Știri
Știri din categoria Apărare
Lockheed Martin spune că nu poate garanta aliaților SUA termene ferme de livrare pentru rachetele Patriot, iar ordinea livrărilor este stabilită de Pentagon, ceea ce prelungește incertitudinea de reaprovizionare pentru statele care operează aceste sisteme, potrivit Adevărul. Mesajul vine în contextul unor presiuni logistice globale, accentuate de conflictul din Iran, chiar dacă producătorul are planuri de creștere puternică a capacității.
Brian Dunn, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare în divizia de rachete a Lockheed Martin, a declarat la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin că prioritizarea livrărilor este gestionată direct de Pentagon, nu de companie. El a explicat că Lockheed Martin nu poate comunica statelor partenere poziția lor în „clasamentul” de distribuție, pentru că nu controlează procesul.
Incertitudinea afectează direct parteneri precum Germania, Japonia, Polonia, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au în dotare sisteme Patriot și se confruntă cu semne de întrebare privind ritmul reaprovizionării. Un alt manager de rang înalt, Paula Hartley, a recunoscut existența unui scepticism în creștere în rândul guvernelor străine, pe fondul întârzierilor și al deficitului de produse militare pe piață.
În aprilie, Lockheed Martin a semnat un acord de 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Pentagonul pentru a crește producția de rachete PAC-3 MSE de la 650 de unități pe an la 2.000 de unități până în 2033. Chiar și așa, oficiali de la Washington au avertizat deja aliați europeni – inclusiv Marea Britanie și statele baltice – că sunt posibile amânări prelungite, în condițiile în care prioritatea actuală este refacerea stocurilor strategice ale SUA.
Pe fondul blocajelor din livrările occidentale, Ucraina caută soluții interne pentru apărarea aeriană. Compania ucraineană Fire Point a realizat primul test de zbor al rachetei antiaeriene FP-7.x, descrisă ca o alternativă de masă, cu cost semnificativ mai mic decât Patriot sau SAMP-T.
Informația a fost publicată inițial de Financial Times, iar cofondatorul companiei, Denis Știlerman, a confirmat că testul a avut loc săptămâna trecută. Țintele vizate sunt rachetele balistice și vehiculele aeriene fără pilot.
Producția de serie este preconizată pentru luna august, după integrarea componentelor de ghidare în infraroșu, iar livrările sunt estimate pentru 2027. Racheta ar urma să fie integrată în sistemul de apărare antiaeriană Freyja, care va folosi radare și sisteme de comandă furnizate de parteneri europeni; surse guvernamentale citate de presă indică negocieri cu companii din Germania, Franța, Italia și Norvegia.
Materialul indică o reorientare la Kiev, pe fondul mutării resurselor militare americane către Orientul Mijlociu. Fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba și-a exprimat scepticismul privind viitorul aprovizionării cu Patriot și a sugerat dezvoltarea de capabilități proprii, în cooperare cu state europene.
În același timp, experți militari citați arată că FP-7.x și Freyja sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască integral Patriot, care rămâne un reper în apărarea antirachetă. Proiectul Freyja a fost făcut public în primăvara lui 2026 și este dezvoltat cu specialiști din Germania și Spania, iar industria ucraineană lucrează și la alte programe, inclusiv racheta pentru complexul antiaerian „Koral”, inițiat în 2021.
Recomandate
Integrarea tehnologiei Safran în racheta ucraineană FP-5 „Flamingo” arată cât de strânsă devine cooperarea industrială europeană cu apărarea Ucrainei , într-un context în care proiectele comune se mută tot mai des în afara țării din motive de risc și capacitate, potrivit Focus . Publicația scrie, citând L’Independant , că racheta de croazieră ucraineană FP-5 „Flamingo” folosește un sistem de ghidare al grupului francez Safran. Producătorul ucrainean Fire Point a confirmat integrarea tehnologiei franceze, iar sistemul ar fi parte din rachetă de peste un an. În același timp, Safran ar lucra împreună cu Fire Point și la alte proiecte. Conform informațiilor prezentate, grupul francez livrează, prin filiala sa Preligens, și alte capabilități către parteneri ucraineni: sisteme de navigație, tehnică optoelectronică, soluții de contracarare a dronelor și software pentru analiza datelor de recunoaștere. Ce poate face FP-5 „Flamingo” și de ce contează operațional FP-5 „Flamingo” este descrisă drept una dintre cele mai puternice dezvoltări ucrainene. Potrivit producătorului, racheta ar avea: rază de acțiune de până la 3.000 km; autonomie de „mai multe ore” în aer; viteză de până la 950 km/h; un focos care „ar urma” să cântărească aproximativ 1.150 kg. Pentru controlul zborului, racheta folosește ArduPilot, un sistem software „deschis” (cu arhitectură care permite modificări și integrarea mai rapidă de funcții noi). Acesta gestionează, între altele, navigația automată, planificarea rutei și controlul sistemelor de la bord, iar structura sa ar permite adaptarea relativ rapidă la condiții noi de utilizare. Focus mai notează că „Flamingo” nu s-ar baza exclusiv pe GPS, ci ar utiliza mai multe metode de navigație pentru a rămâne funcțională în condiții de bruiaj, informație atribuită în material publicației Le Parisien (fără link în textul furnizat). Cooperare mai strânsă, dar cu frâne: riscul de concurență și mutarea proiectelor Dincolo de Safran, Focus arată că și alte companii europene din industria de apărare colaborează cu producători ucraineni pentru dezvoltarea și echiparea de rachete, drone și vehicule fără pilot. Totuși, potrivit Le Monde , cooperarea rămâne complicată: statele europene sprijină extinderea industriei de apărare a Ucrainei, dar vor să evite apariția unui competitor puternic pe piața europeană. În plus, condițiile din zona de război îngreunează construirea de noi capacități de producție, motiv pentru care apar mai multe proiecte comune în afara Ucrainei, în special în zona dronelor și a sistemelor de apărare. [...]
Producția europeană de rachete ATACMS ar putea reduce dependența NATO de livrările din SUA , într-un moment de cerere accelerată pentru muniție, iar România – care operează HIMARS și are ATACMS în dotare – este direct interesată de creșterea capacității industriale din Europa, potrivit HotNews . Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere pentru producția în Europa a rachetelor balistice ATACMS, muniție folosită de sistemele de artilerie HIMARS. Lockheed Martin afirmă că acordul „vizează satisfacerea cererii imediate de muniție produsă la nivel local în Europa” și reprezintă un pas către înființarea unui joint venture (societate mixtă) care să creeze „primul centru european de excelență” pentru producția, integrarea și distribuția ATACMS în cadrul NATO și al forțelor europene aliate. „Aducerea coproducției ATACMS în Germania este un semnal puternic pentru industria de apărare a Europei și pentru reziliența pe termen lung a NATO.” Unde ar urma să se facă producția și ce calendar este indicat Rheinmetall indică drept punct-cheie fabrica din Unterlüss , despre care CEO-ul Armin Papperger spune că este „prima și singura unitate de producție din lume pentru rachete ghidate ATACMS în afara Statelor Unite”. Locația are aproximativ 4.000 de angajați și include atât producție de sisteme de armament și muniție, cât și activități de dezvoltare, fabricație și întreținere pentru vehicule pe șenile; tot aici se află și un poligon de tragere privat, descris ca fiind cel mai mare din Europa. Compania mai arată că o fabrică de motoare de rachetă este în faza finală de construcție, iar producția de motoare și componente pentru rachete ghidate este programată să înceapă din 2027. Ce sunt ATACMS și de ce contează pentru România ATACMS (Army Tactical Missile System) sunt rachete balistice cu rază mică de acțiune, capabile să lovească ținte la aproximativ 300 km și să transporte o încărcătură explozivă de 226 kg. Ele au fost concepute pentru M270 MLRS și pentru M142 HIMARS. România operează trei sisteme HIMARS – în total 54 de lansatoare, împărțite în trei batalioane – iar contractul cu Lockheed Martin a fost semnat în 2019, cu o valoare de circa 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei). Primul sistem a intrat în dotare în 2021, iar ultimul în 2024. Pachetul a inclus muniție, comandă-control, senzori, suport logistic, mentenanță, echipamente criptografice și instruire. În ceea ce privește muniția, contractul a prevăzut, pe lângă cele 54 de lansatoare, achiziția de: 81 de rachete M31A1 Unitary; 81 de rachete M30A1 Alternative warhead; 54 de rachete ATACMS (cu rază efectivă de până la 300 km). În acest context, mutarea unei părți din producția ATACMS în Europa are relevanță operațională și industrială pentru aliații NATO din regiune, inclusiv România, prin potențiala consolidare a lanțurilor de aprovizionare și a capacității de producție pe continent. Pentru moment, sursa nu oferă detalii despre volumele de producție sau despre eventuale contracte viitoare legate de România. [...]
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța , iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3 . Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”. Ce spune Președinția despre răspunsul instituțional Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună. Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect. Contextul incidentului și răspunsul Ucrainei, potrivit MApN În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță. Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie. [...]
NATO își recalibrează apărarea convențională pe baza lecțiilor din Ucraina , iar noua direcție vine la pachet cu un angajament financiar major pentru sprijinul militar acordat Kievului, potrivit Mediafax . Declarația adoptată la summitul NATO de la Ankara prevede alocarea a 70 de miliarde de euro pentru echipamente, instruire și asistență destinată Ucrainei în 2026, cu angajamentul de a menține cel puțin același nivel și în 2027. Documentul citat indică și o schimbare de greutate în interiorul Alianței: aliații europeni și Canada asigură în prezent cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul-cheie în descurajarea nucleară, informații și capabilități militare avansate. Analiza îl citează pe Matthew Day, analist specializat în Europa Centrală și de Est, iar informația este atribuită TVPWorld. De ce contează: un model de achiziții și dezvoltare mai rapid Miza nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care experiența de pe front influențează planificarea militară a NATO. Ucraina este descrisă ca un „laborator” pentru tehnologii militare moderne, unde dronele, rachetele și alte sisteme sunt proiectate, testate în condiții reale și îmbunătățite într-un ritm mai rapid decât în programele tradiționale de achiziții din statele occidentale. Potrivit analistului citat, acest model reduce semnificativ timpul dintre dezvoltarea unui echipament și utilizarea sa efectivă pe câmpul de luptă, iar experiența acumulată este integrată în proiecte comune cu Alianța. Cooperare extinsă fără aderare, pe bază de proiecte și contracte Deși aderarea Ucrainei la NATO rămâne dificilă politic, cooperarea continuă să se adâncească. Intrarea în Alianță necesită acordul unanim al statelor membre, condiție care, potrivit materialului, nu este îndeplinită în prezent. În schimb, parteneriatul avansează prin: contracte de apărare; producție comună de echipamente; schimb de tehnologie; inițiative precum programul UNITE–Brave NATO și Centrul Comun NATO pentru Analiză, Instruire și Educație, menite să integreze experiența ucraineană în planificarea militară. „ NATO 3.0 ”: Europa și Canada, rol mai mare în capacitățile convenționale Noua orientare strategică este descrisă de unii oficiali ca începutul unei etape denumite neoficial „NATO 3.0”, care presupune o implicare mai mare a statelor europene și a Canadei în finanțarea și dezvoltarea capacităților convenționale de apărare, în paralel cu menținerea rolului SUA în zona strategică. În această logică, dezvoltarea accelerată a tehnologiilor militare în Ucraina și integrarea lor în proiecte comune ar putea consolida statutul Kievului ca partener strategic pentru securitatea europeană, chiar înaintea unei eventuale aderări formale. [...]
Extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil, estimată la circa 30 de miliarde de dolari (aprox. 135 miliarde lei), riscă să fie un „câștig” mai degrabă de imagine pentru România decât unul de influență în negocieri , potrivit unei analize publicate de Adevărul , care citează poziția generalului (r) Dorin Toma după summitul de la Ankara . Generalul, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, spune că reuniunea a fost prezentată de autoritățile române drept „istorică”, însă recomandă o evaluare „obiectivă”: există elemente pozitive, dar România ar fi contat „spre deloc” în negocierile privind proiectul conductelor strategice, unde rolul principal l-ar fi avut Polonia și Grecia, iar deblocarea ar fi depins de acceptul Turciei. Miza economică: infrastructură „cu dublă utilizare”, finanțată din bugete comune și naționale În interviu, Dorin Toma explică faptul că rețeaua de conducte vizată este o infrastructură „cu dublă utilizare” – adică poate servi atât scopuri militare, cât și civile. În termeni practici, conectează baze militare cu rafinării și depozite și reduce dependența de transportul de combustibil pe cale ferată sau rutieră, esențial în logistică alături de muniție. În privința finanțării, generalul indică drept sursă probabilă fondul comun al NATO (bugetul comun), completat de contribuții din bugetele naționale, în linie cu angajamentele statelor aliate de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, inclusiv pentru mobilitate militară, infrastructură de sprijin și apărare cibernetică. În această logică, investiția nu ar fi „doar pentru armată”, ci ar urma să susțină și activitatea economică. Unde a fost România relevantă: Marea Neagră și protecția infrastructurii critice Pe lista aspectelor pozitive, Dorin Toma menționează două puncte: menținerea prezenței americane „atât cât mai este ea” în Europa și România, pe care o leagă de sprijinul logistic acordat de România operației militare americane împotriva Iranului; acordul dintre România, Bulgaria și Turcia pentru extinderea misiunii Grupării comune navale din Marea Neagră. Dacă va fi implementat, acest format naval ar urma să depășească strict deminarea și să includă libertatea de navigație și protecția infrastructurii subacvatice critice (cabluri și conducte submarine). Generalul adaugă că ar fi de așteptat să contribuie și la securitatea infrastructurii economice, în special a platformelor de extracție a gazelor naturale. Capacitatea de implementare: România are nave de deminare, dar „pe hârtie” nu e suficient Întrebat cât de pregătită este România să pună în practică angajamentele, Dorin Toma arată că Forțele Navale Române au cumpărat în ultimii ani două nave de deminare din Marea Britanie, nave mai vechi, aflate într-un proces de revitalizare și modernizare. Argumentul său este că astfel de misiuni cer sisteme specializate pentru cercetare, detectare și intervenție, iar flota anterioară era depășită tehnologic. Influență redusă în negocieri: „România a contat prea puțin” Pe proiectul conductelor, generalul susține că extinderea spre est este o consecință firească a extinderii NATO, însă dinamica politică a fost dominată de alți actori. În evaluarea lui, Polonia și Grecia au împins inițiativa, iar Turcia – inițial reticentă, pe fondul neîncrederii față de Grecia – ar fi fost cea care „bloca de fapt totul” până la un acord. „România a contat prea puțin aici, spre deloc.” În această cheie, mesajul central este că România poate beneficia de pe urma investiției ca stat de pe flancul estic, dar nu ar trebui să confunde beneficiul potențial cu un rol determinant în decizia politică și negocierea proiectului. [...]
Sosirea corvetei „Contraamiral August Roman” la Constanța marchează intrarea ei în dispozitivul operațional al Marinei , un pas concret în modernizarea flotei, potrivit Euronews . Ministerul Apărării anunță că nava va ajunge vineri în portul militar Constanța, după perioada de instruire desfășurată în Turcia și marșul către țară. În Marea Neagră, corveta „Contraamiral August Roman ” – 261, aflată în deplasarea spre Constanța, s-a întâlnit pentru prima dată cu Fregata „Regele Ferdinand” – 221, cele două nave acordându-și „tradiționalul salut marinăresc”. MApN descrie momentul drept unul cu „puternică încărcătură simbolică”, care ar semnala integrarea noii corvete în structurile operaționale ale Forțelor Navale Române. „În tradiţia marinărească, salutul dintre două nave militare nu este doar un gest de curtoazie, ci unul de respect şi recunoaştere între echipaje.” Ce înseamnă operațional, dincolo de simbol Potrivit MApN, interacțiunea dintre fregata „Regele Ferdinand” și noua corvetă a fost și „prima secvență de instruire” a corvetei „Contraamiral August Roman” în comun cu o navă a Forțelor Navale Române. În același timp, fregata „Regele Ferdinand” participă în această perioadă la exercițiul multinațional BREEZE 2026 , organizat de Forțele Navale ale Bulgariei, conform Agerpres. Rolul navei și calendarul intrării în serviciu Corveta este construită în Turcia și a intrat oficial în serviciul Forțelor Navale Române la 20 iunie, fiind prezentată de MApN drept „cea mai nouă și cea mai modernă platformă navală” din dotare. Conform instituției, nava este destinată misiunilor de: supraveghere și patrulare; luptă la suprafață; apărare antiaeriană; luptă antisubmarin. Sosirea de vineri în portul militar Constanța este următorul pas după instruirea din Turcia și deplasarea către România, în contextul în care MApN leagă explicit acest moment de procesul mai amplu de modernizare a flotei. [...]
