Știri
Știri din categoria Apărare
Lockheed Martin spune că nu poate garanta aliaților SUA termene ferme de livrare pentru rachetele Patriot, iar ordinea livrărilor este stabilită de Pentagon, ceea ce prelungește incertitudinea de reaprovizionare pentru statele care operează aceste sisteme, potrivit Adevărul. Mesajul vine în contextul unor presiuni logistice globale, accentuate de conflictul din Iran, chiar dacă producătorul are planuri de creștere puternică a capacității.
Brian Dunn, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare în divizia de rachete a Lockheed Martin, a declarat la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin că prioritizarea livrărilor este gestionată direct de Pentagon, nu de companie. El a explicat că Lockheed Martin nu poate comunica statelor partenere poziția lor în „clasamentul” de distribuție, pentru că nu controlează procesul.
Incertitudinea afectează direct parteneri precum Germania, Japonia, Polonia, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au în dotare sisteme Patriot și se confruntă cu semne de întrebare privind ritmul reaprovizionării. Un alt manager de rang înalt, Paula Hartley, a recunoscut existența unui scepticism în creștere în rândul guvernelor străine, pe fondul întârzierilor și al deficitului de produse militare pe piață.
În aprilie, Lockheed Martin a semnat un acord de 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Pentagonul pentru a crește producția de rachete PAC-3 MSE de la 650 de unități pe an la 2.000 de unități până în 2033. Chiar și așa, oficiali de la Washington au avertizat deja aliați europeni – inclusiv Marea Britanie și statele baltice – că sunt posibile amânări prelungite, în condițiile în care prioritatea actuală este refacerea stocurilor strategice ale SUA.
Pe fondul blocajelor din livrările occidentale, Ucraina caută soluții interne pentru apărarea aeriană. Compania ucraineană Fire Point a realizat primul test de zbor al rachetei antiaeriene FP-7.x, descrisă ca o alternativă de masă, cu cost semnificativ mai mic decât Patriot sau SAMP-T.
Informația a fost publicată inițial de Financial Times, iar cofondatorul companiei, Denis Știlerman, a confirmat că testul a avut loc săptămâna trecută. Țintele vizate sunt rachetele balistice și vehiculele aeriene fără pilot.
Producția de serie este preconizată pentru luna august, după integrarea componentelor de ghidare în infraroșu, iar livrările sunt estimate pentru 2027. Racheta ar urma să fie integrată în sistemul de apărare antiaeriană Freyja, care va folosi radare și sisteme de comandă furnizate de parteneri europeni; surse guvernamentale citate de presă indică negocieri cu companii din Germania, Franța, Italia și Norvegia.
Materialul indică o reorientare la Kiev, pe fondul mutării resurselor militare americane către Orientul Mijlociu. Fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba și-a exprimat scepticismul privind viitorul aprovizionării cu Patriot și a sugerat dezvoltarea de capabilități proprii, în cooperare cu state europene.
În același timp, experți militari citați arată că FP-7.x și Freyja sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască integral Patriot, care rămâne un reper în apărarea antirachetă. Proiectul Freyja a fost făcut public în primăvara lui 2026 și este dezvoltat cu specialiști din Germania și Spania, iar industria ucraineană lucrează și la alte programe, inclusiv racheta pentru complexul antiaerian „Koral”, inițiat în 2021.
Recomandate
Taiwanul își testează continuitatea producției de armament în caz de atac prin exercițiile militare Han Kuang , care includ pentru prima dată scenarii de relocare a liniilor de fabricație și de transformare a unor fabrici civile în unități de sprijin militar, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că exercițiile anuale Han Kuang sunt programate în perioada 5–14 august, notează Reuters, iar scenariul din acest an pornește de la ipoteza că China ar lovi infrastructura strategică încă din primele faze ale unui conflict. Testarea „dispersării” industriei de apărare Concret, autoritățile taiwaneze vor simula mutarea producției de armament și mobilizarea unor fabrici civile pentru a susține industria de apărare, cu obiectivul de a verifica dacă pot menține producția de echipamente necesare armatei chiar și în condițiile în care centre logistice și de producție ar fi atacate. În scenariu este inclusă și o „invazie mascată” de un exercițiu militar al forțelor de la Beijing, care ar declanșa ridicarea imediată a nivelului de pregătire și exerciții de reacție rapidă. Comunicații și rute maritime, puse sub presiune în exercițiu Pentru prima dată, autoritățile vor reduce deliberat viteza internetului mobil pe durata exercițiului, pentru a testa cum ar putea comunica populația în situații de urgență. Șeful Diviziei de Operațiuni Întrunite, generalul-maior Lu Wen-yuan, a declarat că exercițiul va simula relocarea Biroului de Armament din Taipei și mobilizarea unor fabrici civile care ar urma să asambleze complet sisteme de armament după emiterea unui ordin de urgență. Pe componenta maritimă, exercițiile includ teste pentru menținerea deschiderii rutelor și protejarea transporturilor cu materiale esențiale. Marina și garda de coastă vor face antrenamente comune, iar activitățile vor cuprinde modificarea navelor gărzii de coastă, lovituri asupra țintelor de pe litoral, misiuni de aplicare a legii pe mare și escortarea transporturilor considerate critice. [...]
Marea Britanie transferă Ucrainei drepturi de proprietate intelectuală pentru „Stone Cloak”, o tehnologie de bruiaj pentru drone , într-un pas care mută sprijinul occidental de la finanțare și livrări către accelerarea producției locale de echipamente militare, potrivit HotNews . Noul premier britanic Andy Burnham, aflat în funcție de doar șapte zile, l-a primit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca primul lider străin, într-o vizită la baza navală Portsmouth (aprox. 100 km sud-vest de Londra). Într-un interviu pentru BBC, Burnham a spus că guvernul său își menține „sprijinul deplin” pentru Ucraina. Ce este „Stone Cloak” și de ce contează operațional „Stone Cloak” („Mantia de Piatră”) este descris ca o unitate electronică de dimensiunea unei tablete, care poate fi instalată pe drone. Dispozitivul emite semnale menite să inducă în eroare sistemele inamice de interceptare, astfel încât dronele să fie mai greu de identificat și doborât. Elementul cu impact imediat este că Londra nu se limitează la livrarea dispozitivelor: Burnham ar urma să împărtășească cu Zelenski drepturile de proprietate intelectuală, ceea ce ar permite producătorilor ucraineni să fabrice tehnologia la scară mai largă și mai rapid. De la ajutor financiar la partajare de tehnologie În ultimii ani, Marea Britanie a fost unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, cu un total de 25 de miliarde de lire sterline (aprox. 29,3 miliarde de euro) în sprijin financiar, iar pe 16 iulie fostul premier Keir Starmer a anunțat la Kiev un pachet suplimentar de 255 de milioane de lire sterline (aprox. 300 de milioane de euro), conform aceleiași surse. În paralel, Ministerul britanic al Apărării ar fi furnizat deja „mii” de unități „Stone Cloak” armatei ucrainene, iar transferul de proprietate intelectuală este prezentat ca o extindere a acestui sprijin către producție internă. Presiune pentru acorduri similare cu SUA Ucraina încearcă să extindă acorduri de acest tip și cu alți parteneri, în special cu Statele Unite. HotNews notează că, la summitul NATO de la Ankara din 8 iulie, Donald Trump i-ar fi promis lui Zelenski că va autoriza producția de baterii de rachete Patriot. Zelenski a mai spus recent că s-a întâlnit la Kiev cu o delegație a Raytheon (producătorul sistemului Patriot), însă americanii nu au făcut declarații, iar experți avertizează că ar putea trece ani până la începerea asamblării rachetelor. În acest context, inițiativa britanică privind „Stone Cloak” apare ca o soluție cu aplicare mai rapidă pe câmpul de luptă, prin creșterea ritmului de echipare a dronelor. [...]
România își schimbă rapid procedurile de apărare antidrone după trei interceptări în trei zile , iar decizia de a nu ridica automat avioane F-16 la fiecare alertă ține de eficiența operațională și de potrivirea mijloacelor folosite, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că Armata Română și-a „adaptat constant tacticile și capabilitățile” pentru a intercepta drone rusești care intră ilegal în spațiul aerian al României. Ministrul a reafirmat că drona doborâtă vineri era rusească și „nu avea ce căuta” în spațiul aerian românesc, apreciind intervenția armatei. El a susținut că succesul celor trei interceptări consecutive este rezultatul unor măsuri luate „în ultimele luni”, după analiza fiecărui incident și ajustarea modului de intervenție. Ce s-a schimbat în apărarea antidrone Radu Miruță a indicat că armata a lucrat pe mai multe paliere pentru a crește rata de interceptare, inclusiv prin modificări de tactică și poziționare a mijloacelor de apărare. În declarațiile citate, ministrul a menționat: modificarea tacticilor și a procedurilor de intervenție, pe baza lecțiilor din incidentele anterioare; regruparea capabilităților și modernizarea echipamentelor; analiza resturilor dronelor recuperate, inclusiv prin „reverse engineering” (reconstituirea caracteristicilor tehnice pe baza componentelor găsite), pentru a identifica „amprenta tehnică minimă” necesară lansării unei rachete de interceptare. Oficialul a mai spus că România ar avea, în prezent, cele mai bune rezultate dintre statele NATO de pe flancul estic în combaterea acestui tip de amenințări, fără a oferi însă date comparative. De ce nu decolează automat F-16 la fiecare alertă Ministrul a explicat că avioanele de vânătoare nu sunt proiectate „specific” pentru lupta împotriva dronelor și că nu în orice situație „se justifică să tragi împotriva unei drone” cu astfel de aeronave. În paralel, România folosește și sisteme de apărare antiaeriană la sol, care sunt „permanent adaptate și repoziționate” în funcție de evoluția amenințărilor, potrivit declarațiilor sale. Costurile interceptărilor: cifrele rămân confidențiale Întrebat despre informații potrivit cărora interceptarea celor trei drone ar fi costat aproximativ 1,5 milioane de euro, Miruță a refuzat să confirme suma și a spus că „nu este una în conformitate cu realitatea”, dar că detaliile sunt confidențiale. El a adăugat că orele de zbor, mentenanța avioanelor F-16 și pregătirea piloților sunt cheltuieli prevăzute în bugetul Armatei și sunt făcute indiferent dacă aeronavele participă sau nu la misiuni de interceptare a dronelor. [...]
OPIA mizează pe extinderea parteneriatului cu Rheinmetall pentru a aduce investiții și transfer de tehnologie în industria românească de apărare , într-un demers care ar putea integra companii locale în lanțurile europene de producție, potrivit Economedia , care citează un comunicat transmis luni și preluat de Agerpres. Organizația Patronală a Industriei de Apărare spune că discuțiile recente cu grupul german au vizat extinderea colaborării dintre Rheinmetall și industria de apărare din România, fiind identificați potențiali parteneri locali din sectorul public și privat pentru proiecte viitoare. Patru direcții de colaborare, cu accent pe capacități industriale locale Potrivit OPIA, cooperarea ar urma să se concentreze pe patru domenii: Sector naval : Rheinmetall analizează dezvoltarea infrastructurii necesare pentru asamblare și mentenanță de echipamente militare. Armament și muniție : România este vizată în proiectul european Firepower , care urmărește extinderea capacităților de producție de pulberi explozive la nivel european, inclusiv prin dezvoltarea unei noi fabrici în România . Vehicule tactice și blindate : colaborarea este legată de negocierile în desfășurare cu autoritățile române pentru programul de înzestrare cu vehicule de luptă pentru infanterie Lynx . Electronică și sisteme de siguranță : accent pe transfer de tehnologie și know-how către companii românești și pe modernizarea producției la standarde NATO . Programul SAFE , testul operațional al cooperării OPIA indică programul SAFE drept unul dintre proiectele-cheie, menționând atribuirea unor contracte pentru construcția a patru nave militare : două nave de patrulare și două nave de intervenție pentru scafandri. În viziunea organizației, implicarea Rheinmetall în aceste proiecte ar confirma interesul pentru investiții pe termen lung în România, atât în zona navală, cât și în producția de muniție. „Parteneriatul cu Rheinmetall depășește paradigma unei simple achiziții; discutăm despre un proces complex de transfer tehnologic, despre securizarea lanțurilor de aprovizionare la nivel european și, implicit, despre revitalizarea industriei naționale de apărare.” Din perspectiva impactului economic și operațional, miza pentru industria locală este trecerea de la rolul de furnizor punctual la integrarea în lanțuri de producție europene , însă materialul nu oferă detalii despre calendar, valori ale investițiilor sau capacități exacte, acestea urmând să depindă de proiectele care vor fi contractate și de evoluția negocierilor cu autoritățile române. [...]
Ministerul Apărării își întărește regula de angajare privind dronele care intră ilegal în spațiul aerian, după ce ministrul interimar Radu Miruță a spus că Armata Română va intercepta „toate” astfel de ținte, invocând dovezi tehnice despre proveniența rusească a dronei doborâte vineri, potrivit G4Media . Miruță a respins declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care susținuse că acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian ar fi nefondate. Ministrul a afirmat că Bucureștiul are „dovezi tehnice” rezultate din expertize și anchete asupra dronei recuperate, pe care ar scrie „Made in Russia”. Într-o intervenție la B1 TV, ministrul a plasat disputa și în registru diplomatic, în contextul convocării ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe și al solicitării României de expulzare a unui angajat al Ambasadei Federației Ruse. „România a venit cu rezultatele unei expertize, cu rezultatele unei anchete, cu produse din drona respectivă recuperată, pe care scrie «Made in Russia», iar tu spui că nu e dronă rusească. Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd”, a declarat Miruță. Ce se schimbă operațional: interceptare la fiecare incident Întrebat despre riscul de escaladare, Miruță a spus că România va continua să reacționeze de fiecare dată când drone pătrund ilegal în spațiul aerian național, indicând că doborârea dronei de vineri nu va rămâne un caz izolat ca răspuns. „Ministerul Apărării a dat cu ea jos. Și le spun că vom da jos toate dronele care se vor potrivi contextului nostru”, a conchis Radu Miruță. De ce contează Mesajul ministrului fixează o linie de acțiune cu impact direct asupra modului în care Armata Română gestionează incidentele la frontieră: interceptarea devine răspunsul standard, iar disputa privind originea dronelor este susținută, în versiunea autorităților române, de expertize tehnice invocate public. În același timp, cazul se suprapune peste măsuri diplomatice deja inițiate de România, ceea ce ridică miza relației bilaterale în perioada următoare. [...]
Președintele Nicușor Dan își mută discuția de securitate la Washington după încălcările repetate ale spațiului aerian. Potrivit HotNews , șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, se deplasează în SUA pentru întâlniri cu reprezentanți ai administrației americane și ai Congresului, în contextul incursiunilor dronelor rusești. Miza anunțată este „consolidarea coordonării” în materie de securitate în regiunea Mării Negre, după ce România a reclamat încălcări repetate ale spațiului aerian de către drone rusești. Într-o postare în limba engleză pe X, Lazurca afirmă că mandatul delegației este legat direct de alinierea de securitate la Marea Neagră și de dialogul cu Administrația Trump și lideri ai Congresului: „Președintele Dan ne-a trimis pe mine și pe șeful Statului Major al Apărării la Washington, D.C., pentru a ne întâlni cu reprezentanți ai Administrației Trump și cu lideri ai Congresului, în vederea consolidării coordonării noastre în materie de securitate în regiunea Mării Negre”. Contextul operațional: trei drone doborâte în trei zile În aceeași postare, consilierul prezidențial leagă deplasarea de episoadele recente din teren, susținând că piloți români care zboară pe avioane F-16 au doborât trei drone rusești în ultimele trei zile. Autoritățile române au denunțat încălcările repetate ale spațiului aerian, iar în intervalul 24–26 iulie 2026 Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național , conform informațiilor publicate anterior de HotNews. Lazurca își încheie mesajul cu formula „Pace prin forță”, asociată conceptului de politică externă promovat de președintele american Donald Trump. [...]
