Știri
Știri din categoria Apărare
Lockheed Martin spune că nu poate garanta aliaților SUA termene ferme de livrare pentru rachetele Patriot, iar ordinea livrărilor este stabilită de Pentagon, ceea ce prelungește incertitudinea de reaprovizionare pentru statele care operează aceste sisteme, potrivit Adevărul. Mesajul vine în contextul unor presiuni logistice globale, accentuate de conflictul din Iran, chiar dacă producătorul are planuri de creștere puternică a capacității.
Brian Dunn, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare în divizia de rachete a Lockheed Martin, a declarat la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin că prioritizarea livrărilor este gestionată direct de Pentagon, nu de companie. El a explicat că Lockheed Martin nu poate comunica statelor partenere poziția lor în „clasamentul” de distribuție, pentru că nu controlează procesul.
Incertitudinea afectează direct parteneri precum Germania, Japonia, Polonia, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au în dotare sisteme Patriot și se confruntă cu semne de întrebare privind ritmul reaprovizionării. Un alt manager de rang înalt, Paula Hartley, a recunoscut existența unui scepticism în creștere în rândul guvernelor străine, pe fondul întârzierilor și al deficitului de produse militare pe piață.
În aprilie, Lockheed Martin a semnat un acord de 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Pentagonul pentru a crește producția de rachete PAC-3 MSE de la 650 de unități pe an la 2.000 de unități până în 2033. Chiar și așa, oficiali de la Washington au avertizat deja aliați europeni – inclusiv Marea Britanie și statele baltice – că sunt posibile amânări prelungite, în condițiile în care prioritatea actuală este refacerea stocurilor strategice ale SUA.
Pe fondul blocajelor din livrările occidentale, Ucraina caută soluții interne pentru apărarea aeriană. Compania ucraineană Fire Point a realizat primul test de zbor al rachetei antiaeriene FP-7.x, descrisă ca o alternativă de masă, cu cost semnificativ mai mic decât Patriot sau SAMP-T.
Informația a fost publicată inițial de Financial Times, iar cofondatorul companiei, Denis Știlerman, a confirmat că testul a avut loc săptămâna trecută. Țintele vizate sunt rachetele balistice și vehiculele aeriene fără pilot.
Producția de serie este preconizată pentru luna august, după integrarea componentelor de ghidare în infraroșu, iar livrările sunt estimate pentru 2027. Racheta ar urma să fie integrată în sistemul de apărare antiaeriană Freyja, care va folosi radare și sisteme de comandă furnizate de parteneri europeni; surse guvernamentale citate de presă indică negocieri cu companii din Germania, Franța, Italia și Norvegia.
Materialul indică o reorientare la Kiev, pe fondul mutării resurselor militare americane către Orientul Mijlociu. Fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba și-a exprimat scepticismul privind viitorul aprovizionării cu Patriot și a sugerat dezvoltarea de capabilități proprii, în cooperare cu state europene.
În același timp, experți militari citați arată că FP-7.x și Freyja sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască integral Patriot, care rămâne un reper în apărarea antirachetă. Proiectul Freyja a fost făcut public în primăvara lui 2026 și este dezvoltat cu specialiști din Germania și Spania, iar industria ucraineană lucrează și la alte programe, inclusiv racheta pentru complexul antiaerian „Koral”, inițiat în 2021.
Recomandate
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
Polonia pregătește măsuri speciale la frontieră pentru a menține fluxurile de transport și a reduce riscul unor blocaje după atacuri rusești în Ucraina, foarte aproape de granița poloneză, potrivit G4Media . Premierul Donald Tusk a spus că autoritățile vor acționa „mult mai consolidat” în fața a ceea ce a numit o „escaladare” din partea Moscovei, anticipând „săptămâni și luni” cu acțiuni intensificate ale Rusiei. El a avertizat că nu poate fi exclus ca această escaladare să afecteze și teritoriul Poloniei. Contextul imediat invocat de Tusk include lovirea, de către drone rusești, a unui tren de pasageri cu destinația Varșovia, la câțiva kilometri de granița poloneză, fără răniți, precum și atacarea unei benzinării din apropierea punctului de trecere Dorohusk–Jagodzin, care a fost evacuată. În acest ultim incident au ars mai multe camioane. Punctele de trecere, în „condiții speciale” în lunile următoare Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare, cu obiectivul de a limita vulnerabilitățile și de a evita blocajele de trafic. Măsurile urmăresc, potrivit declarațiilor sale, să: fluidizeze traficul și să prevină ambuteiajele; evite acumularea vehiculelor încărcate cu combustibil, considerate potențiale ținte; reducă riscul de „paralizare” a punctelor de trecere, scenariu pe care premierul spune că Rusia ar fi încercat să-l provoace și în alte zone, inclusiv în Republica Moldova. Alertă aeriană și ridicarea avioanelor de luptă În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra vestului Ucrainei, iar mai multe avioane de luptă au decolat. Locuitorii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune. Ce urmează Din informațiile disponibile, guvernul polonez pregătește un regim operațional mai strict la frontieră pentru „lunile următoare”, însă detaliile concrete despre calendar, resurse sau proceduri nu sunt precizate în material. [...]
Rusia ar avea un deficit de efective pe front, pe fondul pierderilor care depășesc recrutările , iar această presiune operațională ar împinge Moscova spre o nouă mobilizare după alegeri, potrivit Adevărul , care citează declarații ale șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko . Ivașcenko susține că autoritățile ruse ar pregăti mobilizarea a „cel puțin 800.000” de militari „imediat după alegeri”, informație atribuită de publicație site-ului Dialog.UA . Oficialul ucrainean spune că are îndoieli privind capacitatea Rusiei de a mobiliza rapid un asemenea număr. În același context, Ivașcenko afirmă că moralul trupelor ruse este „foarte scăzut” și leagă acest lucru de nivelul pierderilor. El a avansat și o estimare extremă privind supraviețuirea recruților nou-trimiși pe front: „Speranța medie de viață a unui recrut rus după sosirea pe câmpul de luptă este de 20-30 de minute.” Pierderi zilnice peste ritmul de completare Potrivit lui Ivașcenko, Rusia ar completa trupele cu aproximativ 1.000–1.200 de oameni pe zi, însă pierderile ar depăși acest nivel. Ca exemple, el indică două zile consecutive cu pierderi de 1.410, respectiv 1.551 de militari, menționând că în a doua zi „835 au fost uciși în luptă”. „Moralul inamicului este foarte scăzut, pentru că nimeni nu vrea să lupte.” Context: estimări occidentale despre un deficit lunar Adevărul notează că, la finalul lunii august, mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru presa din Marea Britanie că Rusia ar înregistra pierderi mai mari decât capacitatea actuală de recrutare. Publicația face trimitere la o analiză din The Guardian , potrivit căreia, deși Moscova ar atrage în continuare aproximativ 1.000 de recruți pe zi, ritmul nu ar mai compensa militarii uciși sau răniți în ultimele două luni, iar diferența ar fi ajuns la circa 6.000 de oameni lunar. Informațiile din articol se bazează pe declarații ale părții ucrainene și pe relatări atribuite unor oficiali occidentali citați de presa britanică; datele nu sunt însoțite de verificări independente în materialul citat. [...]
Armata SUA își accelerează integrarea dronelor în unități , folosind lecțiile operaționale ale Ucrainei în exercițiile „Saber Junction” din Bavaria, unde participă și militari ucraineni ca instructori și consilieri, potrivit Stirile Pro TV . Exercițiile anuale americane, desfășurate în ultimele săptămâni la poalele munților din Bavaria (Germania), sunt concepute pentru a prezenta și testa tactici și echipamente preluate din experiența ucraineană, unde utilizarea inovatoare a dronelor a devenit un element central al luptei împotriva forțelor ruse, la mai bine de patru ani și jumătate de la începutul conflictului. Generalul de brigadă Terry Tillis, care conduce unitatea de instruire a Armatei SUA cu sediul în Germania, a spus că este vorba despre 1.900 de drone și că acestea reflectă „cele mai recente învățăminte” extrase din eforturile ucrainene în război. Ce se schimbă operațional: de la „sprijin” la structură de luptă cu drone Deși Armata SUA a făcut progrese în a pune dronele la dispoziția soldaților, conducerea nu a oferit un răspuns clar despre cum își va adapta tacticile pentru un conflict în care dronele sunt omniprezente, arată materialul. Un oficial al Armatei, citat sub condiția anonimatului, a indicat că există consens privind necesitatea integrării dronelor, dar că liderii trebuie să decidă cum să structureze forțele terestre pentru „războiul cu drone”, nu doar să folosească dronele ca extensie a sarcinilor existente. Același oficial a precizat că unitățile integrează drone de atac „cu sens unic” până la nivelul companiei, însă adaptarea ar necesita mai mult decât simpla adăugare de drone într-un batalion de infanterie. Rolul Ucrainei în exerciții: instruire, război electronic și lecții din front În cadrul exercițiului din acest an, aproximativ o duzină de militari ucraineni au venit în Germania și oferă informații despre războiul electronic , războiul cu drone și lecțiile învățate din operațiunile de luptă în curs, potrivit Armatei SUA. Tillis a mai declarat că unii soldați ai Brigăzii 173 Aeropurtate au fost trimiși în Ucraina la începutul anului pentru a învăța tehnici de luptă cu drone de ultimă generație. În timpul exercițiilor, ucrainenii sunt integrați alături de militarii americani pentru a-i sfătui, asista și ajuta să folosească tehnologia. Un indicator al rolului dronelor în scenariile de instruire: aproximativ 50% dintre confruntările Brigăzii 173 Aeropurtate cu trupele inamice în timpul exercițiului au început cu „contactul cu dronele”, potrivit lui Anthony Miller, directorul tehnologic al Armatei SUA. Context: presiune de adaptare și schimbări la vârful Armatei SUA Materialul notează că efortul de învățare și integrare a devenit mai urgent pe fondul încercărilor SUA de a contracara atacurile cu drone iraniene într-un conflict care durează de mai bine de șase luni (fără alte detalii în text despre acest teatru de operații). În paralel, colaborarea are loc într-un moment de schimbări la vârful Armatei SUA: secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis în aprilie pe generalul Randy George și l-a înlocuit cu generalul Christopher LaNeve, iar secretarul Armatei, Dan Driscoll, a părăsit funcția la începutul acestei luni. Potrivit sursei, atât George, cât și Driscoll au susținut adaptarea rapidă la tehnologia dronelor. Trump l-a numit pe Adam Telle ca secretar interimar al Armatei. [...]
O dronă care a intrat în proximitatea graniței de nord-est a României a declanșat alertarea populației și ridicarea de avioane F-16 , într-un episod care arată presiunea operațională pusă pe sistemul de supraveghere și reacție rapidă, potrivit G4Media . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că aparatul s-a prăbușit, fără victime. MApN a transmis că, sâmbătă, 12 septembrie, Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova au informat România că o dronă a traversat spațiile aeriene ale celor două state, îndreptându-se către zona de nord-est a României. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Alertarea populației și semnalarea dronei prin 112 Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Botoșani. A fost transmis un mesaj RO-Alert la ora 16:20. În același interval, prin Serviciul Unic de Urgență 112 a fost semnalată prezența unei drone deasupra localității Știubieni, județul Botoșani. Mesajul RO-Alert citat de publicație a cerut populației să se adăpostească și să evite expunerea la ferestre și pereți exteriori. Unde s-a prăbușit drona și ce au găsit echipele din teren În urma recunoașterilor efectuate de forțe ale Ministerului Afacerilor Interne, a fost identificat un „obiect zburător prăbușit” în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb, conform MApN. Potrivit informării, impactul a provocat un incendiu de mici dimensiuni și a rezultat o cavitate cu diametrul de aproximativ 1 metru și adâncimea de 30 cm. MApN precizează că nu au fost înregistrate victime. O echipă pirotehnică a SRI se deplasează la fața locului pentru evaluarea situației. Publicația notează că este a doua oară în această săptămână când locuitorii județului Botoșani au primit un RO-Alert care îi îndeamnă să se adăpostească, pe fondul unor posibile incursiuni cu drone. [...]
