Știri
Știri din categoria Externe
Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri, introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24. Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar.
Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres.
Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru:
Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani.
Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin:
Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor.
Pactul include și un „Regulament de Criză”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote.
Recomandate
António Costa condiționează acordul pe bugetul UE de noi „resurse proprii” , avertizând că fără noi surse de venit nu se poate închide negocierea pentru următorul cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și finanțare: statele membre trebuie să accepte taxe și mecanisme noi de colectare la nivel european pentru a susține un buget estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani. Mesajul a fost transmis într-o scrisoare oficială adresată celor 27 de lideri ai UE, înaintea reuniunii de la Bruxelles din 18-19 iunie, unde vor continua discuțiile despre buget. Costa cere ca negocierile să se concentreze pe „elementele cheie” care ar permite un acord până la finalul anului, inclusiv progrese privind noile „resurse proprii” (surse de venit ale UE, distincte de contribuțiile naționale). „Ar trebui să ne concentrăm discuția asupra elementelor cheie pentru a facilita un acord până la sfârșitul anului. Aceasta include realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii, care vor fi decisive pentru a ne potrivi ambițiile cu mijloacele necesare.” Ce taxe și surse de venit sunt pe masă Noile surse de venit sunt unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor. Planul Comisiei Europene, citat în articol, ar urmări colectarea a aproximativ 58 de miliarde de euro anual prin: modificarea unor venituri vamale și taxe ecologice; introducerea unor taxe noi, inclusiv pe tutun, deșeuri electronice și corporații. În paralel, liderii europeni au cerut Comisiei să analizeze și propuneri noi venite din Parlamentul European. Printre acestea se află o taxă digitală aplicată jocurilor de noroc online și activelor cripto, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar putea aduce aproximativ 13 miliarde de euro anual la bugetul UE. Falii între state și presiunea calendarului politic Statele membre rămân împărțite. Franța a transmis că nu este dispusă să accepte viitorul buget european fără introducerea unor noi taxe importante, în timp ce țări precum Suedia și Germania, asociate grupului statelor „frugale”, se opun extinderii acestor surse de finanțare. Pe fundal, Costa încearcă să accelereze negocierile, inclusiv din cauza riscului ca subiectul contribuțiilor la bugetul UE să devină temă de campanie: în 2027, mai multe state membre, între care Franța, Spania și Polonia, au programate alegeri naționale. Un alt element de incertitudine: Irlanda, care preia președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, nu și-a asumat finalizarea negocierilor în mandatul său de șase luni. Prim-ministrul irlandez Micháel Martin a spus că va urmări „asigurarea unei baze solide” pentru activitatea viitoare a Uniunii prin negocierea bugetului pe termen lung. Ce urmează la summitul din 18-19 iunie Pe lângă buget, liderii UE vor discuta la reuniunea din 18-19 iunie despre presiunile economice venite din China, extinderea Uniunii, migrație, situația din Orientul Mijlociu și măsuri împotriva traficului de droguri. La summit este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , care va prezenta liderilor europeni situația din Ucraina. [...]
Premierul italian Giorgia Meloni cere UE să desemneze un negociator pentru Ucraina , într-un demers care ar putea schimba modul în care Uniunea își coordonează poziția diplomatică și își proiectează influența externă, potrivit Agerpres . Meloni a îndemnat joi Uniunea Europeană să găsească o figură „respectabilă” care să participe la eventualele negocieri privind Ucraina. În același timp, ea a criticat summiturile pe care le-a numit „nereprezentative”, organizate de unii parteneri, pe motiv că acestea ar crea „fragmentare” pe continent. Informațiile sunt transmise de Agerpres , care citează EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre formatul propus pentru acest rol de negociator nu sunt accesibile din materialul public. [...]
Giorgia Meloni cere ca UE să aibă un negociator unic pentru Ucraina, avertizând că lipsa unui mandat comun slăbește Europa , pe fondul discuțiilor purtate în formate restrânse între unele capitale europene, potrivit Digi24 . Într-o intervenție în Parlament, înaintea participării sale la viitorul Consiliu European, premierul Italiei a susținut că UE ar trebui să desemneze „o figură cu autoritate”, învestită cu „încrederea și mandatul tuturor statelor membre”, pentru a reprezenta poziția Europei în eventuale negocieri privind Ucraina. În absența unei astfel de reprezentări, Meloni a avertizat că Europa riscă să meargă „în orb”, cu „formule variabile și insuficient reprezentative”, care duc la „fragmentare, confuzie și slăbiciune”. De ce contează: legitimitatea UE la masa negocierilor Meloni a argumentat că o eventuală negociere între Ucraina și Rusia va include teme care privesc direct Europa, motiv pentru care blocul comunitar „trebuie să le negocieze”. În acest context, critica sa vizează mai ales lipsa unui format care să poată vorbi în numele întregii Uniuni, nu neapărat componența unui grup sau altul. „Problema reală, din punctul meu de vedere, nu este cine face parte sau nu dintr-un anumit format, ci faptul că, în prezent, niciun format nu are legitimitatea de a vorbi în numele întregii Europe.” Linia Italiei: sprijin pentru Kiev și presiune economică asupra Moscovei Premierul italian a reiterat că „sprijinirea Kievului și menținerea presiunii asupra Moscovei” rămân, în viziunea sa, singura cale „serioasă” pentru a crea condiții care să forțeze deschiderea unei etape reale de negocieri. Meloni a declarat și că susține al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei , motivând că Moscova „continuă să refuze un armistițiu și începutul unor negocieri serioase”. „Va fi necesar să menținem o presiune politică și economică puternică.” Contextul politic: reacție după întâlnirea de la Londra Deși nu a numit explicit întâlnirea, poziția exprimată de Meloni vine la câteva zile după discuțiile despre Ucraina de la Londra între premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, notează aceeași sursă. Mesajul Romei pune accent pe riscul ca inițiativele în cercuri restrânse să erodeze capacitatea UE de a acționa coerent, mai ales dacă se ajunge la o fază de negocieri. [...]
Donald Trump a amenințat că va prelua infrastructura petrolieră a Iranului , inclusiv insula Kharg – principalul terminal prin care Iranul livrează circa 90% din exporturile sale de petrol – într-o escaladare care mută miza conflictului spre controlul fluxurilor energetice, potrivit Antena 3 . Într-un interviu pentru Fox News și într-o postare pe Truth Social , Trump a spus că SUA ar urma să captureze „în curând” infrastructura de petrol și gaze a Iranului și a indicat explicit insula Kharg. El a comparat scenariul cu o preluare „cam la fel cum am făcut cu Venezuela”, conform aceleiași surse. De ce contează: țintirea exporturilor de petrol ridică miza economică Insula Kharg este descrisă drept principalul terminal petrolier al Iranului, prin care țara ar livra aproximativ 90% din exporturile sale de petrol. O eventuală încercare de a controla un astfel de nod ar lovi direct capacitatea Iranului de a exporta, cu implicații asupra veniturilor sale și asupra pieței energetice, chiar dacă Trump nu a detaliat pașii concreți pentru atingerea obiectivului. Antena 3 notează că Trump nu a menționat în mesajul său o operațiune militară terestră, dar a discutat această posibilitate în interviu, afirmând că armata americană ar putea „să invadeze și să ocupe” Iranul „mâine”, pe motiv că ar fi „lipsit de apărare” după campania de bombardamente americano-israeliene. Contextul escaladării: armistițiu pus la încercare și noi lovituri Potrivit materialului, SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie de bombardamente împotriva Iranului, justificată prin eliminarea programelor nuclear și de rachete balistice. Deși conducerea politică iraniană ar fi fost „decimată” în atacuri aeriene, regimul de la Teheran ar continua să reziste și să negocieze cu SUA un acord, după un armistițiu convenit pe 8 aprilie, „pus acum la încercare” de noi bombardamente americane și represalii iraniene asupra bazelor americane din regiune. Trump a mai spus că Iranul va fi lovit „foarte tare diseară” și a justificat reluarea bombardamentelor prin doborârea de către Iran a unui elicopter militar american Apache și prin tergiversarea acceptării unui acord privind dosarul nuclear, inclusiv neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit. Episodul kurd: acuzații privind armele destinate protestelor din Iran În același interviu, Trump s-a declarat „dezamăgit” de grupările kurde, afirmând că SUA le-ar fi expediat arme pentru a fi trimise mai departe participanților la revoltele din ianuarie din Iran, însă armele „nu au ajuns niciodată acolo”, relatarea fiind atribuită agenției EFE, preluată de Agerpres. „Sunt dezamăgit de kurzi, ca să fiu sincer. Kurzii ne-au dezamăgit. Cred că (acele arme) le-au păstrat pentru ei. Mi se pare o rușine, dar voi ține cont de asta. O voi ține minte.” Trump afirmase prima dată în aprilie că SUA ar fi trimis arme protestatarilor iranieni prin intermediul grupărilor kurde, dar că acestea „se pare” că le-au păstrat pentru ele, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, intențiile anunțate de Trump vizează atât intensificarea bombardamentelor, cât și o posibilă extindere a țintelor către infrastructura energetică. Nu sunt oferite detalii despre un calendar operațional sau despre o decizie formală privind o intervenție terestră, iar materialul subliniază că Trump nu a descris explicit o astfel de operațiune în mesajul public. [...]
Iranul ia în calcul extinderea „listei de ținte” către infrastructură și active asociate companiilor lui Elon Musk , o evoluție care ridică riscuri operaționale pentru comunicații prin satelit și pentru investiții din regiune, potrivit G4Media , care citează agenția iraniană Fars și publicația Iran International. Informația apare în contextul în care Fars, afiliată Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), susține că Teheranul ar avea „dovezi” că armatele SUA și Israel au folosit infrastructură gestionată de Musk, inclusiv serviciul Starlink (internet prin satelit). Ce active ar putea intra pe lista de ținte Conform relatării, Iranul ar lua în considerare includerea unor stații terestre Starlink din mai multe state din Orientul Mijlociu, între care: Israel Qatar Iordania Emiratele Arabe Unite Oman Pe lângă acestea, Fars indică și „infrastructura legată de acționarii SpaceX”, menționând explicit Alpha Dhabi și Mubadala. De ce contează pentru mediul de afaceri Chiar dacă informațiile sunt prezentate ca intenții și justificări ale părții iraniene, simpla includere a unor active comerciale și de comunicații într-o „listă de ținte” amplifică riscul pentru: continuitatea serviciilor de conectivitate prin satelit în regiune, dacă ar fi vizate noduri de infrastructură la sol; companii și investitori asociați ecosistemului SpaceX, prin expunere reputațională și operațională; statele-gazdă menționate, care ar putea fi puse în situația de a gestiona vulnerabilități de securitate în jurul unor infrastructuri critice. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau despre o decizie finală, iar acuzațiile invocate sunt prezentate ca afirmații ale agenției Fars. [...]
Amenințarea lui Donald Trump că SUA „vor prelua” Insula Kharg – nodul prin care trece 90% din exportul de țiței al Iranului – ridică miza conflictului spre o țintire directă a infrastructurii energetice și a rutelor de transport , cu potențial de șoc pe piețele de petrol și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera . Trump a scris pe Truth Social că SUA vor lovi Iranul „foarte dur” „în această seară” și a adăugat că armata americană va „prelua Insula Kharg” și alte „puncte de infrastructură petrolieră” „într-un viitor nu prea îndepărtat”. Declarațiile vin după două zile de lovituri reciproce SUA–Iran, într-un moment în care negocierile pentru un armistițiu durabil riscă să fie deraiate. De ce contează: Kharg este „inima” exporturilor de țiței ale Iranului Insula Kharg, descrisă ca „Insula Interzisă” din cauza controlului militar strict, procesează 90% din exporturile de țiței ale Iranului, notează publicația. O eventuală lovire sau ocupare a punctului ar însemna, practic, o escaladare de la ținte militare la infrastructură critică pentru veniturile Iranului și pentru fluxurile regionale de energie. Într-un interviu ulterior pentru Fox News, Trump a spus că preluarea Insulei Kharg a fost mereu „preferința” sa, dar a adăugat că nu știe dacă „America are stomac” pentru asta și a reiterat reticența față de trimiterea de trupe terestre în Iran. Escaladare militară și presiune în negocieri Iranul a transmis, prin Ministerul de Externe, că ultima rundă de lovituri americane a făcut pauza în lupte „practic lipsită de sens”. În paralel, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat într-o postare pe X că „strategiile greșite și deciziile impulsive” pot „reseta întreaga tablă” și pot „exploda infrastructura energetică și piețele”, creând „o mlaștină fără sfârșit”. Potrivit relatării, presa iraniană a indicat că loviturile SUA au vizat Bandar Abbas, Insula Qeshm și localitățile Sirik, Minab și Karaj (la vest de Teheran). Iranul, la rândul său, a atacat baze americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Trump a acuzat și că Iranul ar fi doborât un elicopter american în Strâmtoarea Hormuz , luni. Strâmtoarea Hormuz, închisă; SUA: presiune inclusiv prin active înghețate După cea mai recentă rundă de lovituri americane, Iranul a anunțat închiderea completă a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca o arteră maritimă care a devenit principalul punct de pârghie al Teheranului în conflict. Oficiali americani au semnalat de săptămâni că un acord ar fi aproape, dar au oferit puține detalii despre blocajele legate de viitorul programului nuclear iranian, controlul asupra Strâmtorii Hormuz sau eliberarea fondurilor iraniene înghețate. În acest context, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că orice pagube pe care Iranul le-ar provoca „aliaților noștri din Golf” vor fi plătite din fonduri „extrase” din activele înghețate ale Iranului, estimate la circa 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei) la nivel global. Separat, US CENTCOM a anunțat că armata americană a dezactivat trei petroliere în Golful Oman, în cadrul blocadei porturilor iraniene. India a cerut SUA să înceteze atacurile, după ce trei membri indieni ai echipajului au fost uciși într-o lovitură americană asupra unei nave, potrivit aceleiași surse. [...]
