săptămâni că un acord ar fi aproape, dar au oferit puține detalii despre blocajele legate de viitorul programului nuclear iranian, controlul asupra Strâmtorii Hormuz sau eliberarea fondurilor iraniene înghețate. În acest context, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că orice pagube pe care Iranul le-ar provoca „aliaților noștri din Golf” vor fi plătite din fonduri „extrase” din activele înghețate ale Iranului, estimate la circa 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei) la nivel global. Separat, US CENTCOM a anunțat că armata americană a dezactivat trei petroliere în Golful Oman, în cadrul blocadei porturilor iraniene. India a cerut SUA să înceteze atacurile, după ce trei membri indieni ai echipajului au fost uciși într-o lovitură americană asupra unei nave, potrivit aceleiași surse. [...]

Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei , într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24 , care citează The Times of Israel. Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela. „La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.” De ce contează: Ormuz, blocada și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului: Iranul anunță închiderea totală a Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” , decizie atribuită autorității PGSA, structură înființată de Gărzile Revoluției pentru gestionarea traficului în strâmtoare. SUA afirmă că au imobilizat un al treilea petrolier care ar fi încălcat blocada porturilor iraniene, după ce ar fi încercat să transporte petrol iranian; potrivit Washingtonului, este a treia navă din această săptămână și a noua de la începutul blocadei. Gărzile Revoluției iraniene anunță lansări de rachete balistice asupra unui centru de comandă american din Iordania și asupra unor baze din Kuweit și Bahrain. Armata americană a lansat noi „lovituri defensive” care ar fi vizat instalații de supraveghere militară, sisteme de comunicații și situri de apărare aeriană iraniene; presa iraniană a relatat explozii în mai multe localități din sudul țării. Ce este încă neclar The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri. Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor. [...]

Decizia lui Trump de a opri în ultimul moment loviturile asupra Iranului menține incertitudinea geopolitică și lasă deschisă perspectiva unor noi episoade de escaladare, în condițiile în care Teheranul nu confirmă existența unui acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe platforma Truth Social că a anulat „atacurile și bombardamentele” programate împotriva Iranului „în această seară”, după ce anterior avertizase că Washingtonul este pregătit să lovească „foarte dur”. Mediafax notează că informația a fost relatată de BBC. Ce spune Trump: negocieri „aprobate” și un acord încă nesemnat Trump a susținut că discuțiile cu Republica Islamică ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi primit aprobarea acesteia, iar punctele finale ale unui posibil acord ar fi fost acceptate „în principiu și în detaliu” de toate părțile implicate. În lista participanților menționați de Trump apar, pe lângă Statele Unite, și Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Turcia, Pakistanul, Bahrainul, Kuweitul, Iordania și Egiptul. El a mai afirmat că locul și data semnării ar urma să fie anunțate ulterior. Măsura militară care rămâne: blocada navală Deși a anunțat anularea loviturilor, Trump a precizat că „blocada navală” nu este retrasă și va rămâne în vigoare până la finalizarea înțelegerii. Contradicții și limitări: Iranul nu confirmă acordul În actualizarea publicată de Mediafax, sunt menționate informații care contrazic parțial declarațiile lui Trump: potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de presa internațională, Iranul nu ar fi aprobat până acum niciun proiect de acord sau memorandum de înțelegere cu SUA, în pofida afirmațiilor președintelui american. Totodată, oficiali iranieni au declarat pentru Axios că orice înțelegere ar necesita în continuare aprobarea finală a lui Mojtaba Khamenei, descris ca liderul suprem de facto al Iranului, ceea ce sugerează că negocierile nu sunt încheiate. Autoritățile iraniene nu au confirmat public informațiile prezentate de Trump și nu au oferit un răspuns oficial la noul anunț, mai notează Mediafax. Înainte de această schimbare de poziție, Teheranul avertizase că o escaladare militară ar putea transforma conflictul într-o „mlaștină fără sfârșit”. De ce contează Anunțul de suspendare a atacurilor poate fi interpretat ca un semnal de detensionare pe termen scurt, însă mesajele contradictorii privind existența și stadiul unui acord mențin riscul de volatilitate și de reacții rapide în regiune, în funcție de evoluția negocierilor și de deciziile politice de la Washington și Teheran. [...]

Iranul își întărește apărarea pe insula Kharg , nodul prin care trece circa 90% din exportul său de țiței, pe fondul riscului de escaladare care ar putea lovi direct piața globală a energiei , potrivit Libertatea . Măsurile vin după ce Donald Trump a amenințat pe 10 iunie că SUA ar putea prelua controlul asupra insulei, iar în material este menționat și un „update” ulterior privind anularea unor atacuri planificate. De ce contează: Kharg este „gâtul de sticlă” al petrolului iranian Insula Kharg, în Golful Persic, este descrisă ca un punct economic vital pentru Teheran, pentru că prin infrastructura de acolo se derulează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. În acest context, o lovire sau o blocare a insulei ar avea potențialul să afecteze nu doar economia iraniană, ci și echilibrul de pe piețele internaționale de energie. În articol se arată că oficiali americani citați de CNN consideră că o operațiune de preluare a insulei sau distrugerea infrastructurii energetice ar putea paraliza economia Iranului și capacitatea sa de a susține un conflict. Ce măsuri defensive ar fi luat Iranul Conform CNN, citat de Libertatea, Iranul ar fi sporit apărarea insulei încă din martie 2026, după atacuri aeriene americane asupra Kharg, amplasând sisteme suplimentare de apărare aeriană. Materialul menționează explicit: sisteme portabile de rachete sol-aer (MANPADS – rachete antiaeriene transportabile); mine antipersonal și antitanc, plasate pe coastă, în puncte considerate probabile pentru o eventuală debarcare. Riscurile unei operațiuni americane și semnalul pentru piețe Planurile privind capturarea insulei ar fi fost analizate luni de zile de Pentagon și Casa Albă, dar amânate din cauza riscurilor ridicate, au declarat pentru CNN un oficial al Pentagonului și doi oficiali ai administrației americane. Aceștia ar fi invocat nevoia de trupe terestre numeroase și posibilitatea unor pierderi umane semnificative, ceea ce ar face o astfel de opțiune una de „ultimă instanță”. În același timp, articolul notează că, deși au existat atacuri aeriene asupra unor instalații militare, infrastructura energetică a rămas neatinsă, sugerând evitarea unei escaladări directe care ar putea amplifica volatilitatea pe piețele de energie. Reacția politică de la Teheran Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , este citat cu un avertisment că distrugerea infrastructurii energetice ar arunca piețele globale „în haos”. Ce urmează (și ce rămâne incert) Libertatea include un „update” potrivit căruia Donald Trump ar fi anunțat anularea atacurilor și bombardamentelor masive programate pentru joi seară, invocând aprobarea „detaliilor finale” ale unui acord diplomatic. În lipsa altor detalii verificabile în textul sursă despre conținutul acordului și mecanismul de implementare, rămâne neclar dacă riscul operațional pentru Kharg s-a redus pe termen scurt sau doar a fost amânat. [...]

Donald Trump a amenințat că va prelua infrastructura petrolieră a Iranului , inclusiv insula Kharg – principalul terminal prin care Iranul livrează circa 90% din exporturile sale de petrol – într-o escaladare care mută miza conflictului spre controlul fluxurilor energetice, potrivit Antena 3 . Într-un interviu pentru Fox News și într-o postare pe Truth Social , Trump a spus că SUA ar urma să captureze „în curând” infrastructura de petrol și gaze a Iranului și a indicat explicit insula Kharg. El a comparat scenariul cu o preluare „cam la fel cum am făcut cu Venezuela”, conform aceleiași surse. De ce contează: țintirea exporturilor de petrol ridică miza economică Insula Kharg este descrisă drept principalul terminal petrolier al Iranului, prin care țara ar livra aproximativ 90% din exporturile sale de petrol. O eventuală încercare de a controla un astfel de nod ar lovi direct capacitatea Iranului de a exporta, cu implicații asupra veniturilor sale și asupra pieței energetice, chiar dacă Trump nu a detaliat pașii concreți pentru atingerea obiectivului. Antena 3 notează că Trump nu a menționat în mesajul său o operațiune militară terestră, dar a discutat această posibilitate în interviu, afirmând că armata americană ar putea „să invadeze și să ocupe” Iranul „mâine”, pe motiv că ar fi „lipsit de apărare” după campania de bombardamente americano-israeliene. Contextul escaladării: armistițiu pus la încercare și noi lovituri Potrivit materialului, SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie de bombardamente împotriva Iranului, justificată prin eliminarea programelor nuclear și de rachete balistice. Deși conducerea politică iraniană ar fi fost „decimată” în atacuri aeriene, regimul de la Teheran ar continua să reziste și să negocieze cu SUA un acord, după un armistițiu convenit pe 8 aprilie, „pus acum la încercare” de noi bombardamente americane și represalii iraniene asupra bazelor americane din regiune. Trump a mai spus că Iranul va fi lovit „foarte tare diseară” și a justificat reluarea bombardamentelor prin doborârea de către Iran a unui elicopter militar american Apache și prin tergiversarea acceptării unui acord privind dosarul nuclear, inclusiv neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit. Episodul kurd: acuzații privind armele destinate protestelor din Iran În același interviu, Trump s-a declarat „dezamăgit” de grupările kurde, afirmând că SUA le-ar fi expediat arme pentru a fi trimise mai departe participanților la revoltele din ianuarie din Iran, însă armele „nu au ajuns niciodată acolo”, relatarea fiind atribuită agenției EFE, preluată de Agerpres. „Sunt dezamăgit de kurzi, ca să fiu sincer. Kurzii ne-au dezamăgit. Cred că (acele arme) le-au păstrat pentru ei. Mi se pare o rușine, dar voi ține cont de asta. O voi ține minte.” Trump afirmase prima dată în aprilie că SUA ar fi trimis arme protestatarilor iranieni prin intermediul grupărilor kurde, dar că acestea „se pare” că le-au păstrat pentru ele, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, intențiile anunțate de Trump vizează atât intensificarea bombardamentelor, cât și o posibilă extindere a țintelor către infrastructura energetică. Nu sunt oferite detalii despre un calendar operațional sau despre o decizie formală privind o intervenție terestră, iar materialul subliniază că Trump nu a descris explicit o astfel de operațiune în mesajul public. [...]

Franța coboară așteptările de la summitul G7 pentru a evita o ruptură cu SUA , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina riscă să împingă agenda economică în plan secund, potrivit Reuters . Summitul are loc între 15 și 17 iunie, la Evian-les-Bains (pe malul Lacului Geneva), și îi reunește pe liderii Franței, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite, alături de Uniunea Europeană. Diplomați citați de Reuters spun că accentul va fi pe „managementul crizelor”, iar decizii majore sunt puțin probabile. De ce contează: riscul ca G7 să livreze puțin pe economie În mod tradițional, G7 a funcționat ca un forum de coordonare pe teme economice și geopolitice, însă coeziunea s-a erodat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. Franța, ca gazdă, ar fi setat „ștacheta” jos, sugerând că ar fi un succes dacă Trump rămâne până la finalul reuniunii, după ce în 2025 a plecat mai devreme. În acest context, Reuters notează că nu sunt așteptate „decizii de tip breakthrough” nici pe dosarele economice aflate pe masă, precum: răspunsul la dezechilibrele macroeconomice globale; securitatea economică; asigurarea accesului la minerale critice din afara Chinei. Iranul poate dicta tonul: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe energie Evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct dinamica summitului. Un armistițiu fragil între SUA și Iran este „sub presiune”, iar obținerea chiar și a unui acord interimar care să amâne subiecte mai dificile, precum programul nuclear iranian, este descrisă ca fiind anevoioasă. Reuters relatează că Trump vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz , punct-cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze, în timp ce Teheranul cere încetarea blocadei asupra porturilor iraniene, deblocarea activelor înghețate și oprirea atacului Israelului asupra Hezbollah în Liban. Diplomați spun că starea de spirit a lui Trump ar putea depinde de posibilitatea unui acord înainte de summit. Franța a invitat la reuniune Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, precum și Egiptul, pe fondul rolului său în eforturile de mediere. Ucraina: europenii caută o „resetare” cu SUA La summit este invitat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski . Negocierile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia sunt blocate, iar Zelenski vrea un nou impuls și insistă ca Europa să joace un rol mai mare. În același timp, el se teme că războiul din Iran a distras atenția SUA. Diplomați europeni văd reuniunea ca pe o ocazie de a-l convinge pe Trump că propunerile americane pentru un acord ar fi fost prea favorabile Moscovei. Ei vor, totodată, să transmită că sunt dispuși să se angajeze în dialog cu Rusia, în timp ce înăspresc sancțiunile și cresc sprijinul militar pentru Ucraina, susținând că Rusia, nu Kievul, blochează progresul. Mineralele critice și China: declarații mai înguste, nu un comunicat amplu Oficialii francezi au renunțat la ideea unui comunicat final amplu și ar urma să mizeze pe declarații comune mai înguste, inclusiv pe minerale critice, migrație și trafic de droguri. În zona mineralelor critice, o analistă Mizuho Bank citată de Reuters spune că Japonia și marile sale companii au construit de peste un deceniu stocuri și au arătat că pot trece peste șocuri de aprovizionare, sugerând că G7 ar putea discuta inițiative precum prețuri minime, partajarea stocurilor sau proiecte comune de dezvoltare — însă diferențele dintre membri rămân mari. Separat, Franța încearcă să împingă pe agendă tema dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care o descrie drept responsabilitate comună: China „supraproduce”, SUA „supraconsumă”, iar Europa „subinvestește”. Pentru această discuție au fost invitate și Brazilia, India, Kenya și Coreea de Sud, iar Emmanuel Macron a cerut Chinei să-și stimuleze consumul intern. [...]